<\/strong><\/p>\n Dr. Gheorghe Dumitroaia, dr. Vasile Diaconu, dr. Constantin Preoteasa, dr. Ciprian-Dorin Nicola \u015fi muzeograful Roxana Diaconu au sus\u0163inut prezent\u0103ri, temele de cercetare propuse de speciali\u015ftii nem\u0163eni av\u00e2nd la baz\u0103 patrimoniul arheologic \u015fi etnografic din jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi din zona Subcarpatic\u0103 a Moldovei.<\/p>\n Manifestarea a reunit speciali\u015fti din 19 \u0163\u0103ri, congresul constituindu-se \u00eentr-un important eveniment \u015ftiin\u0163ific menit s\u0103 confirme valen\u0163ele deosebite ale s\u0103rii, deoarece, dincolo de valoarea sa alimentar\u0103, acest mineral constituie un adev\u0103rat obiect de studiu pentru diverse ramuri de cercetare.<\/p>\n Evenimentul a fost organizat de un grup de cadre universitare care desf\u0103\u015foar\u0103 de mai mult timp proiecte legate de exploatarea s\u0103rii \u00een decursul istoriei. Lucr\u0103rile congresului au fost structurate pe mai multe domenii, \u00een func\u0163ie de temele propuse de participan\u0163i. S-a discutat despre antropologia \u015fi arheologia s\u0103rii, despre exploatarea \u015fi importan\u0163a s\u0103rii \u00een antichitate \u015fi evul mediu, despre haloterapie, patrimoniul material legat de exploatarea s\u0103rii, dar \u015fi despre sursele literare \u015fi lingvistice care au leg\u0103tur\u0103 cu acest mineral at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit.<\/p>\n <\/p>\n * Cel mai vechi izvor de ap\u0103 s\u0103rat\u0103 exploatat din \u00eentreaga Europ\u0103<\/p>\n <\/p>\n \u201ePe l\u00e2ng\u0103 activitatea din domeniul arheologiei \u015fi istoriei, unii cercet\u0103tori de la Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au \u015fi preocup\u0103ri legate de exploatarea preistoric\u0103 a s\u0103rii. \u00cen plus, Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie din Piatra-Neam\u0163 desf\u0103\u015foar\u0103 de mai bine de trei decenii cercet\u0103ri arheologice legate de utilizarea surselor de sare, la situri importante precum cele de la Lunca, Cucuie\u0163i, \u0162olici, G\u00e2rcina. Importan\u0163a acestor situri a atras aten\u0163ia speciali\u015ftilor str\u0103ini, iar unii dintre ace\u015ftia chiar au participat la investigarea unor astfel de obiective arheologice din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, ne-a spus dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie T\u00e2rgu Neam\u0163.<\/p>\n Merit\u0103 amintit faptul c\u0103 jude\u0163ul Neam\u0163 este foarte bogat \u00een izvoare de ap\u0103 s\u0103rat\u0103, multe dintre ele fiind exploatate \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, unul dintre acestea, cel de la Lunca (com. V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163), conform datelor cunoscute p\u00e2n\u0103 acum, este cel mai vechi izvor de ap\u0103 s\u0103rat\u0103 exploatat din \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n Sfin\u0163ii Martiri Br\u00e2ncoveni<\/strong><\/p>\n Pe data de 16 august, Biserica Ortodox\u0103 face pomenirea Sfin\u0163ilor Martiri Br\u00e2ncoveni: Constantin Vod\u0103 cu cei patru fii ai s\u0103i, Constantin, \u015etefan, Radu, Matei \u015fi Sfetnicul Ianache. Sfin\u0163ii Br\u00e2ncoveni au suferit moarte muceniceasc\u0103 pentru dreapta credin\u0163\u0103 \u015fi pentru neamul rom\u00e2nesc.<\/p>\n Scos din scaunul de domnie, Sf\u00e2ntul Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu, care a c\u00e2rmuit \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 vreme de 25 de ani (1688 \u2013 1714), a suferit chinuri \u00eempreun\u0103 cu fiii \u015fi sfetnicul s\u0103u, la Constantinopol, \u00eenvrednicindu-se cu to\u0163ii s\u0103 primeasc\u0103 pe fruntea lor cununa muceniciei pentru credin\u0163a ortodox\u0103.<\/p>\n \u00cembr\u0103ca\u0163i numai \u00een c\u0103m\u0103\u015fi, b\u0103tu\u0163i, tortura\u0163i \u015fi \u00eenfometa\u0163i, cei cinci au fost adu\u015fi \u00een fa\u0163a sultanului Ahmed, care le-a cerut s\u0103 renun\u0163e la cre\u015ftinism, pentru a-\u015fi salva via\u0163a. \u00cen fa\u0163a acestei propuneri, Br\u00e2ncoveanu a r\u0103spuns, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stea pe g\u00e2nduri: \u201eDe legea cre\u015ftin\u0103 nu m\u0103 las, c\u0103ci \u00een ea m-am n\u0103scut \u015fi am tr\u0103it, \u015fi \u00een ea vreau s\u0103 mor!\u201d<\/p>\n Pe fiii s\u0103i, voievodul i-a \u00eemb\u0103rb\u0103tat cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eFiilor, fi\u0163i b\u0103rba\u0163i! Am pierdut tot ce aveam pe ast\u0103 lume. Nu ne-au mai r\u0103mas dec\u00e2t sufletele. S\u0103 nu le pierdem \u015fi pe ele, ci s\u0103 le ducem curate \u00eenaintea fe\u0163ei M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos. S\u0103 sp\u0103l\u0103m p\u0103catele noastre cu s\u00e2ngele nostru!\u201d.<\/p>\n tunci, sultanul Ahmed a poruncit imediat s\u0103 le fie t\u0103iate capetele. C\u00e2nd a sosit r\u00e2ndul lui Matei, mezinul de numai 11 ani, acesta a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, \u00eens\u0103 Br\u00e2ncoveanu i-a poruncit s\u0103 urmeze exemplul fra\u0163ilor s\u0103i: \u201eMai bine s\u0103 mori de o sut\u0103 de ori, dec\u00e2t s\u0103-\u0163i lepezi credin\u0163a\u201d! \u015ei copilul a ales jertfa pentru Hristos. Cuprins de lini\u015fte, Mateia\u015f a mers direct c\u0103tre c\u0103l\u0103u \u015fi, a\u015fez\u00e2ndu-\u015fi capul pe trunchi, i-a spus acestuia: \u201eVreau s\u0103 mor cre\u015ftin! Love\u015fte!\u201d. A urmat domnitorul Br\u00e2ncoveanu, care a plecat la moarte \u00eenchin\u00e2ndu-se \u015fi rostind: \u201eDoamne, fie voia Ta!\u201d.<\/p>\n Aruncate \u00een Bosfor, trupurile mucenicilor au fost scoase de c\u00e2\u0163iva cre\u015ftini \u015fi \u00eengropate, \u00een mare tain\u0103, \u00een m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Panaghia Camariotissa din Halki, l\u00e2ng\u0103 \u0162arigrad, ctitorie a voievodului.<\/p>\n \u00cen vara anului 1720, Doamna Maria a adus pe ascuns r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele so\u0163ului s\u0103u \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi le-a \u00eengropat \u00een Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou din Bucure\u015fti, a\u015fez\u00e2nd peste morm\u00e2nt o piatr\u0103 \u00eempodobit\u0103 doar cu pajura \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 nici o pisanie, iar deasupra o candel\u0103 de argint.<\/p>\n \u00cen anul 1992, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 i-a declarat sfin\u0163i pe Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i \u015fi cu sfetnicul Ianache.<\/p>\n <\/p>\n Acuarelele lui Arcadie R\u0103ileanu<\/strong><\/p>\n Miercuri, 26 august, a avut loc, la sala \u201eCupola\u201d a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, vernisajul expozi\u0163iei personale a pictorului Arcadie R\u0103ileanu, eveniment organizat de Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163, \u00een colaborare cu Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T Kirileanu\u201d.<\/p>\n Sincroniz\u00e2ndu-se \u00eentr-un \u00eentreg armonios, cele 30 de acuarele din expozi\u0163ie reprezint\u0103, fiecare \u00een parte, un univers cromatic fascinant, cu valen\u0163e de poveste.<\/p>\n \u201eArcadie R\u0103ileanu este un colorist prin excelen\u0163\u0103, acuarela fiind, de altfel, cea mai poetic\u0103 expresie pictural\u0103. Expozi\u0163ia de fa\u0163\u0103 este unitar\u0103, gestica plastic\u0103 este introspectiv\u0103, conduc\u00e2nd, de ce nu?, la medita\u0163ie pe seama vulnerabilit\u0103\u0163ii frumuse\u0163ii din lume \u015fi din suflet \u00een fa\u0163a unei realit\u0103\u0163i \u00een continu\u0103 agresiune. Sunt convins c\u0103 expozi\u0163ia de fa\u0163\u0103, care va pleca \u00een Italia, acolo unde Arcadie este invitat, va fi primit\u0103 cum se cuvine de cei care gust\u0103 arta adev\u0103rat\u0103\u201d, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene.<\/p>\n <\/p>\n Pl\u00e2nsul neauzit \u015fi nevindecat al \u015ecolii rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u201e\u015ecoala nu mai \u015ftie s\u0103 vindece inimi r\u0103nite \u015fi aceasta este o durere pe care o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd to\u0163i. Poate mul\u0163i se justific\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 nu sunt ei protagoni\u015ftii actului educativ falimentar, dar eu sunt de p\u0103rere c\u0103 educa\u0163ia copiilor ar trebui s\u0103 preocupe aproape \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi pe \u015foferul de tir, \u015fi pe medic, \u015fi pe profesor. \u015ecoala e un patrimoniu comun. Lipsa de interes a copilului pentru ceea ce ofer\u0103 \u00een momentul actual \u015ecoala este un simptom care indic\u0103 faptul c\u0103 noi nu suntem capabili s\u0103 oferim o \u015ecoal\u0103 acestui copil. Revolta copilului este fireasc\u0103, chiar dac\u0103 cei mai mul\u0163i o trec cu vederea sau o reprim\u0103 printr-o abordare agresiv\u0103. Total gre\u015fit! Eu nu pot dec\u00e2t s\u0103 le mul\u0163umesc acelor copii a c\u0103ror impertinen\u0163\u0103 \u00eemi arat\u0103 c\u0103 \u015ecoala pe care o predau eu nu e \u015ecoala pe care o a\u015fteapt\u0103 ei. Unde gre\u015fim? S\u0103 fim aten\u0163i la copii, la bucuriile sau nemul\u0163umirile lor, fiindc\u0103 de aici \u00eencepe \u015ecoala, \u015fi s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 vina nu e a lor, ci a noastr\u0103, a celor care am ajuns s\u0103 \u00abeduc\u0103m\u00bb prin \u0163ipete \u015fi amenin\u0163\u0103ri, st\u00e2rnind \u00een sufletele lor repulsie \u015fi ad\u00e2nc\u0103 ne\u00eencredere fa\u0163\u0103 de valorile educative pe care le lu\u0103m drept argumente incontestabile ale pedagogiei, dar care sunt mai degrab\u0103 alibi-ul perfect pentru neputin\u0163a noastr\u0103 de a educa. A\u015fadar, c\u00e2nd vom renun\u0163a la arogan\u0163a \u015fi b\u0103\u0163o\u015fenia cu care \u00eent\u00e2mpin\u0103m azi durerile acestor copii, atunci vom c\u00e2\u015ftiga inimile lor\u201d, spune Sergiu Cioc\u00e2rlan \u00een prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n <\/p>\n![\"Congres](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/Congres-sare.jpg\")
<\/a>Cinci speciali\u015fti ai Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au participat, \u00een perioada 20 \u2013 24 august, la primul Congres Interna\u0163ional de Antropologie a S\u0103rii desf\u0103\u015furat la Universitatea \u201eAl. I Cuza\u201d din Ia\u015fi.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>Recent, a v\u0103zut lumina tiparului, la Editura Egumeni\u0163a, o nou\u0103 carte de excep\u0163ie, semnat\u0103 de Sergiu Cioc\u00e2rlan. \u201eDe ce sunt un elev impertinent\u201d este, dup\u0103 spusele autorului, \u201eun microroman despre pl\u00e2nsul neauzit \u015fi nevindecat al \u015ecolii rom\u00e2ne\u015fti\u201d, reflectat \u00een drama unui elev de 14 ani, aflat pe culmile disper\u0103rii.<\/p>\n