![\"cantarea](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/cantarea-cantarilor-2.jpg\")
<\/a>\u00cenainte de a exemplifica intruziunea unor date istorice \u00een aceast\u0103 oper\u0103 literar\u0103 suntem obliga\u0163i s\u0103 remarc\u0103m, \u015fi s\u0103 cit\u0103m, c\u00e2teva din metaforele folosite de autor. Solomon apare Sulemenitei un obiect greu de imaginat el fiind o \u201eperini\u0163\u0103 de mirt\u201d (\u201ePerini\u0163\u0103 de mirt este iubitul meu, care se ascunde \u00eentre s\u00e2nii mei\u201d). (C\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor, capitolul 1, pct. 12); Inexplicabil de frumoas\u0103 este \u015fi imaginea \u201esteagului\u201d cu care o \u00eent\u00e2mpin\u0103 acesta (\u201eEl m-a dus \u00een casa de osp\u0103\u0163 \u015fi sus drept steag era iubirea\u201d). (ibidem. cap. 2, pct. 4). Nici Solomon nu se las\u0103 mai prejos \u015fi privind podoaba capilar\u0103 a iubitei o aseam\u0103n\u0103 cu o \u201eturm\u0103 de capre\u201d (\u201e… p\u0103rul t\u0103u turm\u0103 de capre pare…\u201d). (ibidem. cap. 4, pct.1). Descrierea danturii Sulemenitei ne convinge c\u0103 din\u0163ii acesteia sunt proaspe\u0163i cur\u0103\u0163a\u0163i \u015fi au aromele specifice inocen\u0163ei mamei mielului biblic din legendele cre\u015ftine (\u201eDin\u0163ii t\u0103i par turm\u0103 de oi tunse,…\u201d). (ibidem, cap. 4, pct. 2).<\/p>\n\u015ei, desigur, \u201eportretul\u201d continu\u0103. \u00cel vom reda, cu scuzele de rigoare.<\/p>\n
\u201eG\u00e2tul t\u0103u e turnul lui David,…\u201d (ibidem, cap. 4, pct. 4)<\/p>\n
\u201eCei doi s\u00e2ni ai t\u0103i par doi pui de c\u0103prioar\u0103, doi iezi care pasc printre crini\u201d (ibidem, cap. 4, pct. 5).<\/p>\n
Istoria este prezent\u0103 \u00een acest inestimabil poem preciz\u00e2nd \u015fi anotimpul iubirii \u201eIarna a trecut, ploaia a \u00eencetat\u201d. (ibidem, cap.2, pct.1) aduc\u00e2ndu-ne aminte nou\u0103, rom\u00e2nilor, de un celebru citat al unui \u201eSolomon\u201d al epocii moderne care, \u00een acela\u015fi limbaj biblic, ne anun\u0163a c\u0103 \u201eiarna nu-i ca vara\u201d.<\/p>\n
Afl\u0103m \u015fi c\u00e2teva obiceiuri ale timpului a\u015fa cum apar din afirma\u0163iile lui Solomon \u015fi a Sulemenitei: \u201ePrinde\u0163i vulpile, prinde\u0163i puii lor, ele ne stric\u0103 viile, c\u0103 via noastr\u0103 e acum \u00een floare\u201d. Stricarea viilor apare \u015fi \u00een folclorul rom\u00e2nesc tot \u00eentr-un c\u00e2ntec adresat iubitei. Doar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia viile nu erau stricate de vulpi, ci de p\u0103s\u0103ri. Iat\u0103 ce spune un c\u00e2ntec popular din zona Alba Iulia: \u201eM\u0103rie, drag\u0103 M\u0103rie \/De te-ar da maica ta mie \/ S\u0103 te duc la noi la vie \/C\u0103 s-o-nv\u0103\u0163at porumbii \/ De ne stric\u0103 strugurii \/ \u015ei s-o-nv\u0103\u0163at mierla neagr\u0103 \/ De ne stric\u0103 via-ntreag\u0103\u201d. Deosebiri esen\u0163iale sunt \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte locul unde se petrece drama iubirii. Dac\u0103 \u00een \u201eMiori\u0163a\u201d rom\u00e2neasc\u0103 ciobanul p\u0103\u015ftea oile \u201epe-un picior de plai \/ pe-o gur\u0103 de Rai\u201d, \u00een poemul biblic oile se pasc printre crini (\u201eIubitul meu este al meu \u015fi eu sunt a lui. El printre crini \u00ee\u015fi pa\u015fte mieii\u201d (ibidem, cap. 2, pct. 15, 16).<\/p>\n
Din lectura suitei de poeme care compun \u201eC\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor\u201d afl\u0103m \u015fi date despre averea lui Solomon \u015fi modul \u00een care se lucra \u015fi se pl\u0103tea munca: \u201eSolomon avea o vie pe coasta Baal-Hamon; el a dat via lucr\u0103torilor, s-o lucreze \u015fi s\u0103-i dea fiecare la rod o mie de sicli de argint\u201d.<\/p>\n
\u201eVia mea este la mine acas\u0103; mia de sicli s\u0103 fie a ta, Solomoane, \u015fi dou\u0103 sute numai pentru cei ce p\u0103zesc roadele ei!\u201d (ibidem, cap. 8, pct. 12). Istoria este prezent\u0103 \u015fi \u00een versurile care descriu bog\u0103\u0163iile \u015fi anturajul regelui Solomon: \u201eIat-o, este ea, lectica lui Solomon, \u00eenconjurat\u0103 de \u015faizeci de voinici, viteji falnici din Israel\u201d. \u201eTo\u0163i sunt \u00eenarma\u0163i, la r\u0103zboi deprin\u015fi. Fiecare poart\u0103 sabie la \u015fold, pentru orice \u00eent\u00e2mplare \u015fi fric\u0103 de noapte\u201d.<\/p>\n
\u201eRegele Solomon \u015fi-a f\u0103cut tron de nunt\u0103 din lemn de cedru din Liban\u201d.<\/p>\n
\u201eSt\u00e2lpii lui sunt de argint, pere\u0163ii de aur curat, patul e de purpur\u0103, iar acoperi\u015ful este de scumpe ales\u0103turi; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim\u201d (ibidem, cap. 3, pct.7, 8, 9, 10).<\/p>\n
Dar, desigur, cele mai multe informa\u0163ii istorice sunt cele privind obiceiurile \u015fi, mai ales \u201emorala cre\u015ftin\u0103\u201d acelor vremuri care \u015fi-au g\u0103sit locul \u00een acest poem al c\u0103r\u0163ii sfinte, Biblia. Mai \u00eent\u00e2i suntem informa\u0163i privind \u201eiubitele\u201d regelui: \u201eSolomon are \u015faizeci de regine \u015fi optzeci de concubine, iar fecioare socoteala cine le-o mai \u0163ine!\u201d (ibidem, cap. 7, pct. 8). Aceste informa\u0163ii sunt completate cu descrieri care creeaz\u0103 sugestia incestului:<\/p>\n
\u201eO, de mi-ai fi fost tu fratele meu \u015fi s\u0103 fi supt la s\u00e2nul mamei mele, atunci pe uli\u0163\u0103 de te \u1dfent\u00e2lneam, cu drag, prelung te s\u0103rutam \u015fi nimeni nu-ndr\u0103znea os\u00e2ndei s\u0103 m\u0103 dea\u201d. (ibidem, cap8, pct.1)<\/p>\n
\u201eTe-a\u015f fi luat \u015fi-n casa mamei te-a\u015f fi dus, \u00een casa celei ce m-a n\u0103scut; tu graiuri dulci mi-ai fi spus \u015fi eu cu drag \u0163i-a\u015f fi dat vin bun \u015fi must de rodii\u201d. (ibidem, cap. 8, pct. 2)<\/p>\n
\u201eAvem o mic\u0103 surioar\u0103, care s\u00e2ni nu are \u00eenc\u0103. Ce-am face cu sora noastr\u0103, c\u00e2nd ea ar fi pe\u0163it\u0103?\u201d (ibidem, cap. 8, pct. 8).<\/p>\n
Privit\u0103 prin prisma moralit\u0103\u0163ii, suita de poeme \u201eC\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor\u201d, ca de altfel \u00eentreaga Biblie, ca oper\u0103 literar\u0103 \u015fi istoric\u0103, poate fi foarte bine trecut\u0103, dup\u0103 principiile literaturii moderne, \u00een cadrul literaturii \u201eimorale\u201d. Personal, judec\u00e2nd dup\u0103 limbajul plictisitor al acestei opere milenare, accept p\u0103rerea unui specialist, Richard Dawkins, care, \u00eentr-o emisiune radio din 2006, \u00een Anglia, spunea \u201eImportant este c\u0103, fie c\u0103 afirma\u0163iile ei sunt sau nu adev\u0103rate, Biblia este presupus\u0103 a fi sursa moralit\u0103\u0163ii noastre. Iar pove\u015ftile biblice ale distrugerii Ierihonului de c\u0103tre Iosua \u015fi invad\u0103rii spa\u0163iului vital (lebensraum) al \u0162\u0103rii F\u0103g\u0103duite nu pot fi \u00een general distinse din punct de vedere moral de invadarea Poloniei de c\u0103tre Hitler sau de masacrarea kurzilor \u015fi arabilor din mla\u015ftini de c\u0103tre Saddam Hussein. Biblia poate fi o oper\u0103 de fic\u0163iune captivant\u0103 \u015fi poetic\u0103, dar nu este o carte potrivit\u0103 pentru ca s-o dai copiilor t\u0103i ca s\u0103 \u00eenve\u0163e moralitatea\u201d.<\/p>\n
\u015ei totu\u015fi, recitind cele 130 de \u201eversete\u201d ce compun \u201eC\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor\u201d precum \u015fi celelalte c\u0103r\u0163i ale Bibliei, indiferent de variantele ei \u2013 Ortodox\u0103, Ebraic\u0103, Gotic\u0103, Septuaginta, Luteran\u0103 sau Samaritean\u0103 \u2013 r\u0103m\u00e2n admiratorul eforturilor unei comunit\u0103\u0163i a \u201elucrului bine f\u0103cut\u201d, dup\u0103 expresia unei importante personalit\u0103\u0163i evanghelice transilvane. Lucru care explic\u0103, istoric, puterea celui te al patrulea Reich rebotezat Uniunea European\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\n- H. ALUPULUI\u2008RUS<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
* Istoria \u00een literatura \u201elucrului bine f\u0103cut\u201d Biblia, dup\u0103 cum se \u015ftie, \u015fi se recunoa\u015fte, poate fi numit\u0103 un templu al culturii umanit\u0103\u0163ii \u00eengem\u0103n\u00e2nd magistral istoria cu literatura, \u00een toate accep\u0163iunile ei. Biblia este rodul g\u00e2ndirii \u015fi crea\u0163iei mai…<\/p>\n
Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,54],"tags":[],"class_list":["post-3503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarulr-177"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3503"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3506,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3503\/revisions\/3506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"cantarea](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/cantarea-cantarilor-1.jpg\")
<\/a>Biblia, dup\u0103 cum se \u015ftie, \u015fi se recunoa\u015fte, poate fi numit\u0103 un templu al culturii umanit\u0103\u0163ii \u00eengem\u0103n\u00e2nd magistral istoria cu literatura, \u00een toate accep\u0163iunile ei. Biblia este rodul g\u00e2ndirii \u015fi crea\u0163iei mai multor autori, av\u00e2nd deci prerogativele genialit\u0103\u0163ii produc\u0163iilor folclorice despre care \u015ftim c\u0103 au fost mereu cizelate, p\u00e2n\u0103 la perfec\u0163iunea divin\u0103. \u00cen documentarul History Channel The Bible Unearthed (Biblia dezgropat\u0103) prof. Richard Friedman prezentat ca autoritate mondial\u0103 \u00een materie de Biblie ebraic\u0103 afirm\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 ea nu este o carte, ci c\u0103r\u0163i, o \u00eentreag\u0103 bibliotec\u0103 av\u00e2nd \u00eentre 100 \u015fi 150 de autori, scris\u0103 de-a lungul unui mileniu. Biblia este, \u00een primul r\u00e2nd, o carte de istorie \u00een paginile sale reg\u0103sind destinul omenirii de la \u201efacere\u201d \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u201eapocalips\u0103\u201d. Ea nu este, desigur o carte de \u015ftiin\u0163\u0103, a\u015fa cum foarte plastic s-a exprimat Petre \u0162u\u0163ea: Exist\u0103 o carte a unui savant american care \u00eencearc\u0103 s\u0103 motiveze \u015ftiin\u0163ific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de \u015ftiin\u0163\u0103 cum am eu nevoie de Securitate. Aser\u0163iunea aceasta reafirm\u0103 faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei opere complete. Cum ar spune nordicii, Biblia este o saga ce red\u0103 istoria na\u015fterii omenirii, teme fundamentale, eterne \u015fi general umane: na\u015ftere, moarte, iubire, refuzul opresiunii, dorin\u0163a de libertate \u015fi egalitate social\u0103.<\/p>\n