{"id":3507,"date":"2015-09-09T15:48:45","date_gmt":"2015-09-09T15:48:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=3507"},"modified":"2015-10-17T15:49:28","modified_gmt":"2015-10-17T15:49:28","slug":"rememorari%e2%80%88nemtene-mai-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari%e2%80%88nemtene-mai-2015\/","title":{"rendered":"REMEMOR\u0102RI\u2008NEM\u0162ENE, MAI 2015"},"content":{"rendered":"<p>* 1\/1940 \u2013 n. Ioni\u0163\u0103 Ichim, la Boghe\u015fti, Bac\u0103u, profesor universitar doctor \u00een geografie (1973), cercet\u0103tor. A absolvit Facultatea de Geografie (1965). Stabilit la Piatra-Neam\u0163 (1988), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d. A fost membru al mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate (Marea Britanie, Japonia), al Comitetului de redac\u0163ie a Analelor Universit\u0103\u0163ii \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte, membru referent al Revistei \u201eCatena\u201d din Amsterdam, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Geomorfologilor din Rom\u00e2nia, membru fondator al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Control al Eroziunii Solului, de Geomorfologie din Manchester \u015fi din Japonia. Autor a peste 200 de lucr\u0103ri publicate, din care 50 \u00een str\u0103in\u0103tate, organizator al Simpozionului Na\u0163ional Interdisciplinar \u201eProvenien\u0163a \u015fi efluen\u0163a aluviunilor\u201d. Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u201eGheorghe Murgoci\u201d, titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n<p>* 4\/1923 \u2013 n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neam\u0163, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector \u015fcolar, profesor la \u015ecoala Medie Nr. 1 de B\u0103ie\u0163i (azi, Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) \u015fi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului \u015ecolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (1965-1968), toate din Piatra-Neam\u0163, om de o aleas\u0103 cultur\u0103, autor a numeroase articole publicate \u00een presa central\u0103 de specialitate \u015fi \u00een publica\u0163iile locale, precum \u015fi al \u201eMonografiei \u015ecolilor Normale din Piatra-Neam\u0163 1912-2002\u201d (2002). La mul\u0163i ani, Domnule Profesor!<\/p>\n<p>* 6\/1930 \u2013 n. Dorel Dorian, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9. 11. 2014, Bucure\u015fti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului,, Petru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Electrotehnic\u0103 (1953). Redactor la \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d \u015fi la \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi tehnic\u0103\u201d, redactor-\u015fef la \u201eRealitatea evreiasc\u0103\u201d. A debutat cu \u201eN-au \u00eenflorit \u00eenc\u0103 merii\u201d, povestiri (1955), volum urmat de \u201eDac\u0103 vei fi \u00eentrebat\u201d (1959), \u201eSecunda 58\u201d, pies\u0103 cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neam\u0163 (1961), urmate de alte crea\u0163ii ce vor alc\u0103tui volumele: \u201eTeatru\u201d (1969), \u201eTeatru cu bile\u201d \u015fi \u201eFic\u0163iuni pentru revolver \u015fi orchestr\u0103\u201d, \u201eAnchetatorul SF \u015fi for\u0163ele oculte\u201d. \u201eFoc \u00een Calea V\u0103c\u0103re\u015fti\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p>* 6\/1967 \u2013 n. Daniel-Ioan T\u0103taru, la Piatra-Neam\u0163, profesor universitar doctor (1992), matematician. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d (1985) \u015fi Facultatea de Matematic\u0103 din Ia\u015fi (1990), cu o lucrare despre ecua\u0163iile Hamilton-Jacobi \u00een spa\u0163ii Banach, premiat\u0103 cu Premiul \u201eGheorghe \u0162i\u0163eica\u201d al Academiei Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e (1994). S-a remarcat la olimpiadele interna\u0163ionale (Premiul I la Praga, 1985, \u015fi Helsinki,1990). A plecat \u00een S. U. A., pred\u0103 la mai multe universit\u0103\u0163i, parcurg\u00e2nd ierarhia universitar\u0103, \u015fi, \u00een prezent, este profesor de matematic\u0103, la Universitatea Berkeley din California. Societatea American\u0103 de Matematic\u0103 i-a acordat \u201eB\u1ed9her Memorial Prize\u201d (2002); membru de onoare al Institutului de Matematic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e (2004); declarat cercet\u0103tor al Funda\u0163iei \u201eSimons\u201d, pentru urm\u0103torii cinci ani (2013); primit \u00een Academia American\u0103 de Arte \u015fi \u015etiin\u0163e din S.U.A. (23. 04. 2014). Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163 (2013). La mul\u0163i ani, Domnule Profesor!<\/p>\n<p>* 9\/11946 \u2013 n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas), la Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-Neam\u0163, profesor, prozator, eseist. A fost \u015feful Direc\u0163iei de Cultur\u0103 din Raionul Dondo\u015feni (Republica Moldova), redactor-\u015fef al Revistei \u201eAurora\u201d din Criuleni, apoi al primei reviste independente, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u201eCasa \u015fi gr\u0103dina\u201d din Chi\u015fin\u0103u \u015fi redactor la Editura \u201eLitera\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eAntiteze\u201d,; \u201eApostolul\u201d; \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d; \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d (Chi\u015fin\u0103u); \u201eMonitorul\u201d de Ia\u015fi \u015fi de Neam\u0163. Volume: \u201eCuleg\u0103torii stropilor de soare\u201d; \u201eBasarabia acum\u201d; \u201eCricova \u2013 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia subteran\u0103 a vinului\u201d; \u201eS(c)lavul din mine\u201d; \u201eChemarea regatului spart\u201d.<\/p>\n<p>* 10\/1947 \u2013 n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Ia\u015fi. Facultatea de Filologie, Ia\u015fi, 1970. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru \u015fi al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. Secretar literar \u015fi director al TT, secretar general de redac\u0163ie al ziarului Ceahl\u0103ul, redactor-\u015fef al seriei noi a revistei Apostolul.<\/p>\n<p>* 11\/1905, n. Vasile-Petre Jitaru, la Dr\u0103g\u0103ne\u015fti, Neam\u0163 (d. 15. 07. 1989, Ia\u015fi), biolog, profesor universitar, doctor, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne (1974) \u015fi membru al mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice din Rom\u00e2nia, Fran\u0163a, S. U. A. A absolvit Liceul la F\u0103lticeni, Facultatea de \u015etiin\u0163e Naturale, o specializare la G\u00f6ttingen; din 1930, devine asistent universitar al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, unde va fi profesor titular (1947), profesor emerit (1969), decan al Facult\u0103\u0163ii de Biologie \u2013 Geografie (13 ani), realiz\u00e2nd peste 120 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, publicate \u00een reviste de specialitate. El este \u00eentemeietorul Sta\u0163iunii \u201eStejarul\u201d de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, Neam\u0163.<\/p>\n<p>* 12\/1938 \u2013 n. Elena Florescu, la Pa\u015fcani, Ia\u015fi, etnolog, documentarist, publicist. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Naturale \u2013 Geografie din Ia\u015fi (1959), doctor \u00een istorie (1998), muzeograf la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale; \u015fef de sec\u0163ie, la Muzeul Etnografic al Jude\u0163ului Neam\u0163; a organizat \u015fi coordonat \u201eT\u00e2rgul Na\u0163ional al Me\u015fterilor Lemnari\u201d (T\u00e2rgu Neam\u0163, 1992-1999); peste 30 de comunic\u0103ri la sesiunile \u015ftiin\u0163ifice; a cercetat particularit\u0103\u0163ile culturii populare la catolicii din jude\u0163ele Neam\u0163 \u015fi Bac\u0103u; consultant \u015ftiin\u0163ific la Asocia\u0163ia \u201eEcoforest\u201d Neam\u0163. A debutat cu \u201ePortul popular din Zona Neam\u0163\u201d (1973). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eArhitectura popular\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d; \u201eTradi\u0163ii populare de pe Valea Bistri\u0163ei\u201d; \u201eTextile populare de cas\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d,, ,Biserici vechi de lemn din \u0162inutul Neam\u0163\u201d. Titlul de Excelen\u0163\u0103, \u201eDiploma de Onoare \u015fi Medalia de Aur\u201d, de c\u0103tre A. O. \u015e. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 13\/1912 \u2013 n. Constantin D. Bor\u015f, la Piatra-Neam\u0163 (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neam\u0163), profesori de matematic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul liceal, \u00eentemeietor al, ,\u015fcolii\u201d de matematic\u0103 din Neam\u0163. colaborator la:, ,Revista de matematic\u0103\u201d,, ,Buletinul Matematica\u201d,, ,Gazeta de Matematic\u0103 \u015fi Fizic\u0103\u201d,, ,Pitagora\u201d \u015f. a. Distins cu titlurile de profesor frunta\u015f (1965), profesor emerit (1970), \u201eCet\u0103\u0163ean de Onoare\u201d al Municipiului Piatra-Neam\u0163. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri \u00een presa literar\u0103. Animator al Cercului Literar, ,Slova nou\u0103\u201d din Piatra-Neam\u0163. \u00cempreun\u0103 cu Constantin Pr\u00e2snea, Dumitru Alma\u015f, Har. Mih\u0103ilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neam\u0163, a Uniunii Scriitorilor (1947). A ob\u0163inut locul I la un concurs de sonete al Revistei, ,Contemporanul\u201d (1947), urmat de \u015etefan Augustin Doina\u015f.<\/p>\n<p>* 15\/1925 \u2013 n. Savin Bratu, la Roman (pseudonimul lui Raul Bara\u015f, d. 4. 03. 1977, Bucure\u015fti). critic \u015fi teoretician literar. A absolvit Liceul Na\u0163ional, Ia\u015fi, Facultatea de Litere, Bucure\u015fti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor \u00een filologie (1969). Debut \u00een \u201eMoldova liber\u0103\u201d (1945). Editorial, cu bro\u015fura \u201eCum particip\u0103 tineretul sovietic la \u00eentrecerile socialiste\u201d (1949); apoi: \u201eVasile Roait\u0103\u201d, \u201eEroul timpurilor noastre \u00een proza din ultimii ani\u201d. \u00cempreun\u0103 cu Paul Georgescu (membru P. C. R. din ilegalitate) \u015fi Mihai \u015eora, editeaz\u0103 Revista \u201eCaietele de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103\u201d (un nr. 1957). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eCronici\u201d; \u201eIbr\u0103ileanu, omul\u201d; \u201e\u00abContemporanul\u00bb \u015fi vremea sa\u201d (colab.); \u201eMihail Sadovanu\u201d. \u201eO biografie a operei. Ion Creang\u0103\u201d; \u201eIpoteze \u015fi ipostaze\u201d; \u201eFundamentele criticii literare. De la Saint-Beuve la noua critic\u0103\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p>* 15\/1909, n. Vladimir La\u015fcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neam\u0163), profesor de educa\u0163ie fizic\u0103, publicist. Absolvent al Academiei Na\u0163ionale de Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport din Bucure\u015fti, a predat \u00een mai multe localit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103, iar din 1949, la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi la \u015ecoala Sportiv\u0103 din Piatra-Neam\u0163; animator al activit\u0103\u0163ii sportive de performan\u0163\u0103. A \u00eenfiin\u0163at sec\u0163ia de schi a \u015fcolii sportive \u015fi a introdus jocul de baschet \u00een practica sportiv\u0103 a elevilor. Colabor\u0103ri: \u201eRevista de educa\u0163ie fizic\u0103 \u015fi sport\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eRevista de pedagogie\u201d, \u201eGazeta \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d. Autor al c\u0103r\u0163ii \u201eTraversarea de\u015fertului\u201d (1991), un document pre\u0163ios despre lag\u0103rele sovietice.<\/p>\n<p>* 21\/1936 \u2013 n. Constantin Cucu, la Solon\u0163, Bac\u0103u, ziarist. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie \u2013 sec\u0163ia ziaristic\u0103 \u2013 Bucure\u015fti (1958). Reporter la Ziarul, ,Ap\u0103rarea patriei\u201d, profesor \u015fi director de \u015fcoal\u0103 la Zeme\u015f, Bac\u0103u (1961-1966), director al Casei de Cultur\u0103 din Moine\u015fti (1966-1967), \u015fef de sec\u0163ie la Ziarul, ,Ceahl\u0103ul\u201d (1968-1974), inspector cu probleme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la U. J. C. M. Neam\u0163 (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neam\u0163 (dup\u0103 1989), redactor-\u015fef al Revistei \u201eAsachi\u201d (1991-2005), redactor \u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1996 \u2013 2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163. Autor al volumului de povestiri \u201e\u00cen volbura apelor\u201d.<\/p>\n<p>* 24\/1924 \u2013 n. Antoaneta Ralian, la Bucure\u015fti, traduc\u0103toare. A fost elev\u0103 a Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, a urmat Facultatea de Litere \u015fi Filozofie din Bucure\u015fti (1944-1948); a coordonat sec\u0163ia de traduceri a Direc\u0163iei Generale a Editurilor (1950-1961); redactor la E. P. L. U. (Univers) p\u00e2n\u0103 la pensionare (1982). Debut editorial \u201eOchelarii\u201d de Ana-Maria Ortese (trad. din italian\u0103, 1956). Pentru traducerea unora dintre cele peste o sut\u0103 de c\u0103r\u0163i (romane, piese de teatru \u015fi eseuri), dar \u015fi pentru \u00eentreaga activitate, a fost distins\u0103 de mai multe ori cu Premiul A. S. Bucure\u015fti, Premiul U. S., iar Departamentul de Stat al S. U. A. i-a acordat Diploma pentru activitate de promovare a literaturii americane \u00een Rom\u00e2nia (2002). Colabor\u0103ri: \u201eLuceaf\u0103rul\u201d; \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eSecolul 20\/Secolul 21\u201d \u015f. a. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 25\/1909 \u2013 n. Dorina R\u0103dulescu (Rudich), la Roznov, Neam\u0163 \u2013 (d. 1. 08. 1982, Bucure\u015fti), prozatoare, poet\u0103 \u015fi publicist\u0103. Se presupune c\u0103 t\u00e2n\u0103ra ar fi simpatizat cu mi\u015fcarea comunist\u0103 din ilegalitate. A fost autodidact\u0103, a lucrat \u00eentr-un magazin, a debutat \u00een \u201eCuv\u00e2ntul liber\u201d (1935), iar \u00een timpul r\u0103zboiului, a scris pentru un ziar de front. Romanul \u201eV\u00e2rtej\u201d (1964) este \u00een mare parte o transfigurare literar\u0103 a anilor copil\u0103riei \u015fi ai tinere\u0163ii autoarei. A fost urmat de \u201eAdev\u0103r \u015fi fantezie\u201d, publicistic\u0103 (1970). Alte colabor\u0103ri: \u201eContemporanul\u201d; \u201eGraiul nou\u201d; \u201eLumea\u201d; \u201eGazeta literar\u0103\u201d; \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d; \u201eVia\u0163a capitalei\u201d, la ultima a fost redactor (1947-1948) \u015f. a. Alte volume: \u201eTaina cr\u0103iesei. Basme\u201d, ilustrate de Lena Constante; \u201eAncora\u201d, pref. Ana Blandiana.<\/p>\n<p>* 25\/1965 \u2013 n. Aurel-Florin \u0162uscanu, la Moldoveni, Neam\u0163, teolog, publicist. Este licen\u0163iat \u00een teologie ortodox\u0103 \u015fi filosofie. \u00cen satul natal, particip\u0103 la realizarea muzeului local, re\u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Cercul Pastoral Misionar \u015fi editeaz\u0103 Revista \u201eIzvorul\u201d. Numeroase articole \u015fi studii \u00een: \u201eCronica Romanului\u201d, \u201eHyperion\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eRom\u00e2nia eroic\u0103\u201d \u015f. a. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 25\/1936 \u2013 n. Constantin Filimon, la Piatra-Neam\u0163 (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti (1967). Din 1978, profesor de desen la \u015fcoli din Neam\u0163. A lucrat pictur\u0103 monumental\u0103, religioas\u0103, pentru bisericile din Z\u0103podeni (Ia\u015fi), Muncel (Alba), Dr\u0103ge\u015fti (Bihor), Ver\u015fe\u015fti (Neam\u0163), Tigveni B\u00e2rse\u015fti (Arge\u015f). A participat la Saloane \u015fi Bienale de grafic\u0103 \u00een Bucure\u015fti (1971-1978) \u015fi \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale la Piatra-Neam\u0163 (1981-1994). A expus \u00een S. U. A. \u015fi Canada (1980-1997), apoi \u00een Mexic, Ungaria, Fran\u0163a, India \u015fi Venezuela.<\/p>\n<p>* 26\/1896 \u2013 n. Aurel B\u0103e\u015fu, la F\u0103lticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A urmat \u015ecoala de Belle Arte din Ia\u015fi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu \u015fi al lui D. Lalu, studiaz\u0103 la Roma. \u00cenc\u0103 din timpul studen\u0163iei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Rom\u00e2ne (1915). Particip\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een luptele de la Oituz \u015fi Cire\u015foaia (1917). \u00centors din Italia, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 o c\u0103su\u0163\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163 (azi, pe Strada \u201eIon Creang\u0103\u201d). \u00cen 1926, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Fran\u0163a, Slovenia \u015fi Ungaria. Prin crea\u0163ia sa, marcat\u0103 de influen\u0163a lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantic\u0103 \u015fi cantonarea \u00een impresionism, r\u0103m\u00e2ne unul dintre pictorii importan\u0163i stabili\u0163i la Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n<p>* 28\/1936 \u2013 n. Mircea-Eduard B\u0103lan, la Bucure\u015fti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al \u015ecolii Nr. 1 \u201eAnton Pann\u201d, al Liceului \u201eCuza-Vod\u0103\u201d din Hu\u015fi, al Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Filologie din Ia\u015fi. A predat \u015fi a \u00eendeplinit func\u0163ia de director la \u015ecoala General\u0103 din Comuna Ta\u015fca, Neam\u0163. transferat la Liceul Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d (1976-1981) \u015fi la Liceul Teoretic \u201eCalistrat-Hoga\u015f\u201d (1981 \u2013 p\u00e2n\u0103 la pensionare), ambele din Piatra-Neam\u0163. A debutat editorial cu volumul \u201eCostache Negruzzi \u2013 \u00abAlexandru L\u0103pu\u015fneanul\u00bb\u201e (1996), urmat de dou\u0103 eseuri: \u201eEtape \u00een receptarea operei lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eMetafor\u0103, simbol, mit \u00een poezia eminescian\u0103\u201d \u015f. a.. Autor de studii didactice ap\u0103rute \u00een publica\u0163ii centrale \u015fi locale. La mul\u0163i ani, Domnule Profesor!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>* 1\/1940 \u2013 n. Ioni\u0163\u0103 Ichim, la Boghe\u015fti, Bac\u0103u, profesor universitar doctor \u00een geografie (1973), cercet\u0103tor. A absolvit Facultatea de Geografie (1965). Stabilit la Piatra-Neam\u0163 (1988), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d. A fost membru al mai multor societ\u0103\u0163i&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari%e2%80%88nemtene-mai-2015\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,54],"tags":[],"class_list":["post-3507","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarulr-177"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3507","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3507"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3508,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions\/3508"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}