{"id":3652,"date":"2015-10-26T13:23:11","date_gmt":"2015-10-26T13:23:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=3652"},"modified":"2015-10-26T13:24:22","modified_gmt":"2015-10-26T13:24:22","slug":"nostalgia-plutelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/nostalgia-plutelor\/","title":{"rendered":"Nostalgia plutelor"},"content":{"rendered":"

\"plutarit<\/a>\"plutarit<\/a>\"Plutarit<\/a><\/p>\n

M\u0103ciuca\u015fii, satul \u00een care m-am n\u0103scut, odihne\u015fte lini\u015ftit pe podurile c\u00e2torva terase care, aidoma unui amfiteatru, cad domol spre apa Bistri\u0163ei \u00een zona de confluen\u0163\u0103 cu Tarc\u0103ul.<\/p>\n

Copil fiind, Bistri\u0163a mi se p\u0103rea n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103 \u015fi amenin\u0163\u0103toare, de aceea, noi, cei mai frico\u015fi nu ne sc\u0103ldam niciodat\u0103 \u00een ea, mul\u0163umindu-ne s\u0103 ne b\u0103l\u0103cim \u00een \u015fteoalnele Tarc\u0103ului. Bistri\u0163a copil\u0103riei mele a fost Bistri\u0163a patriarhal\u0103, cu plutele ei alunec\u00e2nd gr\u0103bite, \u00een jos, spre Piatra, Bac\u0103u \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 la Gala\u0163i.<\/p>\n

\u00cemi amintesc cum, de la \u201echetroi\u201d, un bolovan mare \u015fi singuratic care st\u0103tea \u0163an\u0163o\u015f pe un d\u00e2mb, noi, copiii, urm\u0103ream ore \u00een \u015fir trecerea plutelor, pun\u00e2nd pariuri \u015fi frem\u0103t\u00e2nd la ghicirea num\u0103rului de c\u0103p\u0103t\u00e2ie. Spre adolescen\u0163\u0103 devenisem mai curajo\u015fi. Urm\u0103ream zona unde ultimul c\u0103p\u0103t\u00e2i b\u0103tea malul, ne urcam pe plut\u0103 \u015fi mergeam plini de m\u00e2ndria curajului, debarc\u00e2nd, dup\u0103 acela\u015fi principiu, tocmai pe la gura P\u00e2r\u00e2ului Caprei. Uneori, cu aceea\u015fi ocazie ne duceam la bunicii dinspre mam\u0103, tocmai la Straja, sat aflat mai jos cu c\u00e2\u0163iva kilometri. (\u2026)<\/p>\n

Azi, c\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 rev\u0103d acele vremi, nu t\u0103g\u0103duiesc c\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc cu nostalgie nu numai la plutele \u015fi eroii me\u015fte\u015fugului deja disp\u0103rut, ci t\u00e2njesc \u015fi s\u0103 mai adulmec m\u0103car o dat\u0103 aburii aceia inconfundabili ai moc\u0103ni\u0163elor care, nu de mult, puf\u0103iau greoi dinspre Tarc\u0103u, \u00een sus spre Ardelu\u0163a.<\/p>\n

Privit de la distan\u0163\u0103, plut\u0103ritul ni s-a p\u0103rut dintotdeauna un me\u015fte\u015fug fascinant, aproape de grani\u0163a cu aventura dar despre care nu am \u015ftiut aproape nimic p\u00e2n\u0103 \u00een anii din urm\u0103, c\u00e2nd ne-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 scriem Monografia comunei Tarc\u0103u.<\/p>\n

Astfel, cu aceast\u0103 ocazie aflu c\u0103 Tarc\u0103ul nu este str\u0103in de fenomenul plut\u0103ritului \u015fi c\u0103, chiar \u00een M\u0103ciuca\u015fi, a existat una dintre cele mai mari schele pentru legarea \u015fi transportul plutelor, a c\u0103rei activitate s-a sf\u00e2r\u015fit prin anul 1914 c\u00e2nd prelucrarea lemnului a \u00eenceput s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 local, odat\u0103 cu apari\u0163ia fabricii de cherestea a fostei Societ\u0103\u0163i Albina.<\/p>\n

Datele au fost oferite de c\u0103tre Mihai Anania, fost \u015fef al Ocolului Silvic-Tarc\u0103u \u015fi autorul primei lucr\u0103ri privind plut\u0103ritul pe Bistri\u0163a. Din 1900, de la lucrarea lui Anania, problema plut\u0103ritului n-a mai preocupat dec\u00e2t abia \u00een ultimii ani, mai precis \u00een 2010 \u015fi 2014 c\u00e2nd subiectul a fost reluat de c\u0103tre Constantin Cojocaru-\u0162uiac \u00een cartea sa Plut\u0103ritul pe Bistri\u0163a, incursiune \u00een istorie \u015fi Paul Bra\u015fcanu \u00een studiul N\u0103luci pe ape. Pluta\u015fii. Constantin Cojocaru r\u0103m\u00e2ne nu numai un autor autorizat al subiectului. dar, dup\u0103 cum vom vedea, \u015fi cu o biografie de legend\u0103, \u00een timp ce Bra\u015fcanu abordeaz\u0103, \u00een plus, \u015fi plut\u0103ritul pe r\u00e2urile din Bucovina. (\u2026)<\/p>\n

Este recunoscut c\u0103 plut\u0103ritul a constituit o tradi\u0163ie la rom\u00e2ni. El este atestat \u00eenc\u0103 din epoca daco-roman\u0103, c\u00e2nd s-a practicat \u00een special pe Mure\u015ful pe care au curs lemnul \u015fi sarea spre Roma; o atest\u0103 urmele materiale descoperite de arheologi la Apu\u00adllum, Alba Iulia de ast\u0103zi.<\/p>\n

El s-a practicat apoi f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, acte doveditoare fiind \u00eenscrisurile de cancelarie din vremea lui Alexandru cel Bun \u015fi \u015etefan cel Mare. S-a plut\u0103rit pe aproape toate apele mai mari ale \u0163\u0103rii, pe Olt, Siret, Moldova, Prut, Some\u015f, Vaser \u015f. a., dar, dup\u0103 cei mai mul\u0163i istorici, Bistri\u0163a r\u0103m\u00e2ne nava amiral a plut\u0103ritului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Trebuie \u015ftiut, \u00eens\u0103, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la plut\u0103ritul propriu-zis s-a practicat mai \u00eent\u00e2i transportul liber al lemnului pe uluce \u015fi pe r\u00e2u, numit \u015fi plut\u0103ritul s\u0103lbatic. Pentru asta r\u00e2ul era eliberat de st\u00e2nci \u015fi bolovanii mari, iar bu\u015ftenii sau dulapii coborau liber pe ap\u0103.<\/p>\n

Pentru transportul pe uluc se construia un canal din dulapi, un uluc, cu \u00een\u0103l\u0163imea de cca un metru, pe care bu\u015ftenii \u015fi dulapii erau du\u015fi de ap\u0103; din loc \u00een loc, canalul era alimentat cu ap\u0103 \u00eentruc\u00e2t nu era perfect etan\u015f. Un asemenea canal a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 pe la anul 1900 \u00eentre Brate\u015f \u015fi Gura Tarc\u0103ului, pe o distan\u0163\u0103 de 12 km. El este amintit de Anania care ne-a l\u0103sat, de altfel, \u015fi singura m\u0103rturie foto; tot el ne spune c\u0103 ulucul era opera italianului Virgiliu Giacomuzi.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte plut\u0103ritul propriu-zis, el presupune legatul bu\u015ftenilor \u00een schela de expediere, transportul \u015fi desfacerea \u00een schela de destina\u0163ie. Bu\u015ftenii erau lega\u0163i \u00een c\u0103p\u0103t\u00e2ie sau table. At\u00e2ta timp c\u00e2t s-au folosit cuiele, g\u00e2njurile de lemn \u015fi funia, o plut\u0103 avea cel mult 1-2 c\u0103p\u0103t\u00e2ie, \u00eensum\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 30 m3<\/sup> de lemn. Odat\u0103 cu folosirea \u015fpr\u0103ngii de o\u0163el, at\u00e2t la legat, c\u00e2t \u015fi la manevrat, s-a ajuns la plute cu 10 c\u0103p\u0103t\u00e2ie, transport\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 300 m3<\/sup> de bu\u015fteni; am g\u0103sit o men\u0163iune dup\u0103 care cea mai mare plut\u0103 a fost una de 11 c\u0103p\u0103t\u00e2ie care a mers de la C\u00e2rlibaba la Vatra Dornei \u015fi avea 428 m3<\/sup> de lemn.<\/p>\n

Primul c\u0103p\u0103t\u00e2i se chema fruntar sau buzar, urm\u0103toarele mijlocare, iar cel din coad\u0103 … curar. \u00cen capul buzarului se afla giugul \u00een care era fixat\u0103 c\u00e2rma din fa\u0163\u0103, eventual dou\u0103 c\u00e2rme, iar pe giugul de pe curar, c\u00e2rma din spate, m\u00e2nuit\u0103 de d\u0103lc\u0103u\u015f; d\u0103lc\u0103u\u015ful, ajutorul de c\u00e2rmaci, putea fi \u015fi un \u00eencep\u0103tor, uneori chiar o femeie, de multe ori so\u0163ia pluta\u015fului. De ad\u0103ugat \u015fpranga lung\u0103 de 6-8 m. care avea la cap\u0103t \u0163uiacul folosit pentru opritul plutei la mal; legarea unei plute dura 2-3 zile.<\/p>\n

Pluta se men\u0163inea \u00een mers \u00een zona \u015fipotului apei, adic\u0103 a \u015fforului unde r\u00e2ul are viteza maxim\u0103. Oprirea plutei la mal pentru odihna de noapte se f\u0103cea \u00eentr-o dolie, o zon\u0103 lini\u015ftit\u0103 dup\u0103 un cot al r\u00e2ului, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t apa s\u0103 loveasc\u0103 \u00een malul opus celui de care era legat\u0103 pentru a evita \u00eenchisoarea la venirea vreunei plute sc\u0103pate la vale; \u00eenchisoarea se mai numea \u015fi jneam\u0103t, arhaism care la origine \u00eenseamn\u0103 gr\u0103mad\u0103 de lucruri \u00een dezordine.<\/p>\n

Plut\u0103ritul dura din martie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie, dar nu se transporta lemn de fag din cauza greut\u0103\u0163ii mai mari \u015fi nici bu\u015ftenii de r\u0103\u015finoase mai gro\u015fi de 80 cm. Se legau \u015fi plute de dulapi formate din 4-5 racle, echivalente cu c\u0103p\u0103t\u00e2iele, av\u00e2nd, de asemenea, o racl\u0103 buzar, racle mijlocare \u015fi racla curar\u0103. O plut\u0103 putea transporta, deci, p\u00e2n\u0103 la 300 m3<\/sup> de lemn, \u00een func\u0163ie de debitul Bistri\u0163ei la vremea respectiv\u0103; viteza de deplasare a plutei era de 7-10 km\/or\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 socoteala f\u0103cut\u0103 de Anania, erau pe an cca. 26 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de plut\u0103rit, iar un pluta\u015f putea duce cam o plut\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Calculele sale ar\u0103tau c\u0103, de\u015fi via\u0163a pluta\u015filor nu era deloc una u\u015foar\u0103, c\u00e2\u015ftigurile lor r\u0103m\u00e2neau destul de modeste. Singurii care c\u00e2\u015ftigau de pe urma lor, ne spune Anania, erau c\u00e2rciumarii. Dup\u0103 cum recunoa\u015fte Constantin Cojocaru, istoricul \u015fi omul de cultur\u0103 care a fost el \u00eensu\u015fi pluta\u015f \u00een tinere\u0163e, niciunul nu se urca b\u0103ut la c\u00e2rma plutei pentru c\u0103 erau prea multe pericole, dar compensau la \u00eentoarcere, c\u00e2nd, elibera\u0163i de co\u015fmarul c\u00e2rmei, intrau \u00een c\u00e2rcium\u0103 \u015fi, pl\u0103tind consuma\u0163ia, declarau degaja\u0163i: pe ap\u0103 te-am luat pe ap\u0103 de dau.<\/p>\n

Pericole erau mai ales pe traseul de la Dorna la Piatra, \u00een sectorul montan al Bistri\u0163ei. St\u0103ruie \u00eenc\u0103 \u00een memoria pluta\u015filor octo sau nonagenari Cheile Zugrenilor, unde Bistri\u0163a str\u0103punge masivele Pietrosu-Giumal\u0103u \u015fi scoate \u00een albie perfide col\u0163uri de st\u00e2nc\u0103, mai apoi defileul de la Toance, din aval de Crucea, iar mai jos coturile mari \u015fi vijelioase de la Cap\u015fa, Tarc\u0103u \u015fi Bocancea; toate erau supranumite cimitirele pluta\u015filor. (\u2026)<\/p>\n

Trebuie \u015ftiut c\u0103 destina\u0163ia plutelor era \u00een func\u0163ie de companiile de exploatare \u015fi de fabricile de cherestea. A\u015fa se face c\u0103 o parte din plute se desf\u0103ceau la Piatra Neam\u0163, o parte la Bac\u0103u, apoi la Cozme\u015fti \u015fi Gala\u0163i. Fabrica de cherestea de la Cozme\u015fti, de l\u00e2ng\u0103 M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, era proprietatea industria\u015fului pietrean Dumitru Lalu, grec de origine, \u015fi, dup\u0103 m\u0103rturisirea lui Mo\u015f Ghi\u0163\u0103 Kirileanu, mult apreciat de c\u0103tre regele Carol I.<\/p>\n

Pluta\u015fii lucrau pe tronsoane, nu duceau o plut\u0103 de la Dorna la Gala\u0163i. Erau pluta\u015fi care duceau plutele de la Dorna la Bro\u015fteni, apoi al\u0163ii de la Bro\u015fteni la Piatra Neam\u0163, Piatra Neam\u0163-Bac\u0103u, Bac\u0103u-C\u0103lieni pe Siret \u015fi C\u0103lieni-Gala\u0163i, pe Dun\u0103re. De la Bac\u0103u, pe Siret, plutele se legau c\u00e2te dou\u0103 \u015fi formau un pod p\u00e2n\u0103 la C\u0103lieni; de aici \u00een jos, 3-4 poduri legate, formau un sal, care ajungea pe Dun\u0103re la Gala\u0163i; numai de la Bac\u0103u la Gala\u0163i erau 185 km, iar dac\u0103 pluta venea dinspre Dorna, distan\u0163a parcurs\u0103 era de peste 400 km. Este de \u015ftiut c\u0103 plut\u0103ritul n-a \u00eensemnat numai transportul de bu\u015fteni \u015fi cherestea, ci \u015fi metri steri, araci, doage, drani\u0163\u0103, f\u00e2n \u015fi chiar animale.<\/p>\n

Amuzant \u015fi destul de inventiv ni s-a p\u0103rut, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 Anania, codul dup\u0103 care c\u00e2rmaciul comunica cu d\u0103lc\u0103u\u015ful. Terminologia difer\u0103 de la o zon\u0103 la alta. Pe Bistri\u0163a, comanda era pluta la dreapta, pluta la st\u00e2nga; pe Siret p\u00e2n\u0103 la Foc\u015fani, pluta la p\u0103dure, pluta la c\u00e2mp, spre dreapta fiind Carpa\u0163ii \u015fi \u00een st\u00e2nga \u015fesul; dincolo de Foc\u015fani, pluta la munteni, pluta la moldoveni.<\/p>\n

E de notat c\u0103 \u00eentoarcerea pluta\u015filor \u00een localitatea de ob\u00e2r\u015fie, pe Bistri\u0163a, se f\u0103cea pe jos. Din acest motiv, pe unele por\u0163iuni, \u00eentoarcerea se f\u0103cea \u015fi pe scurt\u0103turi. A\u015fa spre exemplu, localnicii re\u0163in faptul c\u0103 V\u0103ii P\u00e2ng\u0103ra\u0163i i se mai zicea \u015fi drumul pluta\u015filor pentru c\u0103 pe aici se ie\u015fea, peste \u015faua P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, direct la C\u00e2rnu, drumul fiind scurtat fa\u0163\u0103 de cel pe la Bicaz, cam cu 20 km.<\/p>\n

Mult\u0103 mas\u0103 lemnoas\u0103 a curs pe apele Bistri\u0163ei \u015fi Siretului prin plut\u0103rit, dar, a\u015fa cum scria Constantin Cojocaru, au fost vremuri \u00een trecut c\u00e2nd exploatarea p\u0103durii carpatine a fost sinonim\u0103 cu jaful \u015fi anume epoca suzeranit\u0103\u0163ii otomane \u015fi mai recent a Sovromlemnului.<\/p>\n

\u00cen perioada otoman\u0103, lemnul de pe Bistri\u0163a lua drumul de la Gala\u0163i, spre Istanbul. O parte reprezenta tributul, iar o alta era afacerea negustorilor turci care, cu firman de la sultan, se bucurau de privilegii. Un act de pe la 1741 men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 turcii \u00ee\u015fi aveau \u00een zon\u0103 func\u0163ionarii lor care privegheau afacerea cu lemn, unul dintre ei, pe nume Mehmet Bena Emini, chiar \u00een Piatra Neam\u0163; personajele cu asemenea sarcini purtau titlu de direcciba\u015fa, \u00een traducere probabil\u0103, administrator \u015fef.<\/p>\n

Turcii luau de la noi de la manele p\u00e2n\u0103 la catarge lungi de 40 m, cherestea, doage de butoaie \u015f.a. Mult lemn era dirijat c\u0103tre Arsenalul Amiralit\u0103\u0163ii Otomane pentru construc\u0163ia de nave. Negustorii turci comercializau lemnul rom\u00e2nesc cu marile ora\u015fe din jurul Mediteranei. Se spune chiar c\u0103, prin ei, lemnul rom\u00e2nesc a trecut Oceanul Atlantic, fiind utilizat la construc\u0163ia Canalului Panama.<\/p>\n

Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, ne-am procopsit din nou cu un tribut, pl\u0103tit de data aceasta c\u0103tre alt imperiu, Imperiul Sovietic; erau datoriile de r\u0103zboi \u00een care, ca \u015fi pe timpul otomanilor, lemnul nostru ocupa printre primele locuri.<\/p>\n

De data aceasta, tot la Piatra Neam\u0163, locul lui Mehmet Bena Emini l-a luat tovar\u0103\u015ful Morozov, un fel de consul care avea grij\u0103 ca livr\u0103rile s\u0103 fie f\u0103cute la timp \u015fi c\u00e2t mai prompt. A fost epoca c\u00e2nd plutele s-au m\u0103rit de la 80-100 m3<\/sup> la 300-350 m3<\/sup>, \u00eencerc\u00e2ndu-se chiar \u015fi plut\u0103ritul pe timp de iarn\u0103.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu tovar\u0103\u015ful Morozov a circulat pe la noi prin Tarc\u0103u chiar \u015fi o anecdot\u0103, bazat\u0103, de fapt, pe o \u00eent\u00e2mplare real\u0103. La un control inopinat la Fabrica de cherestea, tovar\u0103\u015ful Morozov i-a g\u0103sit pe to\u0163i \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103. Indignat, a proferat c\u00e2t se poate de vehement, f\u0103c\u00e2nd pentru viitor \u015fi o predic\u0163ie trist\u0103: \u015fedin\u0163\u0103 facem noi la Moscova, voi, la batuci.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2teva secole de la jaful otoman \u015fi cca. 7 decenii de la cel al Sovromlemnului, azi, suntem martorii unui nou val de decimare a codrului frate cu rom\u00e2nul, \u00een paralel cu frauda criminal\u0103 a retroced\u0103rilor, cu toate c\u0103 fondul forestier al \u0163\u0103rii atinge numai 27% \u2013 fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri unde urc\u0103 la 50%. Dup\u0103 \u201990, din cele 6,3 milioane hectare de p\u0103dure s-au defri\u015fat cca 90.000 ha, exploat\u00e2ndu-se anual 17 milioane m3<\/sup> de lemn. E greu de spus dac\u0103 \u00een viitor aurul verde al \u0163\u0103rii s\u0103 mai fie pus vreodat\u0103 \u00een drepturile lui legitime.<\/p>\n

\u00cen anul 1960, barajul de la Izvorul Muntelui punea stavil\u0103 Bistri\u0163ei, bloc\u00e2nd plut\u0103ritul \u00een aval. De la Vatra Dornei \u015fi p\u00e2n\u0103 la Poiana Teiului, el a mai continuat \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1969 c\u00e2nd vechiul me\u015fte\u015fug a primit lovitura de gra\u0163ie, probabil definitiv\u0103.<\/p>\n

Din antichitate \u015fi p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre, plut\u0103ritul pe Bistri\u0163a cea vijelioas\u0103, fusese me\u015fte\u015fugul transmis prin tradi\u0163ie din tat\u0103 \u00een fiu. O spune pluta\u015ful-poet Constantin Tanas\u0103-Teiu (1909-1941) \u00een versuri pline de umor \u015fi romantism, uit\u00e2nd parc\u0103, pentru o clip\u0103, primejdiile cutezantei meserii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Foaie verde p\u0103ltina\u015f<\/p>\n

M-a f\u0103cut mama pluta\u015f<\/p>\n

Iar t\u0103tucul meu s\u0103racu\u2019<\/p>\n

Mi-a dat \u015fpranga \u015fi \u0163uiacul<\/p>\n

\u015ei \u00eemi zice: m\u0103i b\u0103iete,<\/p>\n

Mergi la plute, nu la fete!<\/p>\n

Eu tat\u0103 te-oi asculta<\/p>\n

\u015ei la plute oi pleca<\/p>\n

Dar s\u0103-mi dai ca d\u0103lc\u0103u\u015f<\/p>\n

Pe Ileana lui \u0162\u0103ru\u015f!<\/p>\n

C\u0103-i frumnoas\u0103 \u015fi voinic\u0103<\/p>\n

Cu ea pluta nu se stric\u0103<\/p>\n

Umbl\u0103 cu tulpanul verde<\/p>\n

Doamne, bine i se \u015fede!<\/p>\n

Iar catrin\u0163a-i cu beteal\u0103<\/p>\n

Nu te las\u0103 de sminteal\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pluta\u015ful-poet era din Coroiu-Petru Vod\u0103, avea cinci clase primare \u015fi gimnaziul lui Gavriil Galinescu din Hangu \u015fi a murit de t\u00e2n\u0103r pe frontul de la Odessa.<\/p>\n

Azi, pentru to\u0163i cei care au \u00eendr\u0103git plut\u0103ritul dinl\u0103untru sau din afara lui, nu au mai r\u0103mas dec\u00e2t nostalgiile; el mai tr\u0103ie\u015fte doar \u00een magistralele m\u0103rturii fotografice l\u0103sate de celebrul Adolph Chevallier, nem\u0163ean n\u0103scut la Barnar, din tat\u0103 elve\u0163ian. Pentru a mai retr\u0103i o dat\u0103 emo\u0163ia trecutului \u015fi aventura plut\u0103ritului, acela\u015fi Constantin Cojocaru a organizat \u00een 2010, cu ocazia a jum\u0103tate de veac de la dispari\u0163ia me\u015fte\u015fugului, o plimbare turistic\u0103 dinspre C\u00e2rlibaba spre aval, iar primarul din Cioc\u0103ne\u015fti, a\u015fa cum se dest\u0103inuie, se g\u00e2nde\u015fte serios la afacerea unui plut\u0103rit turistic, de agrement. Cu toate astea, se pare, c\u0103 multe pe lume r\u0103m\u00e2n ireversibile \u015fi ca atare trebuie s\u0103 ne declar\u0103m, dac\u0103 nu \u00eenvin\u015fi, cel pu\u0163in resemna\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

(NR. Preluare din vol. \u201eIstorii amalgamate\u201d, Ed. Constantin Matas\u0103, Piatra-Neam\u0163, 2015. Text prescurtat)<\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin GRASU<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Decembrie 2014 \u2013 Piatra Neam\u0163<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103ciuca\u015fii, satul \u00een care m-am n\u0103scut, odihne\u015fte lini\u015ftit pe podurile c\u00e2torva terase care, aidoma unui amfiteatru, cad domol spre apa Bistri\u0163ei \u00een zona de confluen\u0163\u0103 cu Tarc\u0103ul. Copil fiind, Bistri\u0163a mi se p\u0103rea n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103 \u015fi amenin\u0163\u0103toare, de aceea, noi, cei…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,56],"tags":[],"class_list":["post-3652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-181"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3652"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3657,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3652\/revisions\/3657"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}