Aspazia Sandu \u2013 Din iure\u015ful vremii<\/p>\n
<\/p>\n
Av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 o nou\u0103 carte semnat\u0103 de Aspazia Sandu, \u201eDin iure\u015ful vremii\u201d (Editura \u201eCetatea Doamnei\u201d, 2014), \u00eena\u00adinte de a o deschide, ca unul care i-am cunoscut \/ citit \u015fi comentat c\u0103r\u0163ile precedente, mi-am pus \u00eentrebarea: Oare ce aduce nou acest volum destul de consistent? Dup\u0103 citire, pot da r\u0103spunsul. Iat\u0103-l: Autoarea \u00ee\u015fi propune s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 de la cele mai mici fiin\u0163e la alc\u0103tuirea lumii \u00eenconjur\u0103toare, chiar a \u201ecelulei \u015fcare\u0163 de\u015fi e mic\u0103, duce totul \u00een spinare\u201d \u015fi de la imensitatea Universului la structura atomului, invizibil cu ochiul liber, nimic nu scap\u0103, nimic nu este ignorat de privirea sa atent\u0103 \u015fi ager\u0103. Pledoaria sa este insistent\u0103 \u015fi are \u00een vedere o norm\u0103: credin\u0163a c\u0103 \u201efiecare zi este o bucurie\u201d.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din primul text, cititorul va re\u0163ine precizarea autoarei referitoare la destinatarul demersului s\u0103u, \u00eendeplinind, astfel, un \u00eendemn al mamei sale: \u201eScrie pentru oameni simpli, dac\u0103 po\u0163i, cu ritm \u015fi rim\u0103, \/ \u00een limbajul lor de ob\u015fte folosit seara la cin\u0103. (\u201e\u00cendemn \u015fi obliga\u0163ie\u201d)<\/p>\n
\u015ei acum se deta\u015feaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, textele \u00een care sunt abordate probleme referitoare la conduita moral\u0103 a individului p\u0103truns de credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 (\u201eUn exemplu: Ben Carsson\u201d), autoarea fiind convins\u0103 c\u0103 \u201ebinele \u00eenvinge\u201d. Sunt stigmatizate o serie de categorii sociale: individul care \u00ee\u015fi propune s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 prin \u201edezbin\u0103ri, haos \u015fi jaf\u201d; cel care este \u201ecump\u0103r\u0103tor de trupuri, suflete \u015fi min\u0163i\u201d \u015fi pe to\u0163i cei ce contribuie la realizarea \u201eunui spectacol\u201d ce a transformat p\u0103m\u00e2ntul \u00eentr-un loc \u201eunde doar vaiuri \u00eent\u00e2lne\u015fti\u201d. Toate av\u00e2nd o singur\u0103 cauz\u0103: \u201eneascultarea de Cel Sf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n
De fapt, \u00eentregul volum este o colec\u0163ie de g\u00e2nduri, de medita\u0163ii, de cuget\u0103ri, ale unui om care a trecut prin \u201eiure\u015ful vremii\u201d nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi neatent la ceea ce se afl\u0103 \u00een jurul s\u0103u. Dimpotriv\u0103, Aspazia Sandu constat\u0103 anumite st\u0103ri \u015fi, ceea ce este mai important, \u00ee\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri care, de cele mai multe ori, sunt \u00eentreb\u0103ri ale fiec\u0103ruia dintre noi. Recunoa\u015fte: \u201eam at\u00e2tea de-ntrebat\u201d: \u201ece-i timpul sau de c\u00e2nd a \u00eenceput?\u201d, \u201eSt\u0103 \u00een loc sau se rote\u015fte, curge \u00eenspre undeva?\u201d Re\u0163inem \u015fi formularea \u201eCare este rolul artei?\u201d \u015ei, desigur, r\u0103spunsul: \u201eArta este personal\u0103, \u00eencadrat\u0103 \u00een curente \/ ce au tr\u0103s\u0103turi comune, dar \u015fi neadiacente\u201d. Ajunge la concluzia c\u0103 aceste \u00eentreb\u0103ri sunt zadarnice \u015fi conchide \u00eentr-o not\u0103 hilar\u0103: \u201eN-am v\u0103zut oale s\u0103-ntrebe pe olar de ce-s din lut, \/ de ce n-au la tor\u0163i m\u0103rgele sau cu ce scop le-a f\u0103cut.\u201d (\u201eStop!\u201d) A\u015fadar, ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei c\u0103r\u0163i pline de adev\u0103ruri \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte. Autoarea scrie poezie, convins\u0103 c\u0103 fiecare ins trebuie s\u0103 \u201eia aminte\u201d, s\u0103 \u0163in\u0103 seama c\u0103 \u201eSingura \u00een\u0163elepciune este s\u0103-L urm\u0103m pe El\u201d (pe Dumnezeu, n. n.).<\/p>\n
Dup\u0103 o prim\u0103 parte, \u201ePerseveren\u0163e\u201d, c\u00e2teva poeme sunt grupate sub titlul \u201eSpiritual\u201d, din care re\u0163inem, \u00een mod deosebit semnalul din textul \u201e\u00cen prag de disperare\u201d, semnal adresat Divinit\u0103\u0163ii, ca singur\u0103 posibilitate de salvare a omenirii: \u201eMetastazele-s la cap\u0103t, iar noi gemem osteni\u0163i \/ c\u0103 imunitatea-i zero \u015fi suntem nepreg\u0103ti\u0163i. \/ O f\u0103r\u00e2m\u0103 de suflare mai avem \u015fi-apoi murim\u2026\u201d<\/p>\n
\u00cen partea a treia, \u015fi cea mai consistent\u0103 \u2013 \u201eVariet\u0103\u0163i\u201d \u2013 constat\u0103rile autoarei referitoare la evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii contemporane coincide cu cea a fiec\u0103ruia dintre noi \u015fi, din acest motiv, va avea ecou \u00een mintea \u015fi sufletului celui care va citi aceast\u0103 carte: \u201eAzi via\u0163a nu-i c\u00e2ntec, ci o b\u00e2lb\u00e2ial\u0103\u201d sau \u201eTr\u0103im vremuri tulburi \u015fi asta ne doare\u201d. Dar ea nu disper\u0103. Mai mult, adreseaz\u0103 \u00eendemnul: \u201efii numai iubire \u00een ce vei decide!\u201d, \u00een ciuda faptului c\u0103 vi\u0163a \u201e\u0163ine \u015fdoar\u0163 o clip\u0103\u201d, ea este \u201ecu b\u0103taie lung\u0103\u201d.<\/p>\n
Nici de aceast\u0103 dat\u0103 nu ezit\u0103 s\u0103-i condamne pe cei lipsi\u0163i de modestie (\u201emodestia este moart\u0103\u201d sau \u201ehandicapat\u0103\u201d), preocupa\u0163i de a-\u015fi f\u0103uri statui nu baz\u00e2ndu-se pe valoare, ci folosindu-se de mijloace care nu au nimic \u00een comun cu etica: \u201e\u00ce\u015fi ridic\u0103 piedestale din aprecieri pl\u0103tite \/ sau de troc, ca-ntre prieteni, cu plachete v\u0103ruite.\u201d Tot la \u201evariet\u0103\u0163i\u201d sunt prezente aprecierile asupra cuv\u00e2ntului scris (\u201eorice cuv\u00e2nt e-o arm\u0103 de atac sau de respins\u201d) \u015fi chiar \u00eenchin\u0103 acestuia, cuv\u00e2ntului, un adev\u0103rat imn (\u201eCuv\u00e2ntul e-o perl\u0103 de mare valoare\u201d).<\/p>\n
Din partea final\u0103 a volumului \u2013 \u201eFr\u0103m\u00e2nt\u0103ri contemporane\u201d \u2013, re\u0163inem uimirea autoarei \u00een fa\u0163a performan\u0163elor actuale ale \u015ftiin\u0163ei (\u201eLa poarta atomului\u201d), atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 omul, cel care \u201evrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mecanismul de formare \/ c\u0103znindu-se ani de zile \u00een zeci de laboratoare\u201d, nu poate afla \u201etaina\u201d dec\u00e2t cu ajutorul lui Dumnezeu.<\/p>\n
Spre final, \u00eent\u00e2lnim regretele autoarei, regretele semenilor de v\u00e2rsta a treia: \u201eCe p\u0103cat! Ne pierdem timpul cu nimicuri infantile \/ \u015fi, ajun\u015fi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, avem g\u00e2nduri infantile.\u201d (\u201eVise \u015fi realit\u0103\u0163i\u201d).<\/p>\n
Prin problemele puse \u00een discu\u0163ie, re\u0163ine aten\u0163ia \u015fi amplul poem intitulat \u201ePractici\u201d: dorin\u0163a de afirmare a fiec\u0103rui individ (\u201evrei \u015fi tu s\u0103 ie\u015fi \u00een fa\u0163\u0103\u201d), dar \u015fi impostura (\u201ecei ce ies la drumul mare\u201d), \u201ekitsch-urile \u015fcare\u0163 strig\u0103 tare \u015fi g\u0103sesc cump\u0103r\u0103tori\u201d, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 Domnul a \u00eenzestrat pe fiecare \u015fi tot El este cel care \u00eel va conduce spre succes, dac\u0103 el, insul va fi con\u015ftient c\u0103 \u201eLucrurile m\u0103run\u0163ele sunt la fel ca cele mari\u201d.<\/p>\n
\u00cen \u00eencheiere, c\u00e2teva observa\u0163ii privind respectarea normelor limbii rom\u00e2ne pentru autoare \u015fi cititorii s\u0103i: adverbul \u201eoriunde\u201d cu forma lui popular\u0103 \u201eori\u015fiunde\u201d se scrie \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt; \u201eodat\u0103\u201d (c\u00e2ndva), adv.; \u201eo dat\u0103\u201d (memorabil\u0103), subst. feminin cu art. nehot.; sau numeral cu sensul \u201eo singur\u0103 dat\u0103\u201d; adj. \u201etreaz\u201d, la plural, \u201etreji\u201d,nu \u201etrezi\u201d; numeralul 60 (\u201e\u015faizeci\u201d); se scrie \u201e\u015fase zeci\u201d \u00een matematic\u0103; \u201ea ar\u0103ta\u201d vb., la conj. pers. a 2-a, corect este \u201es\u0103 ar\u0103\u0163i\u201d m \u201es\u0103 ara\u0163i\u201d; corect \u201ecianiza\u201d \u015fi nu \u201ecianoza\u201d. Recomand\u0103m evitarea form\u0103rii unor cuvinte noi de felul \u201ecredincio\u015fie\u201d (\u00een locul consacratui \u201ecredin\u0163\u0103\u201d), \u201edrept\u0103\u0163ire\u201d, \u201ep\u0103rt\u0103\u015fie\u201d, precum \u015fi schimbarea categoriei gramaticale for\u0163ate ca \u00een cazul transform\u0103rii substantivului \u201eempatie\u201d \u00een verb, \u00een construc\u0163ia \u201eVe\u0163i empata cu autorul\u201d. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, recomand\u0103m mai mare aten\u0163ie la folosirea virgulei care pus\u0103 unde nu trebuie, la fel ca lipsa acesteia, poate schimba sensul comunic\u0103rii \u00een unul nedorit.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aspazia Sandu \u2013 Din iure\u015ful vremii Av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 o nou\u0103 carte semnat\u0103 de Aspazia Sandu, \u201eDin iure\u015ful vremii\u201d (Editura \u201eCetatea Doamnei\u201d, 2014), \u00eena\u00adinte de a o deschide, ca unul care i-am cunoscut \/ citit \u015fi comentat c\u0103r\u0163ile precedente,…<\/p>\n