Toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 nenea Iancu a trecut prin t\u00e2rgul Pietrei de mai multe ori. C\u0103 bea bere cu guler \u00een Gr\u0103dina Public\u0103, vara, cu amicii lui. \u00centr-o astfel de \u00eemprejurare vesel\u0103 a \u00eentrebat: \u201eAici, la Piatra se poate glumi?\u201d. \u015ei selectul anturaj a raspuns: \u201eSe poate cu oamenii de\u015ftep\u0163i, nu se poate cu inep\u0163ii\u201d. \u015ei s-a produs minunea: protipendada autohton\u0103 s-a de\u015fteptat mintena\u015f. Ce a urmat? Seri spumoase, pline de \u201ev\u00e2lv\u0103 spiritual\u0103\u201d, se \u00een\u0163elege dup\u0103 ostenitoarele inspec\u0163ii prin \u015fcolile Neam\u0163ului. Se r\u00e2dea cu hohote de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii be\u0163ivi, afemeia\u0163i, lene\u015fi \u015fi se spuneau vorbe mari despre apostolii adev\u0103ra\u0163i ai neamului. C\u0103 vede\u0163i dvs. \u015fi pe atunci p\u0103durea avea usc\u0103turi. \u015ei culmea, destule. Unde se \u00eencingeau glumele despre care facem vorbire? La gazda renumitului dramarturg, \u00een fundacul numit ast\u0103zi: Str. I. L. Caragiale. \u00cen imediata apropiere a frumoasei case Lalu. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile vesele de sub Cozla, patronate de sugub\u0103\u0163ul Caragiale \u00eemi amintesc de o nostimal\u0103 mai recent\u0103.<\/p>\n
Eram profesor la o \u015fcoal\u0103 gimnazial\u0103 din t\u00e2rgul Pietrei \u015fi aveam un coleg haios foc. Dasc\u0103l talentat, cu muzica \u00een s\u00e2nge. C\u00e2nta la toate instrumentele \u015fi elevii \u00eel adorau. I-au f\u0103cut rost \u015fi de o porecl\u0103. L-au numit \u201eApa\u015ful Chel\u201d. Necazul amicului meu? Era diriginte la o clas\u0103 cu mari probleme, unde se chiulea \u00een mas\u0103. Capul r\u0103ut\u0103\u0163ilor era o fat\u0103, Iulia. \u00centr-o zi st\u0103team de vorb\u0103 pe holul \u015fcolii cu muzicantul meu c\u00e2nd apare \u201elupul\u201d. Cite\u015fte: \u201eoaia neagr\u0103\u201d a clasei a V-a. Dirigintele o prinde de m\u00e2na \u015fi o \u00eentreab\u0103. \u201eC\u00e2nd vii la muzic\u0103 s\u0103 te ascult?\u201d. R\u0103spuns \u00een zeflemea: \u201eM\u00e2ine\u201d. \u201eNu, nu! Te ascult acum \u00een prezen\u0163a colegului\u201d. \u015ei a picat \u00eentrebarea de baraj: \u201eCe \u015ftii despre Fuga lui Bach?\u201d. R\u0103spunsul elevei? Savuros, dulce: \u201eDom\u2019le diriginte, eu fug de la ore cu Gigel nu cu Bach. Pe Bach nu-l cunosc!\u201d. N-am mai rezistat \u015fi am izbucnit \u00een r\u00e2s, cu lacrimi. Urmarea, Iulia a promovat \u015fi a devenit mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103. A ajuns la \u201eRom\u00e2nii au talent\u201d. A c\u00e2ntat \u201eBalada\u201d lui Ciprian Porumbescu la vioar\u0103. Cine a preg\u0103tit-o? Apa\u015ful Chel.<\/p>\n
<\/p>\n
Dumitru RUSU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 nenea Iancu a trecut prin t\u00e2rgul Pietrei de mai multe ori. C\u0103 bea bere cu guler \u00een Gr\u0103dina Public\u0103, vara, cu amicii lui. \u00centr-o astfel de \u00eemprejurare vesel\u0103 a \u00eentrebat: \u201eAici, la Piatra se poate glumi?\u201d.…<\/p>\n