Una dintre obsesiile conduc\u0103torilor comuni\u015fti ai Rom\u00e2niei era organizarea de campanii. Aproape tot ce se realiza pe plan na\u0163ional r\u0103s\u0103rea sub acoperi\u015ful unor campanii, de la cultur\u0103 la agricultur\u0103.<\/p>\n
\u015ecoala, ca institu\u0163ie de interes na\u0163ional, nu putea sc\u0103pa de asemenea heirupisme, unele pornite cu bune inten\u0163ii, pu\u0163ine soldate cu succese notorii, cele mai multe c\u0103zute \u00een derizoriu \u015fi \u00een zona de circula\u0163ie a bancurilor cu titanicul Bul\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103, \u00een primele decenii ale regimului comunist, intelectualul era un suspect care, de regul\u0103, purta semnele burgheziei decadente, adic\u0103 p\u0103l\u0103rie \u015fi oribila cravat\u0103, un fel de \u015ftreang ce uneori era \u00eenlocuit cu \u015ftreangul autentic, cu timpul s-a admis c\u0103 nu puteam r\u0103m\u00e2ne un popor de analfabe\u0163i \u015fi trebuia s\u0103 ne ocup\u0103m de \u015fcolirea, m\u0103car elementar\u0103, a mul\u0163imii de ne\u015ftiutori de carte.<\/p>\n
A\u015fa s-a n\u0103scut prima campanie din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt: alfabetizarea. To\u0163i oamenii \u015fcolii au fost trimi\u015fi \u00een popor, s\u0103 duc\u0103 lumin\u0103. Uneori, adic\u0103 de pu\u0163ine ori, \u00een clase ne\u00eenc\u0103lzite, seara, la lumina firav\u0103 a l\u0103mpii cu petrol, electrificarea fiind o campanie viitoare.<\/p>\n
De cele mai multe ori, dasc\u0103lul \u00eenfrunta zloata, orbec\u0103ia noaptea pe uli\u0163ele desfundate ori pe str\u0103zile a\u015fijderea, b\u0103tea la por\u0163i sau la u\u015fi deseori z\u0103vor\u00e2te, trecea cu pa\u015fi grijulii peste purcei, c\u0103\u0163ei, puradei \u015fi alte piedici \u00een calea \u015ftiin\u0163ei de carte, inhala mirosuri variate, de la cel de mur\u0103turi st\u0103tute \u015fi de ceap\u0103 c\u0103lit\u0103 la aroma fripturii de porc, la care \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul nu avea acces, \u015fi \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a pe rom\u00e2nii de toate na\u0163ionalit\u0103\u0163ile s\u0103 scrie, s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 socoteasc\u0103, aduc\u00e2ndu-i la nivelul de cunoa\u015ftere dat de \u015fcoala primar\u0103.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u015fitul campaniei de alfabetizare, s-a bifat o realizare epocal\u0103, desigur mult exagerat\u0103: analfabetismul fusese eradicat.<\/p>\n
Cam dup\u0103 anii 60 ai veacului de cur\u00e2nd r\u0103posat, \u201eactivul de partid \u015fi de stat\u201d, alc\u0103tuit mai ales din in\u015fi f\u0103r\u0103 de cultur\u0103, a fost somat de sus s\u0103 treac\u0103 imediat dincolo de clasele gimnaziale \u015fi apoi de cele liceale. A\u015fa s-a n\u0103scut \u015fi a proliferat, pe l\u00e2ng\u0103 \u015fcoala seral\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul gimnazial \u015fi liceal f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103 .<\/p>\n
Ar fi un mare neadev\u0103r afirma\u0163ia c\u0103 acest tip de \u015fcoal\u0103 complementar\u0103 nu a avut rezultate notabile, ambele forme de \u015fcolarizare fiind frecventate de foarte mul\u0163i tineri anima\u0163i de dorin\u0163a de a progresa, mai cu seam\u0103 tineri de la \u0163ar\u0103, absolven\u0163i de \u015fcoal\u0103 profesional\u0103.<\/p>\n
Ca s\u0103 nu lungim vorba, iat\u0103 un exemplu: doi dintre fo\u015ftii elevi de acest fel ai liceului bic\u0103zean, domnul Constantin Simion \u015fi domnul Nicolae S\u0103l\u0103gean, au devenit ingineri \u015fi directori renumi\u0163i ai combinatului de ciment, domnul S\u0103l\u0103gean fiind \u00een prezent primar al Bicazului. Dar lista cu fo\u015ftii serali\u015fti \u015fi absolven\u0163i la f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103 de la Bicaz, ajun\u015fi ingineri, medici, universitari, este destul de lung\u0103.<\/p>\n
Al\u0163ii, mai cu seam\u0103 \u201ecadrele de partid \u015fi de stat\u201d, \u00eenghesui\u0163i prin ordinele de la centru s\u0103 fie absolven\u0163i de gimnaziu sau de liceu, se chinuiau cumplit cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura.<\/p>\n
Unele bancuri de atunci au devenite clasice. Zice-se c\u0103 lucr\u0103torul de mili\u0163ie Cirea\u015f\u0103, la proba oral\u0103 de rom\u00e2n\u0103 a examenului de bacalaureat, a primit ca subiect s\u0103 analizeze opera sadovenian\u0103 \u201eVenea o moar\u0103 pe Siret\u201d . \u201eEi bine, a r\u0103spuns r\u0103spicat candidatul, despre cine se vorbe\u015fte \u00een propozi\u0163ie? Despre Venea, substantiv propriu, care este, prin urmare, subiect. Ce face Venea? Omoar\u0103, verb care, exprim\u00e2nd o ac\u0163iune f\u0103cut\u0103 de subiect, este predicat. Pe cine omoar\u0103 Venea? Pe Siret, substantiv propriu, care este complement direct!\u201d<\/p>\n
Sublim!<\/p>\n
Dar acesta s\u0103 spunem c\u0103 ar fi banc. Eu am tr\u0103it \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi mai \u015fi, fiind pre\u015fedinte sau examinator \u00een comisii la care participau cadrele de nivel raional sau regional.<\/p>\n
Bicaz. Examen la chimie. Profesor examinator, Valerian Ceau\u015fu de le \u201eRare\u015f\u201d. Elevul N.A., vicepre\u015fedinte al Comitetului Raional Piatra, trage un bilet, tu\u015fe\u015fte decis \u015fi \u00eencepe decis: \u201eIedul. Iedul este fiul caprei. El are patru picioare\u2026\u201d \u201eSta\u0163i, sta\u0163i! intervine profesorul, trebuie s\u0103 vorbi\u0163i despre iod, nu despre ied.\u201d \u201eAaa! exclam\u0103 candidatul, crezusem c\u0103 dau la botanic\u0103. Bine. Iodul este un medicament care se folose\u015fte c\u00e2nd e\u015fti r\u0103nit. A fost inventat \u00een Uniunea Sovietic\u0103, care este \u015fi cel mai mare produc\u0103tor de iod din lume.\u201d<\/p>\n
Genial, nu?<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai Emilian MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Una dintre obsesiile conduc\u0103torilor comuni\u015fti ai Rom\u00e2niei era organizarea de campanii. Aproape tot ce se realiza pe plan na\u0163ional r\u0103s\u0103rea sub acoperi\u015ful unor campanii, de la cultur\u0103 la agricultur\u0103. \u015ecoala, ca institu\u0163ie de interes na\u0163ional, nu putea sc\u0103pa de asemenea…<\/p>\n