![\"fiordurile](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/fiordurile-memoriei.jpg\")
<\/a>\u00cen dedica\u0163ia de pe exemplarul pe care l-am primit, din amici\u0163ie, pe pagina trei M.M. scrie c\u0103 \u00eemi o ofer\u0103 \u2026o carte \u015fi un strop de diversitate\u2026 Opul \u00eencepe cu poezia \u201eCalea robilor\u201d. Dup\u0103 un motto: Je suis ne avec la peur din Celin\u00e9 Varenne (m-am chinuit pentru c\u0103 a trebuit s\u0103 caut accentele din limba francez\u0103) autorul \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103\u2026am intrat \u00een lumea ceasta\/pe calea robilor \u00eenot\u00e2nd prin apa tulbure\/ a \u00eendoielii \u015fi a suspinelor, \u00een spate duc\u00e2nd o rani\u0163\u0103 plin\u0103 de temeri\/cu blesteme \u015fi p\u0103cate ancestrale\u2026 Prietenii \u0163i-i mai alegi, dar c\u00e2\u0163i dintre noi putem alege calea pe care venim pe lume\u2026<\/p>\nMihai Merticaru este n\u0103scut \u00een satul Be\u0163e\u015fti, comuna Rediu, sat aflat undeva pe dealurile de pe malul drept al Bistri\u0163ei, \u00een aval de Roznov. E un peisaj blagian, de dealuri \u015fi v\u0103i, de Rom\u00e2nia pitoreasc\u0103. Versurile din poezia dedicat\u0103 satului natal sunt o elegie modern\u0103. Ar merita reproduse toate. Eu am s\u0103 citez pe s\u0103rite, doar c\u00e2teva, \u015fi sub form\u0103 de proz\u0103, ca o poveste. Motivul? Spa\u0163iul gazetei: La intrarea \u00een satul natal acelea\u015fi explozii de miresme \u015fi culori te \u00eent\u00e2mpin\u0103, aceea\u015fi org\u0103 grav\u0103 de melancolii, acela\u015fi glas de clopot se t\u00e2nguie \u00een clopotni\u0163a bisericii. Bistri\u0163a curge printre fiordurile de aur ale memoriei duc\u00e2nd la vale umbrele pe\u015ftilor zglobii de odinioar\u0103 iar pa\u015fii, poetului, m\u0103soar\u0103 ad\u00e2ncimea dintre m\u00e2hnirea de ieri \u015fi cea de azi a be\u0163e\u015ftenilor mult mai boga\u0163i \u00een pagube\u2026 Poezia se \u00eencheie cu trei versuri: cocorii pleac\u0103 r\u00e2nduri \u2013 r\u00e2nduri\/de-at\u00e2ta pustietate mult te mai\/\/\u00eeng\u00e2nduri\u2026 Las pe cititor s\u0103 asimileze estetic, eu revenind la Motto-ul de la \u00eenceputul poeziei. Fericirea: uite-o, \u2013 nu-i! (Gerard de Nerval). Fericirea rezult\u0103 din pl\u0103ceri, dar Schopenhauer, acum mai bine de un secol scria: Orice pl\u0103cere e negativ\u0103, pe c\u00e2nd durerea e pozitiv\u0103.<\/p>\n
Poezia Silfid\u0103 \u2013 silfid\u0103 = duh aerian, u\u015for \u015fi agil, \u00een mitologia celtic\u0103 \u015fi germanic\u0103, dar \u015fi femeie t\u00e2n\u0103r\u0103, zvelt\u0103, gra\u0163ioas\u0103, \u00een accep\u0163iune general\u0103 \u2013 cred c\u0103 \u00eei este \u00eenchinat\u0103 doamnei de convie\u0163uire \u00een urbea Pietrei lui Cr\u0103ciun \u015fi nu altei silfide care i-o fi tulburat lini\u015ftea \u00een anii june\u0163ii. La aceast\u0103 poezie, domnul Merticaru ad\u0103ug\u0103 un motto din crea\u0163ia lui Lucian Blaga, care spune despre jum\u0103t\u0103\u0163ile b\u0103rba\u0163ilor:<\/p>\n
Viori sunt femeile,\/vibra\u0163ie f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt,\/ viori aprinse sub arc\/ \u00een fl\u0103c\u0103ri \u015fi fum.<\/p>\n
Auzi: vibra\u0163ie f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt! Doar dac\u0103 suf\u0103r de hipoacuzie. Dup\u0103 mine, femeile sunt mai mult trompete dec\u00e2t viori. Dar, s\u0103 citim ce p\u0103rere are \u015fi ce scrie poetul M. M. despre femeie:<\/p>\n
\u2026c\u00e2nd ai z\u00e2mbit entazic(?)\/ pustiul din jur s-a f\u0103cut gr\u0103din\u0103 luxuriant\u0103 iar c\u00e2nd ai r\u00e2s \u00een hohote\/z\u0103rile au \u00eenceput s\u0103 te strige pe nume. \u00centr-o alt\u0103 strof\u0103 adaug\u0103: fecioreasc\u0103 uimire\/femeie silfid\u0103\/tu nu \u015ftii c\u0103 numele t\u0103u e feerie \u015fi c\u00e2nt celest. Admirabil.<\/p>\n
Spiritul, modul de a g\u00e2ndi \u00een poezie \u015fi nu numai, \u00een cartea de fa\u0163\u0103, Fiordurile Memoriei, ne este dat \u015fi de motto-urile care le adaug\u0103 le unele poezii. Din Eminescu preia: Tot ce-a fost ori o s\u0103 fie\/ \u00cen prezent le-avem pe toate. Din Vasile Voiculescu citeaz\u0103 (scrie): S\u0103 fie dar iubirea o masc\u0103 a durerii?\/ Alt chip al ei c\u00e2nd poate doarme \u015fi viseaz\u0103? Din Rabee, poet\u0103 persan\u0103 citeaz\u0103: F\u0103r\u0103 tine, mierea otrav\u0103 mi-i, ca fierea, \u015fi-al\u0103turi de tine, otrava mi-i ca mierea. Cel mai mult mia pl\u0103cut ce a zis Omar Khayyam: \u00cenchipuie-\u0163i c\u0103 tot ce este-n lume, nu este \u015fi tot ce nu-i \u00een ast\u0103 lume, este. S\u0103 parafraz\u0103m pu\u0163in aceast\u0103 cugetare: \u00cenchipuie-\u0163i c\u0103 e\u015fti de\u015ftept \u015fi nu e\u015fti. De reflectat.<\/p>\n
Parc\u0103 am mai spus: Mihai Merticaru este un c\u0103linescian. \u00cen ce privin\u0163\u0103? La apari\u0163ia romanului Bietul Ioanide, George C\u0103linescu a fost acuzat, de scriitorii timpului, c\u0103 folose\u015fte un limbaj prea elevat, livresc. Volumul Fiordurile memoriei, cu cele dou\u0103 capitole, Papier m\u00e2ch\u00e9 \u015fi Papier coll\u00e9 nu este scris pentru toat\u0103 lumea, doar pentru cei cu o preg\u0103tire superioar\u0103. Poate fi folosit \u00eens\u0103 ca un bun instrument de \u00eembog\u0103\u0163ire a vocabularului elevilor pe l\u00e2ng\u0103 bog\u0103\u0163ia de idei ce sunt cuprinse \u00een el. Merit\u0103 citit pentru diversitate \u015fi originalitate.<\/p>\n
<\/p>\n
Emil BUCURE\u015eTEANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen dedica\u0163ia de pe exemplarul pe care l-am primit, din amici\u0163ie, pe pagina trei M.M. scrie c\u0103 \u00eemi o ofer\u0103 \u2026o carte \u015fi un strop de diversitate\u2026 Opul \u00eencepe cu poezia \u201eCalea robilor\u201d. Dup\u0103 un motto: Je suis ne…<\/p>\n