\u25a0 1\/1860 \u2013 n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neam\u0163), memorialist. Dup\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103, frecventat\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a sus\u0163inut examene de specializare la Facultatea de Drept din Ia\u015fi. A fost func\u0163ionar la Curtea de Apel din Gala\u0163i. Revine la Piatra-Neam\u0163 (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp \u00een care s-a terminat Bulevardul \u201eEmil Costinescu\u201d, s-au reparat unele str\u0103zi, s-au construit trotuare \u015fi uzina de ap\u0103. A \u00eenfiin\u0163at cantine pentru refugia\u0163i (1916-1918). I-a cunoscut pe: I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Mor\u0163un, Constantin Istrati, Mihai Kog\u0103lniceanu, I. I. C. Br\u0103tianu, Alexandru Averescu, \u00eenso\u0163indu-i pe Muntele Ceahl\u0103u. A f\u0103cut parte din redac\u0163ia Revistei \u201eApostolul\u201d. Scrieri: \u201eGeorge Panu la Dur\u0103u\u201d; \u201eAmintiri. Din trecutul Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163\u201d.<\/p>\n
\u25a0 2\/2002 \u2013 d. Eduard Covali, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia).<\/p>\n
\u25a0 7\/1944 \u2013 n. Constantin Bostan, la Bode\u015fti, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti (1969), redactor la \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969-1974), bibliotecar \u015fi director (1997-2013) la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Neam\u0163, Colabor\u0103ri: \u201eApostolul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d,\u201dAteneu\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eCronica\u201d; a editat, \u00eempreun\u0103 cu Dumitru Simionescu \u015fi Emil Nicolae, \u201eAc\u0163iunea\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eG. T. Kirileanu. Contribu\u0163ii documentare\u201d (colab.); \u201eG. T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o carte\u201d; \u201eG. T. Kirileanu, \u00abScrieri\u00bb\u201e; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, istorisiri \u015fi c\u00e2ntece populare str\u00e2nse la un loc de Simion T. Kirileanu\u201d; \u201eSub trei regi \u015fi trei dictaturi\u201d; \u201eCozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, p\u00e2rtie, schit \u015fi telegondol\u0103\u201d; \u201eGh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creang\u0103 \u015fi Eminescu, la Palatul Regal\u201d \u015f. a. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 10\/1910 \u2013 n. Nicolae Gr. Ste\u0163cu, la Galbeni, Bac\u0103u (d. 12. 05. 1995, Bac\u0103u), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, licen\u0163iat \u00een litere \u015fi filozofie (Ia\u015fi), membru activ al Institutului de Literatur\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, profesor la Liceul Comercial de B\u0103ie\u0163i (din 1946) \u015fi la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asocia\u0163iei Culturale \u201eMiron Costin\u201d. A debutat \u00een publicistic\u0103 cu articolul \u201eV. Alecsandri, scrisori inedite\u201d (1937). A colaborat la publica\u0163iile: \u201eAteneu\u201d, \u201eF\u0103t-Frumos\u201d, \u201eDesc\u0103tu\u015farea\u201d (Roman), \u201eCeahl\u0103ul\u201d. A realizat, \u00een colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea \u201ePagini din istoria Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb. 1872-1972\u201d (1972). Postum i-a fost publicat\u0103 cartea \u201eContribu\u0163ii la via\u0163a lui Ibr\u0103ileanu\u201d, 2013.<\/p>\n
\u25a0 11\/1934 \u2013 n. Constantin Prangati, la Opri\u015fe\u015fti, Comuna Burdusaci, azi, R\u0103chitoasa, Bac\u0103u. Licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1965). Profesor la Liceul din Adjud \u015fi la Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii \u00een ziare \u015fi reviste din Neam\u0163 \u015fi din \u0163ar\u0103. C\u0103r\u0163i: \u201eLiceul \u00abCalistrat Hoga\u015f\u00bb\u201e, monografie, \u201eDic\u0163ionarul oamenilor de seam\u0103 din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eDin istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului matematic din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eOameni politici \u015fi de stat din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eG. T. Kirileanu. \u00censemn\u0103ri zilnice\u201d, \u201eNicu Albu \u015fi g\u00e2ndirea economic\u0103 a epocii (1853-1908)\u201d.<\/p>\n
\u25a0 12\/1946 \u2013 n. Mihai Hanganu, la H\u00e2n\u0163e\u015fti, Suceava, profesor, poet, eseist, a absolvit Facultatea de Matematic\u0103, la Suceava, Facultatea de Studii Economice \u015fi Social Politice (Academia \u201e\u015etefan Gheorghiu\u201d, Bucure\u015fti); Facultatea de Management. P\u00e2n\u0103 \u00een 1989, a fost profesor \u015fi a \u00eendeplinit diferite func\u0163ii politice \u015fi administrative. C\u0103r\u0163i: \u201eNostalgii\u201d; \u201eBucoavnele bucolicei Bucovine\u201d; \u201eApa regal\u0103\u201d; \u201eFractalia\u201d; \u201eCrai Nou\u201d; \u201eFleacuri\u201d; \u201eJudecata de apoi a rom\u00e2nului\u201d; \u201eDescul\u0163 prin roua poemelor\u201d; \u201eConstela\u0163ia destinelor\u201d; \u201eBombe cu efect \u00eent\u00e2rziat\u201d; \u201eSub judecata timpului\u201d; \u201eNemuritorii\u201d \u015f. a. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 14\/1965 \u2013 n. Mihaela Robu (pseud. Mirelei Clopo\u0163el), la Pite\u015fti, profesoar\u0103, poet\u0103. A absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (2005) \u015fi este profesoar\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163. Ca profesor, este autoare a c\u00e2torva lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice publicate \u00een revistele: \u201eIni\u0163ieri didactice\u201d, (Ia\u015fi); \u00een \u201eAuxiliar metodic\u201d \u015fi \u00een Anuarul Colegiului Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (Piatra-Neam\u0163). A debutat \u00een revista \u201eAteneu\u201d (iunie, 1999) \u015fi a colaborat cu poezie \u00een revistele: \u201eAsachi\u201d; \u201eCredin\u0163a neamului\u201d; \u201eCronica\u201d; \u201ePorunca iubirii\u201d. \u201eECO-uri\u201d, Prima carte de versuri publicat\u0103: \u201eCalea robilor\u201d, 2005. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 15\/1845 \u2013 n. Vasile Conta, la Ghind\u0103oani, Neam\u0163 (d. 21. 04. 1882, Bucure\u015fti), filosof, a frecventat \u015ecoala Domneasc\u0103 din T\u00e2rgu-Neam\u0163 (1853), Gimnaziul Central din Ia\u015fi; prime\u015fte o burs\u0103 \u015fi face studii comerciale \u00een Belgia (1869-1871). \u00cen 1872, a ob\u0163inut diplom\u0103 \u00een drept \u015fi va preda la Universitatea din Ia\u015fi. Devine membru al \u201eJunimii\u201d (1873) \u015fi va publica, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, scrieri filosofice: \u201eTeoria fatalismului\u201d, \u201eOriginea speciilor\u201d, \u201eTeoria ondula\u0163iei universale\u201d, \u201e\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103\u201d \u015fi versuri. \u00cen 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), \u00een guvernul lui Ion C. Br\u0103tianu; membru al Cur\u0163ii de Casa\u0163ie. Lucr\u0103ri ap\u0103rute postum: \u201eBazele metafizicii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2iele principii care alc\u0103tuiesc lumea\u201d. Volume: \u201eOpere complete\u201d, 1914; \u201eOpere filosofice\u201d, 1922; 1967; \u201eOpere filosofice alese\u201d, 1975.<\/p>\n
\u25a0 16\/1931 \u2013 n. Natalia Rusu, la Tighina, s-a refugiat \u00een dreapta Prutului (1940 \u015fi \u00een 1944), profesoar\u0103, poet\u0103, a urmat cursurile liceale \u00een mai multe locuri, \u00eencheiate la Roman, \u00een 1950. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene (1954). A profesat la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d \u015fi la Liceul Nr. 5, ambele din Roman. A fost preocupat\u0103 de \u00eendrumarea trupelor teatrale, ceea ce i-a atras supranumirea de \u201etinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201ePlaiuri mu\u015fatine\u201d (culegere de folclor); \u201eBasarabia, raza mea de soare\u201d; \u201ePoiana cu flori t\u00e2rzii…\u201d; \u201eBucurie\u201d; \u201eCartea bucuriei mele\u201d, \u201eComorile copil\u0103riei\u201d; \u201eCaruselul vesel\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 19\/1973 \u2013 n. Cornel Paiu, la Adjud, a absolvit Seminarul Teologic \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din Roman, Facultatea de Teologie \u015fi Academia de Arte \u201eLuceaf\u0103rul\u201d Bucure\u015fti. Este preot la Arhiepiscopia Romanului \u015fi Bac\u0103ului. A debutat cu poezie \u00een Revista \u201eAgora\u201d, Roman (1995), editorial: \u201ePaznicii pere\u0163ilor\u201d, (2010), urmat de: \u201eTabor \u2013 liturghisire\u201d \u015fi \u201ePaznicii pere\u0163ilor\u201d II. A realizat \u201eLampadeforii\u201d(antologia laurea\u0163ilor Concursului Na\u0163ional de Poezie \u201eIzvorul T\u0103m\u0103duirii\u201d)\u201d. Membru fondator al revistelor \u201eClepsydra \u201e (2010) \u015fi \u201eTrei paie la doi m\u0103gari\u201d (2012). LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 21\/1955 \u2013 n. Aurel Dumitra\u015fcu, la Sabasa, Borca, Neam\u0163 (d. 16. 09. 1990, Bucure\u015fti), poet, a absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi Facultatea de Filologie, Ia\u015fi (1987). Muzeograf la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Consilier la Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Neam\u0163. Debut \u00een Revista \u201eTomis\u201d (1976). Editorial, cu \u201eFurtunile memoriei\u201d, versuri (1984). Unul dintre organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eBiblioteca din Nord\u201d (antum); postume, \u00eengrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: \u201eMesagerul\u201d; \u201eTratatul de eretic\u0103\u201d; \u201eFiara melancolic\u0103\u201d; \u201eCarnete maro, I-IV\u201d; \u201eScene din via\u0163a poemului\u201d; \u201eFrig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)\u201d \u015f. a.<\/p>\n
\u25a0 27\/1940 \u2013 n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Istorie Bucure\u015fti, profesor universitar, doctor, pre\u015fedinte al Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163e Istorice \u015fi Arheologie (2007), membru al Consiliului \u015etiin\u0163ific al A. O. \u015e. din Rom\u00e2nia. A fost director general al Arhivelor Na\u0163ionale, membru \u00een Consiliul National al Istoricilor din Rom\u00e2nia, de pe l\u00e2ng\u0103 Academia Rom\u00e2na (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Rom\u00e2ne (1983), pentru \u201eVia\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia. 1918-1944\u201d; premiul \u201eGheorghe Br\u0103tianu\u201d al Funda\u0163iei \u201eMagazin istoric\u201d (2003) pentru \u201eVia\u0163a cotidian\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een perioada interbelic\u0103\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 28\/1950 \u2013 n. Arcadie R\u0103ileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chi\u015fin\u0103u, specialitatea Arhitectur\u0103, a debutat la expozi\u0163ia U. A. P. Moldova, Chi\u015fin\u0103u (1982). Stabilit la Piatra-Neam\u0163, este prezent cu expozi\u0163ii personale \u015fi de grup (1993-2004), la Piatra-Neam\u0163: Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d,, Galeria Top Art, Galeriile \u201eVert\u201d, T. T., Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, T\u00e2rgul de Var\u0103; \u00een \u0163ar\u0103: R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Craiova, C\u00e2mpulung Moldovenesc, C\u0103lim\u0103ne\u015fti, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Timi\u015foara, Bucure\u015fti; peste hotare: B\u0103l\u0163i, Tighina, Uniunea Scriitorilor \u015fi Biblioteca \u201eOnisifor Ghibu\u201d, Chi\u015fin\u0103u, Interna\u0163ionala de desing Moscova \u015f. a. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 29\/1949 \u2013 n. Gheor\u00adghe Hibovski, la Dumbrava Ro\u015fie, Neam\u0163, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, Ia\u015fi, (2008). Dup\u0103 cursurile liceale, a practicat diverse \u00eendeletniciri (1970-2006): \u00een domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultur\u0103 Bicaz \u015fi Piatra-Neam\u0163, profesor la \u015ecoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie \u015fi scenografie \u015fi a interpretat mai multe roluri; a ini\u0163iat proiecte culturale (Teatrul de Ini\u0163iere \u201eAct\u201d \u015fi Festivalul de Teatru \u201eYorick\u201d, Teatrul de Joaca, Teatrul \u201eTandem\u201d). A primit Premiul pentru proz\u0103 la Concursul \u201eMihail Sadoveanu\u201d (1982). Membru al U. S. (2011). C\u0103r\u0163i: \u201eCloaca maxima\u201d; \u201eCircus maximus; \u201eViclenii de p\u0103s\u0103rar\u201d; \u201eDescreiera\u0163ii\u201d; \u201ePisica n\u0103zdr\u0103van\u0103!\u201d; \u201eParcul Libert\u0103\u0163ii\u201d; \u201eCaiet de dramaturgie, I-IV\u201d; \u201eTeatrul \u015fi principiile lui generatoare\u201d; \u201eOm \u015fi masc\u0103\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
\u25a0 30\/1860 \u2013 n. Vasile Mor\u0163un, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al \u015ecolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Ia\u015fi, al Facult\u0103\u0163ii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist \u015fi al revistei \u201eDacia viitoare\u201d (Paris), continuat\u0103 la Bruxelles. Revenit \u00een \u0163ar\u0103 (1884), membru \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei \u201eDrepturile omului\u201d. La Ia\u015fi, conduce Revista \u201eContemporanul\u201d; \u00eempreun\u0103 cu I. N\u0103dejde, scoate \u201eCritica social\u0103\u201d \u015fi \u201eRevista social\u0103\u201d. A \u00eenfiin\u0163at gazeta \u201eMuncitorul\u201d, organ al mi\u015fc\u0103rii socialiste. Deputat de Roman. Intr\u0103 \u00een Partidul Liberal (1899), vicepre\u015fedinte al Camerei Deputa\u0163ilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916). Traduce \u015fi localizeaz\u0103 c\u00e2teva lucr\u0103ri din limba francez\u0103. Autor de poeme \u00een proz\u0103, piese de teatru (\u201e\u015etefan Hudici\u201d, \u201eZulnia H\u00e2ncu\u201d). A \u00eengrijit vol. \u201eVersuri \u015fi proz\u0103\u201d, de Mihai Eminescu (1890).<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u25a0 1\/1860 \u2013 n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neam\u0163), memorialist. Dup\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103, frecventat\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a sus\u0163inut examene de specializare la Facultatea de Drept din Ia\u015fi.…<\/p>\n