P\u0103rin\u0163ii mei, g\u00e2ndindu-se la viitorul meu, dup\u0103 absolvirea clasei a VI-a, au primit \u00een gazd\u0103 un croitor care, \u00een locul chiriei, trebuia s\u0103 m\u0103-nve\u0163e meseria de croitor, astfel c\u0103, la cei 14 km de navet\u0103 zilnic\u0103, s-a ad\u0103ugat \u015fi acest \u201ejob\u201d. Zilnic, dup\u0103 \u00eentoarcerea de la \u015fcoal\u0103, dup\u0103 ce-mi f\u0103ceam temele, treceam la cusut butoniere, c\u0103lcat (\u015fi mai t\u00e2rziu cusut) pantaloni \u015fi chiar \u00eencepea s\u0103-mi plac\u0103. Dup\u0103 examenul de absolvire a celor \u015fapte clase, \u00een timp ce p\u0103rin\u0163ii \u015fi fra\u0163ii plecau la c\u00e2mp, eu am trecut pe aceast\u0103 meserie zi-lumin\u0103, astfel c\u0103 p\u00e2n\u0103 seara picioarele se umflau ca pepenii, iar de spinare nu mai vorbesc. Asta a durat c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o duminic\u0103, pe terenul de fotbal m\u0103-nt\u00e2lnesc din nou cu Iosif a lui Notaru care mi-a spus c\u0103 la S\u0103b\u0103oani s-a \u00eenfiin\u0163at liceu \u015fi c\u0103 el merge s\u0103 dea examen. Pe loc m-a cuprins \u015fi pe mine aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 dar, \u015ftiind c\u00e2te sacrificii au f\u0103cut pentru mine, nu am \u00eendr\u0103znit s\u0103 le spun \u015fi p\u0103rin\u0163ilor mei. Mai erau doar cinci zile p\u00e2n\u0103 la terminarea \u00eenscrierilor, zile pe care le-am tr\u0103it numai \u00een minciun\u0103. Mar\u0163i diminea\u0163\u0103, dup\u0103 plecarea celorlal\u0163i la c\u00e2mp, l-am rugat pe dl. maistru croitor (c\u0103 n-aveam voie s\u0103-i zic altfel) s\u0103-mi dea bicicleta, ca s\u0103 m\u0103 duc la S\u0103b\u0103oani s\u0103-mi scot diploma de \u015fapte clase. A fost foarte amabil a\u015fa c\u0103 am plecat direct la Roman, la policlinic\u0103, s\u0103-mi fac fi\u015fa medical\u0103. La \u00eentoarcere i-am spus dlui maistru c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 duc \u015fi m\u00e2ine la S\u0103b\u0103oani, c\u0103 nu era dl. director. A doua zi am repetat traseul \u015fi am mers la prim\u0103ria Roman pentru adeverin\u0163\u0103 de venit impozabil, iar acas\u0103 am inventat alt\u0103 minciun\u0103 c\u0103 nu mai erau diplome. Datorit\u0103 birocra\u0163iei, ca \u015fi acum, a trebuit s\u0103 fac cinci drumuri (ultima zi cu ni\u015fte c\u0103ru\u0163e de ocazie) la Roman, (urmate de tot at\u00e2tea minciuni) pentru documentele de \u00eenscriere. Era s\u00e2mb\u0103ta \u015fi la ora 12 se \u00eencheiau \u00eenscrierile, iar eu am cobor\u00e2t din c\u0103ru\u0163\u0103, la \u015foseaua na\u0163ional\u0103, pe la ora 12 f\u0103r\u0103 10. Am \u0163inut-o numai \u00eentr-o fug\u0103 \u015fi c\u00e2nd am ajuns la secretariat (ud din cap p\u00e2n\u0103-n picioare de transpira\u0163ie) era ora 12 \u015fi 5 minute, astfel c\u0103 dna secretar\u0103 nu mi-a mai primit dosarul. Am ie\u015fit pl\u00e2ng\u00e2nd pe hol \u015fi eram disperat, c\u00e2nd Providen\u0163a face ca \u00een acel moment s\u0103 treac\u0103 doamna director Zinica Ionescu. C\u00e2nd m\u0103 vede \u00een ce stare eram m\u0103 \u00eentreab\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi i-am explicat, printre hohote de pl\u00e2ns, care este situa\u0163ia. Mi-a luat dosarul \u015fi dup\u0103 un timp iese din secretariat \u015fi-mi spune c\u0103 luni m\u0103 pot prezenta la proba de limba rom\u00e2n\u0103. Sper ca D.N.A. s\u0103 nu ia \u00een calcul acest autodenun\u0163 tardiv. S\u0103pt\u0103m\u00e2na urm\u0103toare (luni, miercuri \u015fi vineri) am continuat minciuna cu diploma timp \u00een care am dat examenul de admitere. Rezultatul mi l-a adus Iosif a lui Notaru. Toat\u0103 vara am continuat s\u0103-nv\u0103\u0163 croitorie \u015fi nu \u015ftiam cum s\u0103 procedez ca s\u0103 le spun p\u0103rin\u0163ilor mei care este dorin\u0163a mea. La \u00eenceputul lunii septembrie, \u00eentr-o duminic\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-i mai dispu\u015fi, mi-am luat inima-n din\u0163i \u015fi le-am spus c\u0103 vreau s\u0103 merg la liceu la S\u0103b\u0103oani.<\/p>\n
\u2013 Cum s\u0103 mergi? N-ai \u00eenv\u0103\u0163at nimic toat\u0103 vara \u015fi nu po\u0163i reu\u015fi!<\/p>\n
Auzind acest r\u0103spuns, am prins curaj \u015fi le-am spus c\u0103 am reu\u015fit la examenul din var\u0103. Nu s-au ar\u0103tat prea \u00eenc\u00e2nta\u0163i de aceast\u0103 reu\u015fit\u0103 a mea, dar nici nu mi-au repro\u015fat nimic. Mai erau c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 la \u00eenceperea anului \u015fcolar, nu-mi cump\u0103rasem nici manuale \u015fi-mi luasem g\u00e2ndul de la liceu. \u00centr-o zi p\u0103rin\u0163ii au plecat cu marf\u0103 la Roman, iar c\u00e2nd s-au \u00eentors aveau la c\u0103ru\u0163\u0103 numai un cal \u015fi nu doi ca la plecare. A doua zi m-au chemat, mi-au dat bani s\u0103-mi cump\u0103r manual \u015fi rechizite. De ghiozdan nu era nevoie c\u0103-l aveam pe cel de la general\u0103. Pentru uniform\u0103 au mai \u00eemprumutat 25 de lei. Atunci am \u00een\u0163eles unde este calul. Nici nu am \u00eenceput bine anul \u015fcolar c\u0103 vine ordin de la partid ca to\u0163i elevii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i nu s-au \u00eenscris la colectiv s\u0103 fie trimi\u015fi acas\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai fie primi\u0163i dac\u0103 nu aduc adeverin\u0163\u0103 de la prim\u0103rie c\u0103 s-au \u00eenscris. Am stat acas\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (cu p\u0103rin\u0163ii mai toat\u0103 ziua ascun\u015fi prin glugi de coceni s\u0103 nu-i g\u0103seasc\u0103 comisiile care colindau satul) \u015fi \u00eentr-un final, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu este sc\u0103pare, au cedat. \u015ei ast\u0103zi m\u0103 simt vinovat c\u0103 din cauza mea au trebuit s\u0103 se \u00eenscrie.<\/p>\n
La liceu am avut iar\u0103\u015fi norocul s\u0103 am parte de ni\u015fte dasc\u0103li deosebi\u0163i care mi-au marcat decisiv evolu\u0163ia mea ca om. A\u015f putea s\u0103 spun c\u00e2te ceva despre fiecare dar, \u00eemi este imposibil s\u0103 o fac acum pentru to\u0163i \u015fi de aceea \u00eemi cer scuze fa\u0163\u0103 de cei care nu se vor reg\u0103si printre aceste r\u00e2nduri. Singurul motiv pentru care nu apar este acela c\u0103 m\u0103 tem s\u0103 devin plictisitor. Am s\u0103 \u00eencep cu dna dirigint\u0103 Else Horsak (Mircea) care m-a f\u0103cut s\u0103-mi plac\u0103 chimia dup\u0103 ce, \u00een clasa a lX- a mi-a acordat o not\u0103 de nou\u0103, pe care am \u015ftiut c\u0103 nu am meritat-o, iar la dirigen\u0163ie m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-i \u00een\u0163eleg \u015fi s\u0103-i iubesc pe George Enescu \u015fi Ciprian Porumbescu. Nimeni nu ne-a explicat aceast\u0103 muzic\u0103 mai bine ca dumneaei. \u015ei acum aud \u201eBalada\u201d lui Ciprian Porumbescu \u00eenso\u0163it\u0103 de glasul doamnei diriginte, care ne explica ce \u00eenseamn\u0103 fiecare pasaj astfel c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul orei \u015ftiu c\u0103 aveam lacrimi \u00een ochi.<\/p>\n
Nu-l pot uita pe dl. profesor Gheorghe Bunghez, cu orele sale de istorie \u015fi psihologie, unde, prin talentul s\u0103u oratoric, ne capta aten\u0163ia de nici nu \u015ftiam c\u00e2nd trece ora. \u00ce\u0163i era ru\u015fine s\u0103 te prezin\u0163i nepreg\u0103tit la orele sale, deoarece dojana pe care o primeai, f\u0103r\u0103 s\u0103 te sim\u0163i jignit, era mai t\u0103m\u0103duitoare dec\u00e2t o not\u0103 proast\u0103 \u00een catalog. \u0162in minte c\u0103, la o or\u0103 de istorie, \u00een timp ce ne vorbea despre religii, geamul la clas\u0103 era deschis \u015fi m\u0103 deranja zgomotul ma\u015finilor care treceau pe drum, iar eu \u00eemi acopeream urechile cu m\u00e2inile s\u0103 nu le aud. La ora urm\u0103toare dl. profesor a spus c\u0103 este sup\u0103rat pe noi deoarece, \u00een timp ce ne vorbea despre religii un elev \u00ee\u015fi acoperea urechile s\u0103 nu aud\u0103. Nu a nominalizat pe nimeni. To\u0163i ne uitam unul la altul s\u0103 vedem cine este acest elev \u015fi abia dup\u0103 c\u00e2teva zile mi-am adus aminte de episodul cu ma\u015finile, dar nu am avut curaj s\u0103-mi cer iertare nici atunci, \u015fi nici la \u00eent\u00e2lnirile de dup\u0103 absolvire. O fac acum cu tot respectul.<\/p>\n
N-o pot uita pe dna profesoar\u0103 Coralia Bunghez care la orele sale de limba rom\u00e2n\u0103 mi-a dezvoltat dorin\u0163a de a citi din marii no\u015ftri scriitori \u015fi mai ales din Bacovia, dup\u0103 ce la o tez\u0103 de o pagin\u0103 de caiet, cu tot cu subiecte, c\u00e2nd eu m\u0103 a\u015fteptam la un doi sau trei, am primit nota opt cu felicit\u0103ri. De atunci am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 nu conteaz\u0103 c\u00e2t de mult scrii, ci ce scrii. Fiind dirigint\u0103 la uman\u0103, dna profesoar\u0103 \u00ee\u015fi invita uneori elevii seara la televizor pentru o pies\u0103 de teatru sau la un film. De\u015fi eram de la real\u0103, de c\u00e2teva ori m-am strecurat \u015fi eu printre cei de la uman\u0103, dar nu am avut niciodat\u0103 senza\u0163ia c\u0103 nu sunt bine venit, fapt pentru care \u00eei mul\u0163umesc acum.<\/p>\n
Nu-l pot uita pe dl. profesor Vitalie Vlasov cu z\u00e2mbetul \u015fi umorul s\u0103u fin, ale c\u0103rui \u00een\u0163ep\u0103turi erau mai dureroase de c\u00e2t o not\u0103 de patru la lb. rus\u0103.<\/p>\n
Este de neuitat dl. profesor Vasile Agache, cu pipa sa renumit\u0103 (c\u00e2\u015ftigat\u0103 ca premiu, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, la Festivalul Interna\u0163ional al Tineretului de la Berlin unde a dirijat corul Rom\u00e2niei \u00een anul 1958) \u015fi orele de muzic\u0103, la care nu aveai voie s\u0103 r\u0103spunzi dec\u00e2t pe partitur\u0103, astfel c\u0103 \u015fi acum le c\u00e2nt nepo\u0163ilor mei Corul v\u00e2n\u0103torilor din opera Freischutz de Carl Maria von Weber, iar la cor ne selecta pe voci numai \u00eentreb\u00e2ndu-ne cum ne cheam\u0103, ceea ce nu ne-a \u00eempiedicat s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m multe concursuri fa\u0163\u0103 de liceele cu vechi tradi\u0163ii din fosta regiune Bac\u0103u.<\/p>\n
Nu pot \u00eencheia aceast\u0103 succint\u0103 trecere prin via\u0163a de elev f\u0103r\u0103 a aminti primul spectacol pe care l-am v\u0103zut. Eram \u00een clasa a Xl-a c\u00e2nd, la c\u0103minul cultural, se anun\u0163\u0103 un mare spectacol sus\u0163inut de Ansamblul Artistic al Armatei. \u00centr-o sal\u0103 arhiplin\u0103 au fost prezen\u0163i elevii liceului, al\u0103turi de al\u0163i locuitori din S\u0103b\u0103oani. To\u0163i ne a\u015fteptam la un spectacol de muzic\u0103 popular\u0103 (c\u0103 asta era la mod\u0103) dar, spre surpriza tuturor, pe scen\u0103 au ap\u0103rut, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, c\u00e2\u0163iva soli\u015fti de oper\u0103 al\u0103turi de corpul de balet. Treptat, sala a \u00eenceput s\u0103 se goleasc\u0103, astfel c\u0103 la apari\u0163ia reputatului \u015fi regretatului Petru \u015etef\u0103nescu Goang\u0103 mai erau doar profesorii \u015fi c\u00e2\u0163iva elevi. Am rezistat tenta\u0163iei de a pleca \u015fi nu am regretat, deoarece atunci am realizat c\u00e2t de emo\u0163ionant poate fi acest gen de muzic\u0103. Asta o datorez tot profesorilor mei \u015fi-mi plec capul \u00een fa\u0163a lor.<\/p>\n
Amintirile mele de elev le-am a\u015fternut pe h\u00e2rtie cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea \u00eent\u00e2lnirii s\u0103rb\u0103toririi semicentenarului de la absolvirea liceului din S\u0103b\u0103oani, la \u00eenceputul lunii octombrie 2015 (noi fiind prima promo\u0163ie) \u015fi se doresc a fi un omagiu adus \u015fcolii \u015fi tuturor dasc\u0103lilor mei care, prin munca lor, au zidit piatr\u0103 cu piatr\u0103 \u00een formarea mea profesional\u0103 \u015fi m-au ajutat s\u0103 fiu \u00een primul r\u00e2nd Om. Celor care mai sunt \u00een via\u0163\u0103 le doresc mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u015fi via\u0163\u0103 lung\u0103, iar celor care nu mai sunt, un pios omagiu \u015fi sunt convins c\u0103, de acolo de sus, vegheaz\u0103 \u015fi acum asupra noastr\u0103, astfel ca lumina ce am primit-o de la ei s\u0103 nu se sting\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n
(N.R.: Text prescurtat)<\/p>\n
<\/p>\n
Ing. Iosif I. LUCACI<\/p>\n
R\u0103chiteni, jude\u0163ul Ia\u015fi<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
P\u0103rin\u0163ii mei, g\u00e2ndindu-se la viitorul meu, dup\u0103 absolvirea clasei a VI-a, au primit \u00een gazd\u0103 un croitor care, \u00een locul chiriei, trebuia s\u0103 m\u0103-nve\u0163e meseria de croitor, astfel c\u0103, la cei 14 km de navet\u0103 zilnic\u0103, s-a ad\u0103ugat \u015fi acest…<\/p>\n