![\"spectacol](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/spectacol-Eminescu.jpg\")
<\/a>Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163 a organizat duminic\u0103, 17 ianuarie, la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163, un recital de poezie sus\u0163inut de actorul Dorel Vi\u015fan. Evenimentul s-a derulat \u00een cadrul proiectului \u201eEternul Eminescu\u201d, prin care Centrul \u201eCarmen Saeculare\u201d \u00ee\u015fi propune omagierea personalit\u0103\u0163ii complexe a celui care este considerat, pe drept cuv\u00e2nt, \u201eLuceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. Pasajele muzicale care au \u00eenso\u0163it versurile eminesciene apar\u0163in violonistei Sara Stroici \u015fi pianistului Adrian Stroici.<\/p>\nDorel Vi\u015fan a debutat pe marele ecran \u00een anul 1974, \u00een comedia \u201eP\u0103cal\u0103\u201d, patru ani mai t\u00e2rziu remarc\u00e2ndu-se \u00een filmul \u201e\u00centre oglinzi paralele\u201d, regizat de Mircea Veroiu. \u00cen anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit \u00een filmul \u201eIacob\u201d, \u00een anul 1985 Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor B\u0103losu \u00een filmul \u201eMorome\u0163ii\u201d, iar \u00een 1995 a interpretat rolul principal \u00een filmul \u201eSenatorul melcilor\u201d.<\/p>\n
De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii, \u00eentre care amintim: Premiul pentru cea mai bun\u0103 interpretare masculin\u0103 la Festivalul Filmului Rom\u00e2nesc de la Costine\u015fti (1981), Premiul pentru cel mai bun actor al anului acordat de Asocia\u0163ia Oamenilor de Teatru (1987), nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988), Premiul de Excelen\u0163\u0103 la TIFF pentru activitatea sa ne\u00eentrerupt\u0103 \u00een slujba artei (2003).<\/p>\n
<\/p>\n
Tezaur descoperit la B\u00e2rg\u0103uani<\/p>\n
<\/p>\n
Tezaurul descoperit zilele trecute se al\u0103tur\u0103 celorlalte tezaure monetare romane descoperite de inginerul silvic Marius Irimia, ultimul (alc\u0103tuit din 200 de denari imperiali) fiind scos la lumin\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. Printre comorile descoperite de Marius Irimia se mai num\u0103r\u0103 cea din comuna Dragomire\u015fti (92 de denari imperiali \u015fi un vas ceramic de tezaurizare) \u015fi cea din Tazl\u0103u (200 de denari din argint din vremea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Hadrian, Domitian \u015fi Marcus Aurelius).<\/p>\n Potrivit Ordonan\u0163ei nr. 43 din 30 ianuarie 2000 descoperirile arheologice \u00eent\u00e2mpl\u0103toare se anun\u0163\u0103, \u00een termen de cel mult 72 de ore, primarului unit\u0103\u0163ii.<\/p>\n \u00cen perioada urm\u0103toare, bunurile vor fi predate Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 pentru expertizare \u015fi valorificare \u00een spa\u0163iile expozi\u0163ionale.<\/p>\n <\/p>\n Constantin Bostan \u2013 patru noi c\u0103r\u0163i la trecerea dintre ani<\/p>\n <\/p>\n Dup\u0103 volumul de versuri \u201eDe dragoste \u015fi de beton\u201d, ap\u0103rut ast\u0103-var\u0103 la Editura Junimea din Ia\u015fi \u015fi reprezent\u00e2nd septuagenarul s\u0103u debut \u00een poezie, Constantin Bostan, fostul director al Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d Neam\u0163, a trecut cump\u0103na anilor 2015 \u2013 2016 cu patru noi c\u0103r\u0163i.<\/p>\n Astfel, la editura bucure\u015ftean\u0103 RAO a v\u0103zut lumina tiparului \u015fi cel de al treilea volum de memorii ale lui G. T. Kirileanu, \u00eengrijite \u00eencep\u00e2nd din 2013 de Constantin Bostan \u015fi \u00eenm\u0103nuncheate sub titlul: \u201eMartor la istoria Rom\u00e2niei (1872-1960). Jurnal \u015fi epistolar\u201d. Noului tom, ce cuprinde \u00eensemn\u0103ri \u015fi selec\u0163iuni ale coresponden\u0163ei ilustrului c\u0103rturar \u00een zbuciuma\u0163ii ani 1919-1920, \u00eei vor urma alte trei volume, dedicate perioadei 1921-1960.<\/p>\n \u00cen \u201eTrecute vie\u0163i de c\u0103r\u0163i \u015fi autori, ziare \u015fi reviste. De la romantism la proletcultism\u201d, ap\u0103rut sub egida editurii ie\u015fene TIMPUL, primul din cele trei volume ale acestei serii de istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103, autorul abordeaz\u0103 subiecte \u015fi personalit\u0103\u0163i precum: Ion Creang\u0103 \u2013 un \u201ePov\u0103\u0163uitoriu\u201d cu bucluc, Politic\u0103… cu c\u00e2nticele, Octav B\u0103ncil\u0103 \u2013 \u201eun proletar n\u0103c\u0103jit\u201d, Zaharia Stancu versus Iuliu Maniu, G. T. Kirileanu \u015fi \u201eIstoria…\u201d lui G. C\u0103linescu \u015f.a.<\/p>\n Alte dou\u0103 volume ale lui Constantin Bostan, dedicate de aceast\u0103 dat\u0103 copiilor, se afl\u0103 sub tipar la Editura Doxologia din Ia\u015fi (director: C\u0103t\u0103lin Jeckel): \u201eCuza Vod\u0103 \u015fi f\u0103cliile Unirii\u201d, o carte ce reconstituie, pe \u00een\u0163elesul celor mai tineri cititori, marile fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri unioniste ale anilor 1857-1859, fiind ilustrat\u0103 de binecunoscutul grafician bucure\u015ftean Vasile Olac \u015fi \u201eLegende din Ceahl\u0103u\u201d, cuprinz\u00e2nd cele mai frumoase evoc\u0103ri ale unor personaje \u015fi st\u00e2nci din mitologia acestui fascinant masiv, dimpreun\u0103 cu ilustra\u0163iile Sabinei Popovici-Han\u0163u, o deosebit de promi\u0163\u0103toare grafician\u0103 pietrean\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Dubl\u0103 lansare de carte<\/p>\n <\/p>\n \u201eZiua Culturii Na\u0163ionale\u201d a fost marcat\u0103, la Muzeul de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163, de o dubl\u0103 lansare de carte. Este vorba despre volumele Portul tradi\u0163ional de s\u0103rb\u0103toare din jude\u0163ul Neam\u0163 de dr. Elena Florescu \u015fi muzeograf Florentina Buzenschi (lucrare ap\u0103rut\u0103 la Editura C.M. Imago \u015fi sus\u0163inut\u0103 printr-o finan\u0163are nerambursabil\u0103 de CJ Neam\u0163) \u015fi Dic\u0163ionar explicativ pentru vizitatorul de muzeu de Valentina Marie Veselovschi Bu\u015fil\u0103 (Editura Etna Bucure\u015fti).<\/p>\n Albumul Portul tradi\u0163ional din jude\u0163ul Neam\u0163 este a patra apari\u0163ie \u00een colec\u0163ia \u201eDin cultura tradi\u0163ional\u0103 a jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, ini\u0163iat\u0103 de dr. Elena Florescu, care a publicat anterior lucr\u0103ri referitoare la textilele populare de interior, arhitectura popular\u0103 din lemn \u015fi bisericile din lemn. Acum, avem \u00een fa\u0163\u0103 o prim\u0103 sintez\u0103 a caracteristicilor portului tradi\u0163ional de s\u0103rb\u0103toare din toate cele trei zone etnografice ale jude\u0163ului Neam\u0163 \u2013 respectiv: Valea Bistri\u0163ei, zona Neam\u0163 \u015fi zona Roman \u2013 o lucrare care valorific\u0103 piese necunoscute din colec\u0163iile muzeelor din jude\u0163 \u015fi din colec\u0163ii particulare, radiografiaz\u0103 \u00een am\u0103nunt tipologia acestui port, femeiesc \u015fi b\u0103rb\u0103tesc \u015f.a.<\/p>\n Dic\u0163ionarul explicativ pentru vizitatorul de muzeu este prima lucrare de acest tip ap\u0103rut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ea adres\u00e2ndu-se cu predilec\u0163ie celor care viziteaz\u0103 aceste institu\u0163ii de cultur\u0103. \u00cen paginile c\u0103r\u0163ii sunt explicate sensurile unor termeni folosi\u0163i \u00een ghidajele, etichetele \u015fi publica\u0163iile muzeelor.<\/p>\n <\/p>\n Gavriil Galinescu, 132 de ani de la na\u015ftere<\/p>\n <\/p>\n \u00cen luna decembrie s-au \u00eemplinit 132 de ani de la na\u015fterea dirijorului, profesorului, folcloristului, muzicologului \u015fi compozitorului nem\u0163ean Gavriil Galinescu. N\u0103scut la Hangu, la 16 decembrie 1883, Gavriil Galinescu a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie din Bucure\u015fti (1909), Conservatorul de Muzic\u0103 din Leipzig, specializ\u00e2ndu-se la Viena, dar \u015fi la Atena (\u00een muzica oriental\u0103). A fost profesor la Dorohoi, Buz\u0103u, director la \u015ecoala Preg\u0103titoare din Hangu (pe care o va organiza ca gimnaziu mixt), profesor la Cern\u0103u\u0163i \u015fi Academia de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103 din Ia\u015fi. Retras la Hangu, a fost primar (\u00een 1944) \u015fi director al C\u0103minului Cultural (\u00een 1945).<\/p>\n \u00centre publica\u0163iile care poart\u0103 semn\u0103tura lui Gavriil Galinescu se num\u0103r\u0103: \u201eArta religioas\u0103, caracteristici, rolul \u015fi importan\u0163a ei\u201d; \u201eMuzica coral\u0103 bisericeasc\u0103\u201d; \u201eManuale didactice de muzic\u0103 de George Breazul\u201d; \u201eMuzica \u00een Moldova\u201d; \u201eC\u00e2ntecele mun\u0163ilor no\u015ftri\u201d; \u201eC\u00e2ntarea bisericeasc\u0103\u201d. A compus muzic\u0103 simfonic\u0103, piese corale, camerale \u015fi vocal-simfonice, fiind totodat\u0103 autorul a numeroase manuale de muzic\u0103 pentru elevi. Gavriil Galinescu a murit la Dur\u0103u, pe data de 10 iulie 1960.<\/p>\n De numele s\u0103u se leag\u0103 Funda\u0163ia Cultural\u0103 \u201eGavriil Galinescu\u201d \u015fi Revista \u201e\u0162ara Hangului\u201d, ambele \u00eenfiin\u0163ate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Teoctist Galinescu, fratele cunoscutului muzicolog nem\u0163ean.<\/p>\n <\/p>\n Festivalul Na\u0163ional de Arte pentru Liceeni LicArt<\/p>\n <\/p>\n Festivalul se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een perioada 4 ianuarie \u2013 17 aprilie 2016, fiind deschis tuturor elevilor pasiona\u0163i de poezie \u015fi art\u0103 fotografic\u0103, \u00eenscri\u015fi \u00eentr-o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar acreditat\u0103, \u00een clasele IX-XII. Pentru a participa la competi\u0163ie, liceenii trebuie s\u0103-\u015fi creeze un cont de participant pe site-ul concursu\u00adlui \u015fi s\u0103 \u00eenscrie \u00een concurs un text sau o fotografie. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul competi\u0163iei, elevii au dreptul de a \u00eenscrie c\u00e2te un text sau c\u00e2te trei fotografii pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Detalii suplimentare pot fi ob\u0163inute la adresa www.licart.ro<\/a>.<\/p>\n <\/p>\n Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eEternul Eminescu\u201d \u2013 un recital extraordinar Dorel Vi\u015fan Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163 a organizat duminic\u0103, 17 ianuarie, la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163, un recital de poezie sus\u0163inut de actorul Dorel Vi\u015fan. Evenimentul…<\/p>\n<\/a>Un tezaur format din 167 de denari imperiali romani din argint \u015fi o bro\u015f\u0103 medieval\u0103 din bronz sub form\u0103 de stea a fost descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe data de 11 ianuarie 2016, pe raza comunei B\u00e2rg\u0103uani, \u00een preajma satului H\u00e2rtop. Descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 de Marius Ioan Irimia, toate piesele afl\u00e2ndu-se \u00een stare bun\u0103 de conservare \u015fi fiind predate Direc\u0163iei Jude\u0163ene pentru Cultur\u0103 Neam\u0163.<\/p>\n<\/a>La \u00eenceputul lunii ianuarie a debutat cea de-a 15-a edi\u0163ie a Festivalului Na\u0163ional de Arte pentru Liceeni LicArt, cel mai mare concurs din Rom\u00e2nia, organizat de Clubul Nou\u0103 ne Pas\u0103, \u00een parteneriat cu Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Ministerul Tineretului.<\/p>\n