{"id":4358,"date":"2016-02-14T14:07:42","date_gmt":"2016-02-14T14:07:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=4358"},"modified":"2016-02-14T14:07:42","modified_gmt":"2016-02-14T14:07:42","slug":"rememorari-nemtene-ianuarie-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2016\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 ianuarie 2016"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u25a0 2\/1890, Ion Creang\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi.<\/p>\n<p>\u25a0 4\/1943 \u2013 n. Doina Da\u015fchievici, la Bac\u0103u, profesoar\u0103 artist plastic. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice din Ia\u015fi. Debut artistic: o expozi\u0163ie la Galeria \u201eVictoria\u201d, Ia\u015fi (1963). Membr\u0103 a U. A. P. A expus (1981-2007)) la: Piatra-Neam\u0163, Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Salonul Republican Bucure\u015fti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Moine\u015fti, Budapesta, Oradea \u015fi Satu Mare (1999), Expozi\u0163ia Taberei Dur\u0103u, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d Piatra-Neam\u0163; alte expozi\u0163ii la: Radio Bucure\u015fti, RIFIL Grup, Vene\u0163ia, Galeria \u201eArtis\u201d, Galeria \u201eApollo\u201d \u015fi Salonul de Art\u0103, Bucure\u015fti, \u201eArtimundo\u201d, Bruxelles. A participat la Tabere \u015fi simpozioane (1982-2007): Alma\u015f, Brate\u015f, Vii\u015foara, Borca, Dumbrava, Potoci, Dur\u0103u, V\u0103ratic, Ceahl\u0103u. Distins\u0103 cu Premiul \u201eAurel B\u0103e\u015fu\u201d, Diploma de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi Marele Premiu al Ministerului Culturii \u201eOmul anului\u201d 2005. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 8\/1940, n. Virgil Savin, \u00een Ghind\u0103oani, Neam\u0163, inginer, a absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Institutul Agronomic \u201eIon Ionescu dela Brad\u201d din Ia\u015fi. Este autor a patru c\u0103r\u0163i despre \u0163inutul natal (\u201eR\u00e2uri albe\u201d; \u201eC\u0103l\u0103tor \u00een timp\u201d, \u201eDea\u00adluri ghind\u0103oane I-II\u201d, \u015fi s-a \u00eengrijit de editarea lucr\u0103rii monografice \u201eVia\u0163a filosofului Vasile Conta\u201d, de Mihai David-Ghind\u0103oani. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 9\/1896 \u2013 n. Aurelia Ghia\u0163\u0103-Vasiliu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1972, Bucure\u015fti). Plastician\u0103, o perioad\u0103, profesoar\u0103 de desen la \u015ecoala Normal\u0103 de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. A absolvit Academia de Arte Frumoase Ia\u015fi (1921). A deschis prima expozi\u0163ie de art\u0103 decorativ\u0103 (panouri pe p\u00e2nz\u0103 de in \u015fi proiecte) la Bucure\u015fti (1927). Expozi\u0163ii: Salonul Oficial de Arhitectur\u0103 \u015fi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucure\u015fti (1954, 1956). \u00cen 1970, doneaz\u0103 statului rom\u00e2n \u00eentreaga colec\u0163ie de lucr\u0103ri \u015fi un imobil spre a deveni Casa \u201eDimitrie \u015fi Aurelia Ghia\u0163\u0103\u201d, care, oficial, a devenit muzeu \u00een 1994. O parte din crea\u0163iile artistei se afl\u0103 \u00een Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 (Sala Tapiseriilor). Titlul de Artist Emerit.<\/p>\n<p>\u25a0 12\/1846 \u2013 n. Alexandru Lambrior, la F\u0103lticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Ia\u015fi). A urmat cursuri primare la F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere din Ia\u015fi. Profesor la: Boto\u015fani \u015fi Ia\u015fi. Membru la \u201eJunimea\u201d (1972), debut \u00een 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor (1875). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103). Colabor\u0103ri: \u201eRevista pentru istorie, arheologie \u015fi filologie\u201d, \u201eRomania\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 veche \u015fi nou\u0103. T\u0103lm\u0103cirea rom\u00e2neasc\u0103 a scrierilor Oxstenstiern\u201d \u201eCarte de citire, cuprinz\u00e2nd texte vechi rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eGramatica rom\u00e2n\u0103. Fonetica \u015fi morfologia\u201d, \u201eStudii de lingvistic\u0103 \u015fi folcloristic\u0103\u201d, \u00eengr. \u015fi \u00eentrod. Ion Nu\u0163\u0103, 1976.<\/p>\n<p>\u25a0 12. 01. 1947 Mihai \u015eurubaru\u201a la Buhu\u015fi, Bac\u0103u, profesor, publicist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii generale \u015fi a liceului \u00een Buhu\u015fi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, (1970), doctor \u00een istorie (2000). A predat istoria la \u015fcoli din Piatra-Neam\u0163, metodist \u015fi membru al Consiliului consultativ al I. \u015e. Neam\u0163; pre\u015fedinte al S. \u015e. I., Filiala Neam\u0163. C\u0103r\u0163i; \u201eSinteze \u015fi teste de istorie. Capacitate\u201d; \u201eIdentitate restituit\u0103. \u015ecoala Nr. 2 din Piatra-Neam\u0163\u201d, I-IV; \u201eContribu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul Neam\u0163 la realizarea Marii Uniri\u201d; \u201eDirigen\u0163ia\u201d I-II (colab.); \u201eLiceul \u00abPetru Rare\u015f\u00bb din Piatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial\u201d; \u201eIstoricul Vetrei-\u00eenconjur\u0103toare a M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163-Secu\u201d; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial (1914-1918)\u201d; \u201eB\u0103ncile populare din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d \u015f. a. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 18\/1878 (alte surse: 20; 22) \u2013 n. Constantin Matas\u0103, la R\u0103pciuni, Hangu, Neam\u0163, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), \u00eentemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 \u015fi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucure\u015fti. Paroh la: M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a, M\u0103n\u0103stirea P\u00e2ng\u0103ra\u0163i; Biserica \u201ePrecista\u201d din Piatra-Neam\u0163, protopop al Jude\u0163ului Neam\u0163; director al \u015ecolii de C\u00e2nt\u0103re\u0163i din Piatra-Neam\u0163. A efectuat s\u0103p\u0103turi arheologice. Distins cu numeroase ordine \u015fi medalii. O strad\u0103, o funda\u0163ie \u015fi o editur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u00eei poart\u0103 numele; cet\u0103\u0163ean de onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. A \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus revistele: \u201e\u00cendrumarea\u201d, \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, \u201eFloarea darurilor\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eC\u0103l\u0103uza Jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, \u201ePalatul Cnejilor (premiul Academiei), \u201eMovila Haiducului\u201d, \u201eComori care se risipesc\u201d, \u201eC\u00e2mpul lui Drago\u015f\u201d, \u201eFrumu\u015fica. Village pr\u00e9historique a c\u00e9ramique peinte dans la Moldavie du Nord\u201d, \u201ePrin Moldova de sub Munte\u201d.<\/p>\n<p>\u25a0 18\/1925 \u2013 n. Emil Leahu, la Bac\u0103u (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neam\u0163), profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, estetician, autor de manuale \u015fcolare (Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Profesor \u015fi inspector \u015fcolar \u00een Bac\u0103u \u015fi la Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1961), pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a Societ\u0103\u0163ii de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103. C\u0103r\u0163i \u201eEstetica sonetului\u201d, \u201eOpera \u015fi personalitatea lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eFactura romantic\u0103 \u00een nuvela lui C. Negruzzi\u201d, \u201eTudor Arghezi, limbaj de pamfletar\u201d, \u201ePoetic\u0103 \u015fi stilistic\u0103 pentru elevi, studen\u0163i \u015fi profesori. Sinteze teoretice \u015fi comentarii\u201d (colab.) etc.<\/p>\n<p>\u25a0 19\/1806 \u2013 n. Alecu (Alexandru) Donici, la Bezeni (azi, \u201eDonici\u201d), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neam\u0163), fabulist \u015fi traduc\u0103tor. A studiat: acas\u0103, la Liceul Militar din Petersburg. \u00cen 1826, demisioneaz\u0103 din armat\u0103, intr\u0103 \u00een administra\u0163ie, la Chi\u015fin\u0103u \u015fi apoi la Ia\u015fi, la Epitropia \u015ecolilor. Se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163 (1841), de\u0163ine func\u0163ii \u00een magistratur\u0103 (la Ia\u015fi) \u015fi membru al Divanului Ob\u015ftesc. \u00cempreun\u0103 cu C. Negruzzi \u015fi Gh. Asachi, \u00een comitetul de conducere al Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi (1855). Men\u0163ionat ca traduc\u0103tor de fabule din Pu\u015fkin \u015fi Kr\u00e2lov, \u00een revista moscovit\u0103 \u201eTeleskop\u201d (1835); a tradus \u015fi a publicat cu Costache Negruzzi \u201eSatire \u015fi alte poetice compuneri\u201d de Antioh Cantemir, \u201e\u0162iganii\u201d, de Pu\u015fkin (1837) \u015fi alte crea\u0163ii din literatura universal\u0103: \u201eFabule\u201d, 1840, ed. a II-a, 1842, \u201eFabule\u201d, pref. C. Negruzzi, f. a.<\/p>\n<p>\u25a0 20\/1949 \u2013 n. Constantin Pricop, la Piatra-Neam\u0163, poet, critic \u015fi istoric literar, membru al U. S. (1990), doctor \u00een filologie (1999). A frecventat primii ani de \u015fcoal\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1972). Un an a fost lector la Universitatea din Suceava (1991-1992), apoi, din 1992, la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene (prodecan, 2004-2006, \u015fef de catedr\u0103, din 2006). Redactor-\u015fef al Revistei \u201eAlma Mater\u201d, diferite posturi la \u201eConvorbiri literare\u201d, redactor-\u015fef la publica\u0163iile \u201eSud-Est\u201d \u015fi \u201eContinent\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eCronica\u201d, \u201eDacia literar\u0103\u201d, \u201eContrapunct\u201d, \u201eSteaua\u201d, \u201eContrafort\u201d \u015f. a. C\u0103r\u0163i: \u201eVia\u0163a f\u0103r\u0103 sentimente\u201d, \u201eMarginea \u015fi centrul\u201d, \u201eSeduc\u0163ia ideologiilor \u015fi luciditatea criticii\u201d; \u201eLiteratura de tranzi\u0163ie\u201d; \u201eNaratori \u015fi modelare uman\u0103 \u00een medievalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d (colab.), \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103\u201d, Nae Ionescu, \u201e\u00centre ziaristic\u0103 \u015fi filozofie\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 21\/1951 \u2013 n. Cezar \u0162ucu, la Bl\u0103ge\u015fti, Bac\u0103u, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eGeorge Bacovia\u201d din Bac\u0103u \u015fi Facultatea de Matematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi (1974), profesor la \u015ecoala din Tazl\u0103u, director educativ \u015fi director (1980-1990; 2000 \u015fi \u00een prezent). Pentru activitatea didactic\u0103, distins cu diverse diplome. Este vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei Culturale \u201eI. I. Mironescu\u201d din Tazl\u0103u. A fost: redactor, redactor-\u015fef adjunct, redactor-\u015fef al Revistei \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. Este redactor la Revista \u201eAntiteze\u201d. Debut editorial cu \u201eLumea \u00een 300 de epigrame \u015fi catrene\u201d, (1998); alte c\u0103r\u0163i: \u201eBlestemele \u015fi scrisorile Creatorului\u201d, \u201eReforma \u015fcolar\u0103 \u015fi alte fabula\u0163ii\u201d, \u201eAria figurilor plane\u201d, \u201eAproape fabule\u201d, \u201eFabule matematice\u201d, \u201eAlte scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNoi scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNumai blesteme\u201d, \u201eScrisori neterminate\u201d, \u201eBlestemele p\u0103catului\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 24\/1991 \u2013 d. Iulian Antonescu, la Bucure\u015fti (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii iulie.)<\/p>\n<p>\u25a0 24\/1931 \u2013 n. Constantin F\u00e2nt\u00e2n\u0103, la Roman, prozator, a absolvit Liceul Militar din Ia\u015fi (1948). De\u0163inut politic (1949-1955), exmatriculat din facultate (1957). A terminat totu\u015fi Facultatea de Matematic\u0103-Mecanic\u0103 (Ia\u015fi, 1971) \u015fi a lucrat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, la Centrul de Fizic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului \u015fi Seismologie, coordon\u00e2nd activitatea Observatorului Seismologic de la Muntele Ro\u015fu. Este autorul romanului \u201eSentin\u0163a\u201d.<\/p>\n<p>\u25a0 25\/1851 \u2013 n. Lasc\u0103r A. Vorel, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neam\u0163), farmacist, finul lui Lasc\u0103r Catargiu, ispravnic de Neam\u0163, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat \u00een primire farmacia din Piatra-Neam\u0163 \u00een 1878. Este membru fondator al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina popular\u0103 \u00een publica\u0163iile \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d \u015fi \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n<p>\u25a0 25\/1925 \u2013 n. Traian Cicoare, la V\u00e2giule\u015fti, Mehedin\u0163i, (d. 2. 07. 2007, la Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul for\u0163at \u00een Regiunea Bac\u0103u (1953), va fi profesor la mai multe \u015fcoli din Jude\u0163ul Neam\u0163 (Dragomire\u015fti, Ivane\u015f, Hl\u0103pe\u015fti). \u00cen 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 al Jude\u0163ului Neam\u0163, iar din 1970, revine \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (Liceul Pedagogic, \u015ecoala Nr. 9, Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d). A publicat numeroase articole \u00een ziarele \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, \u201eRealitatea\u201d \u015fi \u00een revistele de cultur\u0103 din Neam\u0163: \u201eAsachi\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. Prin grija lui Constantin Bostan, \u00een 2012, i s-a publicat postum volumul \u201eOameni, locuri \u015fi comori spirituale din \u0162inutul Neam\u0163\u201d, o selec\u0163ie din articolele r\u0103sp\u00e2ndite \u00een pres\u0103 de-a lungul anilor.<\/p>\n<p>\u25a0 28\/1932 \u2013 n. Ermil Bucure\u015fteanu, la Slobozia, Roznov, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra Neam\u0163, a \u00eentrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la \u015ecoala Special\u0103 din Br\u0103ila \u015fi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1958). Redactor la ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d din Piatra-Neam\u0163, profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, la Colegiul Na\u0163ional de Informatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eSteagul Ro\u015fu\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eTribuna \u015fcolii\u201d, \u201eMagazin\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d. Debut editorial: \u201eStudent \u00een filosofie \u2013 Pagini de dragoste\u201d, roman (2006). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eNaiana \u015fi Ra\u015fela\u201d, \u201eAni de \u015fcoal\u0103\u201d, \u201eMuntencele\u201d, \u201eIubiri vinovate\u201d, \u201ePoemele iubiri\u201d, \u201ePovestiri\u201d, \u201eCronici, eseuri\u201d, \u201eProprietatea e sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201eDrumuri \u00eentrerupte\u201d (colab.), antologia: \u201ePoe\u0163i nem\u0163eni\u201d \u015f. a. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 30\/1944 \u2013 n. Vasile-Doru Ulian, la Fr\u0103t\u0103u\u0163ii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice din Bucure\u015fti (1965), profesor la Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi \u00een Piatra-Neam\u0163, pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1990-1992). Expozi\u0163ii personale la Ia\u015fi, Bac\u0103u, Bucure\u015fti. Prezent \u00een expozi\u0163ii jude\u0163ene, bienale, saloane na\u0163ionale, de grup. Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii de stat \u015fi particulare \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, 1991), la Bienala de Arte Plastice \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 (2005). A participat la 12 tabere de pictur\u0103. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n<p>\u25a0 31\/1882 \u2013 n. Sidonia Hoga\u015f, la Piatra-Neam\u0163 (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neam\u0163). Profesoar\u0103, compozitoare, dirijoare, memorialist\u0103. Este fiica lui Calistrat Hoga\u015f. Studii: la Piatra-Neam\u0163, cu dasc\u0103li str\u0103luci\u0163i, Conservatorul din Ia\u015fi, av\u00e2nd-o profesoar\u0103 pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploie\u015fti, iar dup\u0103 R\u0103zboi, la Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala Particular\u0103 de Fete \u201eEugenia Popovici \u015fi Valentina Foc\u015fa\u201d ce va deveni Liceul de Fete, \u00een prezent, Colegiul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d). \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, a organizat o camer\u0103, pentru vizitare, dedicat\u0103 memoriei tat\u0103lui (septembrie 1939). \u00cen 1940 public\u0103 \u201eTataia \u2013 Amintiri din via\u0163a scriitorului Calistrat Hoga\u015f\u201d. A donat statului casa p\u0103rinteasc\u0103, pentru a fi restaurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 ca muzeu memorial (1967).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u25a0 2\/1890, Ion Creang\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi. \u25a0 4\/1943 \u2013 n. Doina Da\u015fchievici, la Bac\u0103u, profesoar\u0103 artist plastic. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice din Ia\u015fi. Debut artistic: o expozi\u0163ie la Galeria \u201eVictoria\u201d, Ia\u015fi&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2016\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,64],"tags":[],"class_list":["post-4358","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-184"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4358"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4358\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4359,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4358\/revisions\/4359"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}