{"id":4407,"date":"2016-02-27T13:04:50","date_gmt":"2016-02-27T13:04:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=4407"},"modified":"2016-02-27T13:06:28","modified_gmt":"2016-02-27T13:06:28","slug":"infocult-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-12\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

La mul\u0163i ani Gheorghe Vadana!<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Vadana<\/a>Filiala Neam\u0163 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia \u015fi Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au organizat s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 ianuarie, la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, vernisajul expozi\u0163iei artistului Gheorghe Vadana.<\/p>\n

Tradi\u0163ionalul eveniment, organizat \u00een fiecare an \u00een preajma datei de 3 februarie, c\u00e2nd Gheorghe Vadana \u00ee\u015fi serbeaz\u0103 ziua de na\u015ftere, a reunit pictori, prieteni \u015fi cunoscu\u0163i ai artistului, al\u0103turi de to\u0163i cei care \u00eei admir\u0103 crea\u0163iile. Comentator al evenimentului a fost criticul de art\u0103 Lucian Strochi.<\/p>\n

Pictorul Gheorghe Vadana s-a n\u0103scut pe 3 februarie 1931 \u00een Poiana Teiului, jude\u0163ul Neam\u0163, fiind unul dintre arti\u015ftii reprezentativi ai jude\u0163ului nostru. \u00cen 1967, a absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi, devenind membru al UAP din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Expune \u00een Piatra Neam\u0163 \u00eencep\u00e2nd din 1978, fiind prezent la aproape toate manifest\u0103rile colective \u015fi la saloanele jude\u0163ene organizate de Filiala UAP Neam\u0163.<\/p>\n

Lucr\u0103rile pictorului Gheorghe Vadana se afl\u0103 \u00een muzee \u015fi colec\u0163ii particulare din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate: SUA, Canada, Australia, Israel, Venezuela, Ungaria, Germania, Fran\u0163a, Belgia, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Rusia, Moldova.<\/p>\n

Tema predilect\u0103 a tablourilor sale este peisajul de munte, cel mai drag fiindu-i cel de pe Valea Bistri\u0163ei.<\/p>\n

\"Tablou<\/a>La cei 85 de ani ai s\u0103i, pictorul Vadana este cunoscut nu doar prin activitatea sa artistic\u0103, ci \u015fi prin implicarea \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii, de numele s\u0103u leg\u00e2ndu-se \u00eenfiin\u0163area Liceului de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 pictura mea este destul de cunoscut\u0103 at\u00e2t de cei care fac parte din genera\u0163ia mea, c\u00e2t \u015fi de cei mai tineri. Pictura este via\u0163a mea, nici nu-mi pot imagina existen\u0163a mea f\u0103r\u0103 pictur\u0103! Dac\u0103 ar fi s\u0103 o iau de la \u00eenceput, a\u015f alege acela\u015fi drum. Dac\u0103 ar fi s\u0103 le dau un sfat tinerilor arti\u015fti, le-a\u015f transmite nu s\u0103 m\u0103 urmeze pe mine, ci s\u0103-mi urmeze idealul\u201d, ne-a m\u0103rturisit artistul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Simpozion dedicat P\u0103rintelui Justin P\u00e2rvu<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Parvu<\/a>M\u0103n\u0103stirea Paltin Petru Vod\u0103 a g\u0103zduit s\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 februarie, cel de-al III-lea simpozion dedicat memoriei marelui duhovnic al rom\u00e2nilor, Arhimandritul Justin P\u00e2rvu, cu prilejul pr\u0103znuirii a 97 de ani de la na\u015fterea sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Anul acesta, simpozionul a abordat tema \u201eP\u0103rintele Justin P\u00e2rvu \u015fi sfaturi pentru vremuri de asuprire a cre\u015ftinului\u201d.<\/p>\n

La eveniment au participat preo\u0163i, teologi, profesori, doctori \u015fi fii duhovnice\u015fti care l-au cunoscut \u015fi au urmat pove\u0163ele pline de \u00een\u0163elepciune ale \u00eendr\u0103gitului duhovnic de la Petru Vod\u0103. \u201eP\u0103rintele Justin P\u00e2rvu a fost o pild\u0103 vie de vie\u0163uire des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi \u00eemplinire a poruncilor evanghelice \u00een mult \u00eencercatul veac al cre\u015ftinismului obidit de comunism dar \u015fi de neo-comunism, ale c\u0103rui tentacule sunt vii \u015fi lucr\u0103toare \u015fi ast\u0103zi, \u00eempresur\u00e2nd \u015fi uzurp\u00e2nd via\u0163a cre\u015ftinilor din cetate p\u00e2n\u0103 \u00een Biseric\u0103. P\u0103rintele Justin a \u015ftiut s\u0103 r\u0103spund\u0103 tuturor acestor provoc\u0103ri actuale, ale unor vremuri ce se contureaz\u0103 a fi tot mai antihristice \u015fi \u00een fa\u0163a c\u0103rora va trebui s\u0103 r\u0103spundem \u015fi noi\u201d, au spus organizatorii manifest\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Semnal editorial: \u201ePedagogi rom\u00e2ni. Medalioane \u015fi interviuri\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\"aparitie<\/a>Semnal\u0103m apari\u0163ia, la Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, a c\u0103r\u0163ii \u201ePedagogi rom\u00e2ni. Medalioane \u015fi interviuri\u201d, lucrare semnat\u0103 de Anton Ilica, prof. univ. dr. la Universitatea \u201eAurel Vlaicu\u201d din Arad. Ap\u0103rut\u0103 \u00een condi\u0163ii grafice de excep\u0163ie, cartea se poate l\u0103uda cu o bibliografie ce \u00eensumeaz\u0103 nu mai pu\u0163in de dou\u0103 sute optzeci \u015fi \u015fapte de titluri.<\/p>\n

Autorul prezint\u0103 contribu\u0163iile cele mai remarcabile la evolu\u0163ia pedagogiei rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi o serie de portrete \u015fi interviuri semnificative, realizate cu pedagogi rom\u00e2ni contemporani, volumul adun\u00e2nd opiniile unor cunosc\u0103tori pertinen\u0163i ai cercet\u0103rii pedagogice ori ai \u015ftiin\u0163elor educa\u0163iei, realiz\u00e2nd o vedere de ansamblu asupra g\u00e2ndirii educa\u0163ionale contemporane.<\/p>\n

\u201eCel mai mare spa\u0163iu \u00een interiorul c\u0103r\u0163ii \u00eel ocup\u0103 concep\u0163iile contemporane, inten\u0163ia autorului fiind aceea de a contribui, pe aceast\u0103 cale, la intensificarea \u015fi la ad\u00e2ncirea dialogului fructuos dintre cercet\u0103torii prezentului. Interviurile realizate de profesorul Anton Ilica privilegiaz\u0103 interogativitatea, reflexivitatea, interactivitatea.(…) Lectura biografiilor pedagogilor rom\u00e2ni contemporani \u015fi a interviurilor realizate cu ace\u015ftia ne provoac\u0103 medita\u0163ii care tulbur\u0103 fiin\u0163a noastr\u0103 tainic\u0103 \u015fi ne deschid o lume senin\u0103, \u00een care lucrurile \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ne fie necunoscute, p\u0103r\u00e2nd s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 pentru noi un fel de afinitate \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103, ca prin minune, aspira\u0163iilor noastre fundamentale. Fiecare cu adev\u0103rul s\u0103u, spun adesea post\u00admodernii. Aceast\u0103 cugetare nu este m\u0103rturia caracterului arbitrar al tuturor afirma\u0163iilor noastre: ea exprim\u0103 obliga\u0163ia fiec\u0103ruia dintre noi de a c\u0103uta o ima\u00adgine a lumii care d\u0103 tuturor capacit\u0103\u0163ilor con\u015ftiin\u0163ei noastre satisfac\u0163ia cea mai \u00eenalt\u0103, de a men\u0163ine \u015fi de a l\u0103rgi f\u0103r\u0103 \u00eencetare aceast\u0103 perspectiv\u0103 original\u0103 asupra \u00eentregului univers care formeaz\u0103 esen\u0163a fiin\u0163ei noastre\u201d. (Prof. univ. dr. Ion Albulescu)<\/p>\n

 <\/p>\n

Recital cameral ARTES QUARTET<\/p>\n

 <\/p>\n

Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d a organizat duminic\u0103, 24 ianuarie, la Sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean, un recital cameral extraordinar sus\u0163inut de ARTES QUARTET, forma\u0163ie care a s\u0103rb\u0103torit Ziua Unirii printr-un program de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. ARTES QUARTET este o forma\u0163ie cameral\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Ia\u015fi de absolvente ale Academiei de Art\u0103 \u201eGeorge Enescu\u201d: Sara Stroici \u2013 vioara I (masterand\u0103), Ina Turcu \u2013 vioara II-a (cadru didactic la Colegiul Na\u0163ional \u201eOctav Bancil\u0103\u201d din Ia\u015fi), Lumini\u0163a Ciobanu \u2013 viol\u0103 (lector universitar dr. la Universitatea de Arte \u201eGeor\u00adge Enescu\u201d) \u015fi Alexandra Mihai \u2013 violoncel (Universitatea de Arte \u201eGeor\u00adge Enescu\u201d Ia\u015fi).<\/p>\n

Ansamblul cameral ARTES QUARTET are o palet\u0103 larg\u0103 de repertoriu, interpret\u00e2nd toate stilurile muzicale specifice oric\u0103rui eveniment monden. Muzicienele ie\u015fene abordeaz\u0103 profesionist orice gen muzical. Cvartetul ARTES a sus\u0163inut numeroase concerte at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eAtelierul de Arte\u201d la \u201eG. T. Kirileanu\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

+foto: Expozitie Atelierul de Arte.jpg<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Expozitie<\/a>Pe 9 februarie, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d a g\u0103zduit vernisajul expozi\u0163iei \u201eFragmentarium\u201d, cu lucr\u0103ri ale elevilor Clubului \u201eAtelierul de Arte\u201d, din cadrul Asocia\u0163iei Culturale Arte.ro \u2013 coordonator prof. Cristina S. Petrariu. Au fost expuse 50 de desene, lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u015fi icoane, realizate cu m\u0103iestrie de copii \u015fi tineri cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 10 \u015fi 19 ani.<\/p>\n

\u201eEvenimentul \u00ee\u015fi propune, \u00eencep\u00e2nd chiar cu titlul s\u0103u, aducerea \u00een fa\u0163a publicului a unor felii de cotidian stilizat \u00een manier\u0103 original\u0103, prin tehnici ale artelor plastice din cele mai diverse, de c\u0103tre mai mici sau mai experimenta\u0163i tineri arti\u015fti. \u00abFragmentarium\u00bb este, a\u015fadar, o expozi\u0163ie colectiv\u0103, reunind crea\u0163ii diverse (peisaje, portrete, icoane, compozi\u0163ii), expozi\u0163ie care se traduce prin multe ore de munc\u0103, aten\u0163ie, r\u0103bdare, talent \u015fi determinare. Copiii membri ai clubului \u00abAtelierul de Arte\u00bb au primit diploma \u00abTestimonium Laboris\u00bb, ca o m\u0103rturie a efortului lor pentru realizarea acestei expozi\u0163ii, dar \u015fi a dedic\u0103rii cu care ace\u015ftia \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 pasiunea, \u00een cadrul tuturor activit\u0103\u0163ilor clubului\u201d, a spus prof. Cristina S. Petrariu.<\/p>\n

Tot \u00een cadrul vernisajului expozi\u0163iei, s-au decernat \u00een cadru solemn diplomele pe care elevii clubului \u201eAtelierul de Arte\u201d le-au primit la concursuri interna\u0163ionale, respectiv \u00een Ukraina, Hong Kong (precum \u015fi la c\u00e2teva concursuri na\u0163ionale).<\/p>\n

 <\/p>\n

Ziarul \u201eTimpul\u201d, pa\u015fi virtuali c\u0103tre cititori<\/p>\n

 <\/p>\n

La 140 de ani de la apari\u0163ia primului num\u0103r al prestigiosului cotidian \u201eTimpul\u201d, organ de pres\u0103 al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ioan Slavici \u015fi I. L. Caragiale, colec\u0163ia aflat\u0103 \u00een Fondul documentar \u201eG. T. Kirileanu\u201d va fi supus\u0103 opera\u0163iunilor de digitizare \u015fi mai apoi \u00eenc\u0103rcat\u0103 pe site-ul institu\u0163iei, astfel \u00eenc\u00e2t publica\u0163ia s\u0103 poat\u0103 fi accesibil\u0103 publicului larg.<\/p>\n

Aceast\u0103 valoroas\u0103 colec\u0163ie se reg\u0103se\u015fte la Piatra-Neam\u0163 datorit\u0103 generozit\u0103\u0163ii c\u0103rturarului G. T. Kirileanu, cel care s-a aplecat pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne asupra scrierilor politice ale lui Eminescu \u015fi care, \u00eencurajat \u015fi sprijinit \u00eentru aceasta de Titu Maiorescu, a primit \u2013 tocmai prin intermediul mentorului Junimii \u2013 volumele constituite \u00een colec\u0163ie ale ziarului, din perioada \u00een care redactor era Mihai Eminescu.<\/p>\n

\u201eE un lucru absolut necesar, acela de a digitiza una dintre publica\u0163iile celebre din Rom\u00e2nia, \u00een condi\u0163iile \u00een care timpul \u00eensu\u015fi lucreaz\u0103 \u00eempotriva \u00abTimpului\u00bb, h\u00e2rtia fiind, evident, vulnerabil\u0103 (\u2026) \u00cen multe secven\u0163e, \u00abTimpul\u00bb de acum 140 de ani parc\u0103 ar fi ap\u0103rut ieri\u201d, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d.<\/p>\n

Ziarul \u201eTimpul\u201d a ap\u0103rut la Bucure\u015fti, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103 \u00eentre 15 martie 1876 \u015fi 17 martie 1884, ca organ oficial al Partidului Conservator.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pictori nem\u0163eni la \u201eSeara Artelor\u201d clujene<\/p>\n

 <\/p>\n

Jude\u0163ul Neam\u0163 a fost reprezentat, pe data de 4 februarie, la \u201eSeara Artelor\u201d, unul dintre cele mai importante evenimente de art\u0103 din \u0163ar\u0103, desf\u0103\u015furat la Cluj-Napoca. Ajuns\u0103 anul acesta la cea de-a treia edi\u0163ie, manifestarea a adus \u00een fa\u0163a publicului nu mai pu\u0163in de 20 de expozi\u0163ii de pictur\u0103, sculptur\u0103, grafic\u0103, foto, art\u0103 decorativ\u0103, fashion, obiecte de art\u0103 tradi\u0163ional\u0103 prezentate publicului de c\u0103tre creatorii lor, cursan\u0163i ai \u015fcolilor de arte sau arti\u015fti profesioni\u015fti din Oradea, Piatra Neam\u0163, Mure\u015f, Timi\u015foara, Cern\u0103u\u0163i, Baia Mare etc.<\/p>\n

Din jude\u0163ul Neam\u0163, invitat\u0103 s\u0103 participe la aceast\u0103 prestigioas\u0103 manifestare a fost clasa de pictur\u0103 a \u015ecolii Populare de Art\u0103 din cadrul Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d, coordonat\u0103 de prof. Radu Macavei, cele mai bune lucr\u0103ri ale cursan\u0163ilor fiind expuse pe simezele expozi\u0163iei intitulat\u0103 \u201ePeisajul, culoare \u015fi sentiment\u201d. Nu au lipsit nici momentele muzicale, interpretate de cursan\u0163ii \u015ecolii de Arte Cluj, sus\u0163inute sub genericul \u201eAnul 2016 \u2013 Anul forma\u0163iilor artistice la \u015ecoala de Arte Cluj\u201d, vernisajele fiind \u00eenso\u0163ite de momente artistice \u015fi prezent\u0103ri de reviste de cultur\u0103, recent realizate de centrele culturale \u015fi \u015fcolile de arte din Re\u015fi\u0163a, Alba Iulia, Gala\u0163i, Mure\u015f, Timi\u015f \u015fi Cluj-Napoca. Gazdele au prezentat nu mai pu\u0163in de trei publica\u0163ii: \u201eArte\u201d, num\u0103rul 11\/2016, \u201eMaking Of \u2013 2015\u201d \u015fi \u201eCatalogul Serii Artelor, 2015 \u015fi 2016\u201d.<\/p>\n

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Jude\u0163ean Cluj \u015fi \u015ecoala de Arte \u201eTudor Jarda\u201d din Cluj-Napoca \u015fi se dore\u015fte a fi un prilej de realizare a unui schimb de experien\u0163\u0103 \u00eentre institu\u0163iile culturale, dar \u015fi a unei pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre arti\u015ftii amatori \u015fi profesioni\u015fti din \u0163ar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Simpozionul \u201eUnirea, na\u0163iunea a f\u0103cut-o!\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie a g\u0103zduit, pe data de 23 ianuarie, simpozionul \u201eUnirea, na\u0163iunea a f\u0103cut-o!\u201d, eveniment organizat de Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, Funda\u0163ia Cultural \u2013 \u015etiin\u0163ific\u0103 \u201eConstantin Matas\u0103\u201d, Garnizoana Piatra-Neam\u0163, Cercul Militar Piatra-Neam\u0163, Asocia\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi Retragere \u2013 Filiala Neam\u0163, Asocia\u0163ia Na\u0163ional\u0103 \u201eCultul Eroilor\u201d \u2013 Filiala Neam\u0163 \u015fi Serviciul Jude\u0163ean Neam\u0163 al Arhivelor Na\u0163ionale.<\/p>\n

Dup\u0103 cuv\u00e2ntul de deschidere, au fost sus\u0163inute urm\u0103toarele comunic\u0103ri: prof. dr. Mihai \u015eurubaru \u2013 \u201eModelul rom\u00e2nesc de Unire\u201d; general de brigad\u0103 (r.) Octavian Mancu \u2013 \u201eAlexandru Ioan Cuza, \u00eentemeietorul o\u015ftirii rom\u00e2ne moderne\u201d; prof. Dan Mih\u0103ilescu \u2013 \u201eUn proiect \u2013 Hora Unirii la Piatra-Neam\u0163\u201d; dr. Daniel Pav\u0103l, \u015fef serviciu Filiala Neam\u0163 a Arhivelor Na\u0163ionale \u2013 \u201eAniversarea Unirii la Piatra-Neam\u0163\u201d; prof. Gheorghe Radu \u2013 \u201eAniversarea a 75 de ani de la Unirea din 1859 \u00een jude\u0163ul Neam\u0163\u201d; prof. Mihai Constantin, Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Piatra-Neam\u0163 \u2013 \u201eImaginea lui Alexandru Ioan Cuza \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 ocazie a fost deschis\u0103 spre vizitare \u015fi expozi\u0163ia temporar\u0103 \u201eC\u0103lim\u0103ri de epoc\u0103\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La mul\u0163i ani Gheorghe Vadana!   Filiala Neam\u0163 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia \u015fi Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au organizat s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 ianuarie, la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, vernisajul expozi\u0163iei artistului Gheorghe Vadana. Tradi\u0163ionalul eveniment, organizat \u00een fiecare an \u00een…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,65],"tags":[],"class_list":["post-4407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-185"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4407"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4415,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4407\/revisions\/4415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}