{"id":4512,"date":"2015-09-04T09:03:13","date_gmt":"2015-09-04T09:03:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=4512"},"modified":"2016-03-19T09:06:51","modified_gmt":"2016-03-19T09:06:51","slug":"ingerii-lui-tonitza-de-la-schitul-durau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/ingerii-lui-tonitza-de-la-schitul-durau\/","title":{"rendered":"\u00cengerii lui Tonitza de la Schitul Dur\u0103u"},"content":{"rendered":"

\"durau-5\"<\/a>\"Tonitza-grup\"<\/a>Dur\u0103u, 1936. Toniza \u015fi p\u0103rintele M\u0103tas\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u201eechipa\u201d: C\u0103lin Alupi, Corneliu Baba, Serafim Bodnariuc, Mihai C\u0103m\u0103ru\u0163, Al. Clavel, I. L. Cosmovici, Nicolae Popa, I. \u0162olea \u015f. a.)<\/p>\n

 <\/p>\n

E un fapt \u00eendeob\u015fte cunoscut c\u0103 M\u0103n\u0103stirea Dur\u0103u, veche a\u015fezare monahal\u0103 situat\u0103 la poalele Ceahl\u0103ului, p\u0103streaz\u0103 zugr\u0103vit\u0103 pe zidurile bisericii sale o capodoper\u0103 a marelui pictor Nicolae Tonitza. C\u00e2nd a \u00eenceput lucrarea, Tonitza avea deja experien\u0163a picturii biserice\u015fti: nevoi materiale stringente \u00eel siliser\u0103 ca \u00eempreun\u0103 cu \u015etefan Dumitrescu, Constantin Bacalu, Dimitrie Pavlu \u015fi al\u0163ii s\u0103 participe la zugr\u0103virea unor biserici (Groze\u015fti\u2013Bac\u0103u,1904; Poieni \u2013Vaslui,1911; Neteze\u015fti \u2013Ilfov,1914; Sf. Gheorghe \u2013Nou \u2013Constan\u0163a, 1931; \u015f.a.). Iar hot\u0103r\u00e2rea de a picta Dur\u0103ul s-a p\u00e2rguit \u00een timp, talentul \u201ezugravului\u201d fiind pe deplin stimulat de spiritul locului.<\/p>\n

Ne\u00eendoielnic, m\u0103re\u0163ia Ceahl\u0103ului l-a fermecat pe Tonitza care a cunoscut bine spa\u0163iul, dar \u015fi oamenii acestor locuri, \u015fi a realizat multe desene (din p\u0103cate pierdute) av\u00e2nd ca modele localnicii \u015fi copiii acestora.<\/p>\n

\u00centr-o carte po\u015ftal\u0103 adresat\u0103 lui Ionel Teodoreanu, pictorul \u00ee\u015fi exprima bucuria de a fi desenat chipuri de un pitoresc \u00eenc\u0103 ne\u00eent\u00e2lnit pe alte locuri, \u015fi frumo\u015fi, minunea lui Dumnezeu. Mai ales copiii \u00eembr\u0103ca\u0163i de la trei ani \u00een costume omene\u015fti: p\u0103l\u0103rie de muntean, opinci, i\u0163ari, chimir…<\/p>\n

Str\u0103b\u0103t\u00e2nd Valea Bistri\u0163ei \u015fi \u00eennopt\u00e2nd la un s\u0103tean, impresionat \u015fi inspirat, Tonitza realizeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 fresc\u0103 literar\u0103: La lumina pl\u0103p\u00e2nd\u0103 a opai\u0163ului silueta omului, a femeii lui \u015fi decorul interiorului, mi s-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat frumoase peste fire. Peste tot \u015fi toate domina franc \u015fi odihnitor albul. Ie\u015fit din groaza \u015fi \u00eentunericul p\u0103durii albul acesta m-a m\u00e2ng\u00e2iat pe suflet \u015fi m-a lini\u015ftit ca o vorb\u0103 iubitoare de mam\u0103. M-a impresionat \u00eendeosebi \u00eembr\u0103c\u0103mintea acestor oameni. De la opinca din picior a femeii \u015fi p\u00e2n\u0103 la n\u0103frama de pe cap, de la i\u0163arii b\u0103rbatului \u015fi p\u00e2n\u0103 la p\u0103l\u0103ria lui cu borurile largi, ca o strea\u015fin\u0103 de schit, totul se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa armonios cu ce v\u0103zusem eu p\u00e2n\u0103 atunci \u00een peisajul a\u015fa de caracteristic rom\u00e2nesc, al acestui \u0163inut…<\/p>\n

Ajutat de Nicolae Iorga, care era pre\u015fedintele Comisiei Monumentelor Istorice \u015fi care-i d\u0103 aprobarea (Se va \u00eencredin\u0163a zugr\u0103virea domnului Tonitza … E neadmisibil s\u0103 se trateze chestiile de art\u0103 prin vulgare str\u0103juiri), artistul trece la treab\u0103 \u015fi se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 picteze \u00een cear\u0103, tehnic\u0103 neutilizat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci la noi. (Tehnica encausticii, similar\u0103 cu cea a pictorilor de la Pompei, consta \u00eentr-o preparare (impregnare) ini\u0163ial\u0103 a zidurilor cu o cear\u0103 fierbinte. Pigmen\u0163ii de culoare au fost amesteca\u0163i cu ceara, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-se pericolul oxid\u0103rii \u015fi d\u00e2nd rezisten\u0163\u0103 \u015fi str\u0103lucire deosebite picturii.)<\/p>\n

Folosind aceast\u0103 tehnic\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lc\u00e2nd cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 vechile canoane iconografice, N. Tonitza a concentrat \u00eentreaga desf\u0103\u015furare pictural\u0103 \u00een c\u00e2teva scene mari, \u00een care a introdus, cu un deosebit curaj, personaje \u015fi elemente laice preluate din peisajul, din portul \u015fi din tipologia uman\u0103 locale. \u00cen locul portretelor tradi\u0163ionale, transfigurate de irealul transcendentalit\u0103\u0163ii, Tonitza pune oameni de la poalele Ceahl\u0103ului, plini de via\u0163\u0103 \u015fi demnitate, con\u015ftien\u0163i de atotputernicia lui Dumnezeu dar \u015fi de tr\u0103inicia credin\u0163ei lor.<\/p>\n

Ajutat de c\u00e2\u0163iva ucenici, \u00een luna septembrie a anului 1935 acoper\u0103 cu cear\u0103 fierbinte pere\u0163ii bisericii.<\/p>\n

\u00cen vara anului urm\u0103tor \u00eencepe crea\u0163ia, \u00eenso\u0163it de studen\u0163ii s\u0103i de la Academia de Arte Frumoase din Ia\u015fi, de Corneliu Baba, Petru Hartopeanu, Calin Alupii, Serafim Butnariuc \u015fi al\u0163ii, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 \u015fi Toader Varahil Moraru, localnic, pe atunci frate la m\u0103n\u0103stire, c\u0103ruia Tonitza i-a descoperit voca\u0163ia pentru pictur\u0103.<\/p>\n

Tonitza \u00ee\u015fi dovede\u015fte pe deplin virtu\u0163ile de artist, om, pedagog, activitatea de la Dur\u0103u constituindu-se dintru \u00eenceput ca o adev\u0103rat\u0103 \u015fcoal\u0103 de pictur\u0103. Acest lucru e demonstrat de m\u0103rturiile studen\u0163ilor s\u0103i care au considerat momentul de la Dur\u0103u definitoriu \u00een formarea lor artistic\u0103. Astfel Corneliu Baba m\u0103rturisea: \u2026mi-a fost dasc\u0103l, \u00eei venerez memoria pentru tot ce m-a putut \u00eenva\u0163\u0103; de la respectul pentru meserie pan\u0103 la copil\u0103reasca recomandare de a-mi face bilan\u0163ul zilei \u00een fiecare sear\u0103 \u00eenainte de a adormi. \u015etiu de la maestru neb\u0103nuit de multe lucruri legate de me\u015fte\u015fug\u2026<\/p>\n

Concep\u0163ia lui Tonitza \u015fi caracterul ei insolit se manifesta multilateral \u00een pictura de la Dur\u0103u. Astfel, divinit\u0103\u0163ii nu i se mai caut\u0103 o pozi\u0163ie de unde poate exercita o adev\u0103rat\u0103 autoritate, ci este tratat\u0103 ca un personaj apropiat credincio\u015filor. Picturile de pe cupole (Sf\u00e2nta Treime, Iisus Pantocratorul, Fecioara cu pruncul) nu \u00ee\u015fi propun dec\u00e2t s\u0103 acopere suprafe\u0163e destul de dificile \u015fi inegale, cu tr\u0103s\u0103turi umanizate, expresive.<\/p>\n

\u00cengerii lui Tonitza nu mai sunt s\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i dup\u0103 tiparul mistic, ci sunt desprin\u015fi din realitatea imediat\u0103 de un firesc ce exclude orice conven\u0163ionalism.<\/p>\n

\u201ePogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh\u201d pare o adunare de oameni simpli care a\u015fteapt\u0103 r\u0103spuns unor dificile probleme de existen\u0163\u0103. Pe peretele nordic al pronaosului se afla scena Botezului \u00een care Iisus, umil \u015fi parc\u0103 st\u00e2njenit, se las\u0103 dominat de for\u0163a \u015fi autoritatea Sf\u00e2ntului Ioan. Se remarc\u0103 elemente ale florei de pe Ceahl\u0103u \u015fi peisajul inspirat de abrupturile din Ocola\u015ful Mare.<\/p>\n

Scena \u201eAdormirii Maicii Domnului\u201d se remarc\u0103 prin dificultatea \u00eencadr\u0103rii scenei \u00een spa\u0163iul semicircular \u00een partea de jos \u015fi inscrip\u0163ia scris\u0103 de Tonitza cu prilejul termin\u0103rii lucr\u0103rilor: Sub Mitropolitul Nicodim, prin str\u0103dania dr. Paul Gotcu, s-a f\u0103cut pictura de c\u0103tre studen\u0163ii \u015fi diploma\u0163ii Academiei de arte frumoase din Ia\u015fi sub c\u0103l\u0103uza dasc\u0103lului lor, zugravul N. Tonitza \u2013 \u00eencheiat la 14 septembrie 1937.<\/p>\n

,,Na\u015fterea Domnului\u201d din absida sudic\u0103, \u00eentrune\u015fte toate elementele novatoare, caracteristice picturii de la Dur\u0103u. Scena se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een aer liber, la poalele Ceahl\u0103ului care se profileaz\u0103 pe un cer \u00eenstelat. P\u0103storii care se \u00eenchin\u0103 Fecioarei ce \u0163ine \u00een bra\u0163e Pruncul Sf\u00e2nt poart\u0103 costumele specific muntenilor de pe Valea Bistri\u0163ei, cu bundi\u0163\u0103 \u00eenflorat\u0103 \u015fi fust\u0103 scurt\u0103 peste i\u0163arii str\u00e2n\u015fi pe picior. Ei nu mai sunt prezenta\u0163i \u00een spiritual mistic al martiriului \u015fi al spiritualiz\u0103rii hieratice, descinz\u00e2nd dintr-o realitate imediat\u0103 de un firesc ce exclude orice conven\u0163ionalism.<\/p>\n

Absida nordic\u0103 ad\u0103poste\u015fte \u201e\u00cenvierea lui Iisus\u201d, scen\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi ferme, ample \u015fi viguroase. Osta\u015fii se odihnesc cu o expresie de istovire de parc\u0103 ar vrea s\u0103 acuze momentul de sl\u0103biciune uman\u0103 fireasc\u0103.<\/p>\n

De altfel, \u00een fiecare dintre cele opt scene care \u00eempodobesc interiorul bisericii \u00eent\u00e2lnim o structur\u0103 plastic\u0103 deosebit\u0103 \u015fi acela\u015fi spirit laic, r\u0103sfr\u00e2nte din optica tonitzian\u0103 asupra artei \u00een general \u015fi a specificului na\u0163ional. Pictura lui Tonitza de la Dur\u0103u nu trebuie deci evaluat\u0103 \u00een sine, ea impun\u00e2ndu-se mai ales prin originalitatea ideilor pe care le afirm\u0103, prin \u00eendr\u0103zneala de a eluda unele precepte picturale consacrate prin practica at\u00e2tor veacuri \u015fi printr-o tradi\u0163ie ce adesea s-a dovedit mai puternic\u0103 \u015fi mai durabil\u0103 dec\u00e2t efemera trecere a genera\u0163iilor.<\/p>\n

Elementele de art\u0103 popular\u0103 prelucrate ca elemente decorative dau valoare unic\u0103 crea\u0163iei de la Durau, iar \u201e\u00cengerii lui Tonitza\u201d reprezint\u0103 o ini\u0163iativ\u0103 de propor\u0163ii \u015fi rezonan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, r\u0103mas\u0103, din p\u0103cate, singular\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Elisabeta AZOI\u0162EI, Filip AZOI\u0162EI<\/p>\n

\u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eC-tin. Pan\u0163iru\u201d, Grin\u0163ie\u015f<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie: Barbu Brezianu, Irina Fortunescu \u2013 Tonitza . N. \u2013 Corespondenta \/Editura Meridiane, Bucure\u015fti 1978 * Constantin Matas\u0103 \u2013 C\u0103l\u0103uza jude\u0163ului Neam\u0163 \u2013Bucure\u015fti 1979 * Nicolae Tonitza \u2013Scrieri despre art\u0103, Editura Meridiane, Bucure\u015fti,1964 * Tudor Arghezi \u2013 Cuv\u00e2nt introductiv \u2013 Scrieri despre art\u0103, Editura Meridiane, Bucure\u015fti,1964<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dur\u0103u, 1936. Toniza \u015fi p\u0103rintele M\u0103tas\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u201eechipa\u201d: C\u0103lin Alupi, Corneliu Baba, Serafim Bodnariuc, Mihai C\u0103m\u0103ru\u0163, Al. Clavel, I. L. Cosmovici, Nicolae Popa, I. \u0162olea \u015f. a.)   E un fapt \u00eendeob\u015fte cunoscut c\u0103 M\u0103n\u0103stirea Dur\u0103u, veche a\u015fezare monahal\u0103…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,61],"tags":[],"class_list":["post-4512","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-172"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4512"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4516,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4512\/revisions\/4516"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}