![\"26-ap191-foto1\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/26-ap191-foto1.jpg\")
<\/a>A\u015fa-numita Antropologie filosofic\u0103 a fost inaugurat\u0103 \u00een anii 20 ai secolului XX. De men\u0163ionat este faptul c\u0103 fondatorul antropologiei filosofice este filosoful german Immanuel Kant (1724-1804), prin lucrarea \u201eAntropologia din perspectiv\u0103 practic\u0103\u201d, din anul 1789.<\/p>\nAntropologia ar trebui s\u0103 fie baza sau fundamentul disciplinelor filosofice. Antropologia filosofic\u0103 a preluat mo\u015ftenirea filosofiei clasice moderne de la Descartes la Kant.<\/p>\n
Cuvintele \u201eantropos\u201d \u015fi \u201eantropologos\u201d le \u00eent\u00e2lnim la Aristotel. Antropos este numele pentru cel ce \u015ftie s\u0103 cerceteze bine \u015fi s\u0103 compare bine. Antropologos \u00eenseamn\u0103 discurs vorbit sau scris despre om, despre antropos.<\/p>\n
Antropologia \u00ee\u015fi propune s\u0103 cunoasc\u0103 omul \u00een \u00eentregul s\u0103u, \u00een cadrul s\u0103u propriu de referin\u0163\u0103, \u00een contextul lui de via\u0163\u0103, pornind de la faptele, conduitele, de la mediul s\u0103u existen\u0163ial. Obiectul ultim al antropologiei este studiul structurilor de ad\u00e2ncime, ascunse, autenticul omului vechi \u015fi modern din orice cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie.<\/p>\n
Esen\u0163a a ceea ce este omul, nu poate fi sesizat\u0103 dec\u00e2t \u00een baza a ceea ce a creat, realizat \u015fi \u00een func\u0163ie de valorile pe care le-a promovat. Acest lucru nu poate fi cunoscut dec\u00e2t prin aflarea modului \u00een care s-a manifestat omul \u00een existen\u0163a sa istoric\u0103, temporal\u0103. P. Ricoeur sus\u0163ine c\u0103 nu putem avea acces direct, imediat, la datele existen\u0163iale ale omului, ci doar prin intermediul semnelor care sunt aruncate de om \u00een lume. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem cunoa\u015fte omul dec\u00e2t prin intermediul crea\u0163iilor sale, adic\u0103 mediat, indirect. Consider c\u0103 antropologia filosofic\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 \u015fi rezult\u0103 dintr-o anumit\u0103 concep\u0163ie despre lume, dar poate izvor\u00e2 \u015fi dintr-o experien\u0163\u0103 vie \u015fi deosebit\u0103 de via\u0163\u0103. Antropologia filosofic\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u015fi se raporteaz\u0103 constant la \u015ftiin\u0163ele care studiaz\u0103 omul.<\/p>\n
Max Scheler scria \u00een 1929: \u201e\u00cen nici o alt\u0103 epoc\u0103 nu au fost concep\u0163iile despre esen\u0163a \u015fi originea omului mai nesigure, mai nedeterminate \u015fi mai variate dec\u00e2t \u00eentr-a noastr\u0103… Ne afl\u0103m \u00een prima epoc\u0103 dintr-o istorie de aproximativ zece mii de ani, \u00een care omul a devenit o tem\u0103 pe deplin problematic\u0103: el nu mai \u015ftie ce este; dar \u00een acela\u015fi timp el \u015ftie c\u0103 nu o \u015ftie\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
C\u00e2teva concep\u0163ii despre om de-a lungul istoriei<\/p>\n
<\/p>\n
Omul, natura uman\u0103, originea omului, destinul omului \u00een lume sunt teme deosebit de interesante \u015fi prezente dintotdeauna \u00een filosofie.<\/p>\n
\u00cen dialogul \u201eFedon\u201d afl\u0103m de la Platon c\u0103 sufletul care este nemuritor \u015fi indestructibil, este cel care d\u0103 omului specificitatea ca specie. Nu exist\u0103 om perfect \u015fi cetate perfect\u0103. \u00cen cultura \u015fi filosofia greac\u0103, omul este conceput ca o fiin\u0163\u0103 nici absolut bun\u0103, nici absolut rea, dar care are calea deschis\u0103 spre bine prin iubire, prietenie, \u00een\u0163elepciune.<\/p>\n
Pentru sofi\u015fti \u201eOmul este m\u0103sura tuturor lucrurilor, a celor ce exist\u0103 c\u0103 sunt, a celor ce nu exist\u0103 c\u0103 nu sunt\u201d. Protagoras sus\u0163ine c\u0103 nu trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m o lume \u00een spatele lumii oamenilor. Pentru a \u00een\u0163elege importan\u0163a antropologiei sofiste trebuie amintit \u015fi un alt aspect. Este vorba despre diferen\u0163a clar\u0103, esen\u0163ial\u0103 dintre om \u015fi animal, dintre om \u015fi natur\u0103. \u201e\u00cen compara\u0163ie cu animalele omul se confrunt\u0103 cu dezavantaje naturale specifice. El nu posed\u0103 o protec\u0163ie natural\u0103 fa\u0163\u0103 de pericolul suprim\u0103rii de c\u0103tre celelalte fiin\u0163e \u015fi nici nu este suficient de bine ap\u0103rat, \u00een mod natural, de c\u0103ldur\u0103 \u015fi de frig. Nici hrana nu i-a fost oferit\u0103 de-a gata de c\u0103tre natur\u0103. Omul trebuie s\u0103 \u00eenving\u0103 toate aceste dezavantaje naturale prin amenaj\u0103ri culturale. \u00cen mitul lui Protagoras, zeii \u00een\u015fi\u015fi sunt cei care salveaz\u0103 oamenii, d\u0103ruindu-le bunuri culturale, limbaj, religie, tehnici civilizatoare, ora\u015fe s.a.m.d.\u201d.<\/p>\n
Dac\u0103 sofi\u015ftii au g\u00e2ndit omul ca unitatea dintre trup \u015fi suflet, Platon define\u015fte omul doar din perspectiva sufletului. Pentru Aristotel \u201eomul este natural o fiin\u0163\u0103 social\u0103, destinat\u0103 a tr\u0103i \u00een societate, \u015fi este astfel prin natura sa \u015fi nu prin efectul unor circumstan\u0163e; f\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 legi, f\u0103r\u0103 ad\u0103post este fiar\u0103 sau zeu. De aceea omul este o fiin\u0163\u0103 sociabil\u0103, mai mult dec\u00e2t oricare alta\u201d. Conform acestei defini\u0163ii societatea nu este o simpl\u0103 asocia\u0163ie de indivizi ci are o valoare mult mai mare: constituie condi\u0163ia sine qua non a existen\u0163ei umanului.<\/p>\n
Ca individ, omul nu-\u015fi este suficient sie\u015fi. Numai \u00een societate \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte condi\u0163ia. Altfel spus societatea este natural\u0103 omului, este tr\u0103s\u0103tura esen\u0163ial\u0103 a umanului. Omul aristotelic este membru al unei familii, are o profesie, este cet\u0103\u0163ean, este membru al unui polis.<\/p>\n
\u00cen Evul Mediu, un loc deosebit \u00eel ocup\u0103 opera lui Giovanni Pico della Mirandola \u201eDiscurs despre demnitatea omului\u201d, din anul 1486.<\/p>\n
Dumnezeu \u00eentr-un discurs ima\u00adginar c\u0103tre Adam \u00eei prezint\u0103 acestuia pozi\u0163ia ocupat\u0103, locul sau mai bine zis ne-locul ocupat de Adam \u00een Univers. Adam afl\u0103 c\u0103 nu dispune nici de un loc stabil, nici de o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare proprie \u015fi nici de atitudini specifice numai lui. Omul trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 totul prin voin\u0163a \u015fi judecata sa proprie. El nu dispune de o natur\u0103 proprie, ci trebuie s-o determine prin voin\u0163\u0103 liber\u0103. A\u015fezat \u00een mijlocul lumii, omul cuprinde cu privirea lumea din jur. P\u0103m\u00e2ntesc ori ceresc, muritor sau nemuritor, el este liber s\u0103-\u015fi constituie forma de via\u0163\u0103 ce i se potrive\u015fte. Se poate ridica spre Dumnezeire, divinitate sau poate decade spre cele animalice. \u00ce\u015fi modeleaz\u0103 propria via\u0163\u0103. \u00cen libertate st\u0103 demnitatea omului. El nu este superior prin ra\u0163iune sau prin alte determin\u0103ri specifice ci prin libertate, prin faptul c\u0103 poate s\u0103-\u015fi aleag\u0103 singur calea \u015fi modul \u00een care va ar\u0103ta la final. Determin\u0103rile legate de existen\u0163\u0103 nu sunt fundamentale. Cele legate de libertate sunt fundamentale. Ceea ce caracterizeaz\u0103 omul este nedeterminarea. \u201eOmul se afl\u0103 \u00een criz\u0103, el trebuie s\u0103 se decid\u0103\u201d. Omul trebuie s\u0103 se contureze pe sine, adic\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 mai \u00eent\u00e2i forma sa. Neav\u00e2nd o natur\u0103 bine stabilit\u0103 el trebuie s\u0103 aleag\u0103. Este foarte greu s\u0103 alegi c\u00e2nd nu ai un model. Este cel mai greu.<\/p>\n
Dac\u0103 nu ar mai exista animalitate \u015fi nu am mai avea \u015fansa s\u0103 facem anumite compara\u0163ii, s\u0103 tragem anumite concluzii, ar mai fi individul \u00eenclinat spre animalitate?<\/p>\n
Animalitatea din om n-ar mai fi animalitate. Nu ar mai exista tendin\u0163e animalice. F\u0103r\u0103 educa\u0163ie \u015fi \u015fansa de a putea \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi respecta normele, regulile, legile, nu ne-am putea integra \u00een grup, colectiv, comunitate. \u00cen cazul copiilor crescu\u0163i de animale, \u00een s\u0103lb\u0103ticie, de lupi de exemplu, educa\u0163ia s-a produs, regulile au fost \u00eenv\u0103\u0163ate, dar pentru a se integra \u00een alt colectiv. E foarte frumos spus ne na\u015ftem liberi \u015fi devenim ceea ce dorim noi s\u0103 devenim. Sun\u0103 bine dar nu trateaz\u0103 libertatea ci frumuse\u0163ea expresiei. Dup\u0103 umila mea p\u0103rere ar suna mai corect \u015fi mai bine \u2013 Ne na\u015ftem liberi \u015fi constr\u00e2n\u015fi s\u0103 devenim ceva, \u00een special prin educa\u0163ia primit\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 \u015fi mediul trebuie ad\u0103ugat aici. Nu suntem liberi s\u0103 ne alegem educa\u0163ia, familia, limba. Ne-am n\u0103scut liberi dar plini de constr\u00e2ngeri.<\/p>\n
\u015ei Herder poate fi amintit pentru ideile sale antropologice. El ajunge la ideea c\u0103 limbajul este un monopol al omului. Dac\u0103 ra\u0163iunea omului nu este posibil\u0103 f\u0103r\u0103 limbaj, inventarea limbajului de c\u0103tre om poate fi atacat\u0103. (Va urma.)<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. Vasile Bogdan BILBOR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u015fa-numita Antropologie filosofic\u0103 a fost inaugurat\u0103 \u00een anii 20 ai secolului XX. De men\u0163ionat este faptul c\u0103 fondatorul antropologiei filosofice este filosoful german Immanuel Kant (1724-1804), prin lucrarea \u201eAntropologia din perspectiv\u0103 practic\u0103\u201d, din anul 1789. Antropologia ar trebui s\u0103…<\/p>\n