*6\/1861 \u2013 n. Teodor Criv\u0103\u0163, la Rediu, Neam\u0163 (d. 1931, Bucure\u015fti), profesor, om politic, publicist. Dup\u0103 clasele primare \u00een satul natal, a urmat cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra-Neam\u0163, apoi Facultatea de \u015etiin\u0163e, Bucure\u015fti (matematica). Cadru didactic la Buz\u0103u (Gimnaziul), Gala\u0163i (Seminarul Teologic), Ia\u015fi (\u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d), Bucure\u015fti (Liceul \u201eSf. Sava\u201d; Gimnaziul \u201eDimitrie Cantemir\u201d). Membru al P. N. L., deputat, senator \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. C\u0103r\u0163i: \u201eB\u0103t\u0103lia de la Racova din Ianuar 1475\u201d; \u201eO crim\u0103. Studiu istoric\u201d; \u201eDemonstra\u0163ia postulatului lui Euclid\u201d \u015f. a.<\/p>\n
*7\/1952 \u2013 n. Nicolae N. Popa, la T\u00e2rpe\u015fti, Neam\u0163, profesor, publicist, traduc\u0103tor. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucure\u015fti (1978); studii \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Belgia. A lucrat ca muzeograf la Casa \u201eIon Creang\u0103\u201d din Humule\u015fti (1982-1998). A debutat \u00een Revista \u201eTribuna Rom\u00e2niei\u201d (1985). Colaboreaz\u0103 cu studii, eseuri, traduceri la: \u201eAteneu\u201d, \u201eCatedra\u201d, \u201eF\u00e2nt\u00e2na Blanduziei\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAsachi\u201d. Membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eFran\u00e7ois Mauriac\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eCreang\u0103 sau Arta fericirii\u201d (1993), \u201eEternul feminin de la Humule\u015fti la Paris\u201d (1995), \u201eL\u2019expression du bonheur chez Martha Bibescu\u201d, Fran\u0163a, \u201ePovestea unei mari iubiri. Eminescu \u2013 Veronica Micle\u201d \u015f. a.<\/p>\n
*9\/1899 \u2013 n. Mihai En\u0103chescu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 02. 1977, Piatra-Neam\u0163), medic, doctor \u00een medicin\u0103. A urmat studiile primare \u015fi liceale \u00een localitatea natal\u0103 (Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d), apoi Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi; la \u00eendemnul lui Socrat Lalu, \u00ee\u015fi des\u0103\u00adv\u00e2r\u015fe\u015fte studiile \u015ftiin\u0163ifice la Sorbona, unde ob\u0163ine titlu de doctor \u00een medicin\u0103. Mai mul\u0163i ani a fost medic asistent la Institutul Medico-Biologic din Paris. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, medic primar, director la Spitalul din localitatea natal\u0103. Autor a numeroase articole \u015fi studii de specialitate \u00een revistele de \u015ftiin\u0163e medicale din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, precum \u015fi al unui roman r\u0103mas \u00een manuscris.<\/p>\n
*10\/1846 \u2013 n. Alexandru Lambrior. \u015ecoala Primar\u0103 la F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, bursier la Gimnaziul Central (Ia\u015fi), Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene. Din 1872, profesor de istorie la \u015ecoala Militar\u0103 din Ia\u015fi, an \u00een care intr\u0103 la \u201eJunimea\u201d. Din 1874, pred\u0103 la Liceul Na\u0163ional. Trimis cu o burs\u0103, la Paris (1875), se remarc\u0103 \u015fi public\u0103 (din 1877) articole de lingvistic\u0103 \u00een Revista \u201eRomania\u201d; admis membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103. \u00centors la Ia\u015fi (1878), continu\u0103 la Liceul Na\u0163ional \u015fi \u00eencepe (1879) cursul de filologie rom\u00e2n\u0103, la Universitate. Membru corespondent al Academiei (1882). Se remarc\u0103 cu studiul \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 veche \u015fi nou\u0103. T\u0103lm\u0103cirea rom\u00e2neasc\u0103 a scrierilor lui Oxenstiern\u201d (1873). Public\u0103 \u201eCarte de citire, cuprinz\u00e2nd texte vechi rom\u00e2ne\u015fti\u201d (1882).<\/p>\n
*10\/1951 n. Gabriel Plosc\u0103, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic \u201eTraian Vuia\u201d din Timi\u015foara, gradul didactic I \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt acordat de Universitatea Politehnic\u0103 Bucure\u015fti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic \u201ePetru Poni\u201d (1976-2008), membru \u00een Comisia na\u0163ional\u0103 de chimie industrial\u0103, specialist \u00een elaborarea de standarde ocupa\u0163ionale, evaluator de manuale \u015fi autor de manuale \u015fcolare. Participare la cursuri, seminarii \u015fi programe de formare europene. Vicepre\u015fedinte al SLLICS Neam\u0163 (1991-2008), apoi pre\u015fedinte, din 2008 \u2013 prezent. Vicepre\u015fedinte al FSLI, coordoneaz\u0103 Departamentul pentru \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Profesional \u015fi Tehnic \u015fi Departamentul Proiecte \u015fi Formare (2002-prezent). Pre\u015fedinte al Uniunii Jude\u0163ene a Sindicatelor Democratice Neam\u0163 (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU \u015fi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).<\/p>\n
*11\/1930 \u2013 n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neam\u0163), teatrolog, dramaturg, membru al U. S. A absolvit I. A. T. C. \u201eI. L. Caragiale\u201d, cu \u00eentreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite \u015fantierele de construc\u0163ii. Diverse func\u0163ii la Teatrul Tineretului (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic \u00een revistele \u201eTeatrul\u201d \u015fi \u201eContemporanul\u201d, (1957), \u015fi cu pseudonimul V. Negrea, Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eMeridianul Ozana\u201d, \u201eCredin\u0163a neamului\u201d \u015f. a. A dramatizat: \u00abVr\u0103jitorul din Oz\u00bb, \u00abInim\u0103 rece\u00bb, \u00abCartea junglei\u00bb. Debut editorial cu \u201eTeatru\u201d: \u00abIon Creang\u0103 sau m\u0103razurile amintirilor\u00bb, \u00abTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u00bb, \u00ab Belerophon\u00bb, \u00abAlb\u0103 ca z\u0103bava \u015fi cei 7 pitici\u00bb.<\/p>\n
*15\/1916 \u2013 n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la R\u0103zboieni, Neam\u0163 (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti (1940). Debut cu versuri \u00een \u201eBilete de papagal\u201d \u015fi editorial, cu \u201eVia\u0163a de toate zilele\u201d (1937); \u00cen 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Paris. C\u0103r\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: Ard malurile Nistrului\u201d: \u201eCu submarinul la asediul Sevastopolului\u201d, \u201eCeasul de rug\u0103ciune\u201d; \u201eAm luptat \u00een Crimeea\u201d, \u201eUltima or\u0103\u201d; peste hotare (traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103): \u201eLa Vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d; \u201eLa Cravache\u201d; \u201eLa Maison de Petrodava\u201d; \u201ePerahim\u201d \u015fi multe altele.<\/p>\n
*19\/1953 \u2013 n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construc\u0163iilor de Ma\u015fini, Bra\u015fov, inginer la I. M. \u201eCeahl\u0103u\u201d \u015fi profesor-inginer la Grupul \u015ecolar de Construc\u0163ii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A \u00eenfiin\u0163at, \u00een Piatra-Neam\u0163, prima libr\u0103rie-anticariat privat\u0103. Este recunoscut ca un bun colec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i po\u015ftale ilustrate. Membru \u00een diferite comitete \u015fi comisii filatelice. Organizator a peste dou\u0103zeci de edi\u0163ii ale Simpozionului na\u0163ional de cartofilie de la Piatra-Neam\u0163; este pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Filateli\u015ftilor Neam\u0163. A editat sute de c\u0103r\u0163i (prin propria-i editur\u0103 \u201eCetatea Doamnei\u201d), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de c\u0103r\u0163i, \u00eengrijitor de edi\u0163ii. Colaborator la toate publica\u0163iile din Neam\u0163.<\/p>\n
*19\/1966 \u2013 n. Mihael Balint, la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Mecanic\u0103 a Institutul Politehnic din Ia\u015fi (1993), director al C\u0103minului Cultural din S\u0103b\u0103oani, tehnoredactor la \u201eMaart’s Co\u201d, tehnoredactor \u015fi lector de carte, secretar general de redac\u0163ie la \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, corespondent la \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, redactor la \u201eAdev\u0103rul de sear\u0103\u201d. concomitent, a fost \u015fi realizator al emisiunii \u201eOra lui Balint\u201d, la Tele’M & Prima TV Piatra-Neam\u0163. A debutat publicistic \u00een Anuarul Institutului Politehnic Ia\u015fi, 1988, cu eseul \u201eConstantin Noica \u015fi \u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eEseu despre legenda lui Buddha\u201d de \u00c9mile Senart (trad. din lb. fr.); \u201eContraforturi de-o zi\u201d.<\/p>\n
*20\/1953 \u2013 n. Ioan Amironoaie, la Timi\u015foara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedr\u0103 \u00een Jude\u0163ul Neam\u0163, ziarist (\u201eRealitatea Press\u201d \u015fi \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d), colabor\u0103ri la radio \u015fi tv., la: \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eMonitorul de Roman\u201d, \u201eOchiul public\u201d (Neam\u0163), \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eActualitatea muzical\u0103\u201d, \u201eBravo\u201d, \u201eSalut\u201d. Interpret \u015fi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale \u015fi locale). Premii pentru proz\u0103 (\u201eSadoveniana\u201d); al revistei \u201eTribuna\u201d. Dou\u0103 volume din ciclul \u201ePrivilegii\u201d (2004, 2005), alc\u0103tuite din interviuri cu mari personalit\u0103\u0163i din lumea muzical\u0103.<\/p>\n
*21\/1916 \u2013 n. Dumitru D. Irimescu, la Co\u015fula, Boto\u015fani (d. 16. 09. 1992, Piatra-Neam\u0163), pictor, absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Ia\u015fi. A pictat bisericile: \u201ePrecista\u201d, Piatra-Neam\u0163 (cu fra\u0163ii H\u00e2rtopeanu), \u201eV\u00e2rfurile\u201d din Jude\u0163ul Arad, Bicaz, Dobreni, Ivane\u015fi, Podoleni, Poiana Teiului, \u00een Jude\u0163ul Neam\u0163. Restaur\u0103ri la biserici din Bac\u0103u, C\u00e2mpia Turzii, Buhu\u015fi.<\/p>\n
*22\/1926 \u2013 n. Benedict Dabija, la Piatra-Neam\u0163 (d. 29. 05. 1962, Bucure\u015fti), actor, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din ora\u015ful natal \u015fi al Institutului de Teatru din Bucure\u015fti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucure\u015fti. Filme: \u201eMoara cu Noroc\u201d, \u201eCiulinii B\u0103r\u0103ganului\u201d, \u201eErup\u0163ia\u201d, \u201eAproape de soare\u201d, \u201eSetea\u201d, \u201eCelebrul 702\u201d, \u201ePorto-Franco\u201d, \u201eTudor\u201d. A fost remarcabil \u015fi \u00een teatrul radiofonic.<\/p>\n
*24\/1916 \u2013 n. Aurel Giroveanu, la Girov, Neam\u0163 (d. 2. 04. 2001, Bucure\u015fti), pianist, dirijor \u015fi compozitor. Studii la Conservatorul \u201eEgizio Massini\u201d, Bucure\u015fti (1933-1937), S-a perfec\u0163ionat cu Tudor Ciortea (forme muzicale) \u015fi cu Ion Dumitrescu (compozi\u0163ie) la cursurile U. C. M. (1954-1955). A fost redactor la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 (1949-1950), pianist \u015fi dirijor al Orchestrei \u201eAurel Giroveanu\u201d, Bucure\u015fti (1949-1954). A compus muzic\u0103 u\u015foar\u0103, de film, coral\u0103. Colabor\u0103ri: \u201eContemporanul\u201d, \u201eInforma\u0163ia Bucure\u015ftiului\u201d, \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d.<\/p>\n
*22\/1974 Mihai Floroaia, licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi (1997). Doctorat \u00een Teologie (2010), cu distinc\u0163ia Magna cum Laude, la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d Cluj-Napoca cu teza Inchizi\u0163ia \u00eentre mit \u015fi realitate. Profesor titular la Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d, \u00een prezent \u015fi director al \u015ecolii Postliceale Sanitare Piatra-Neam\u0163. Public\u0103: Inchizi\u0163ia \u00een Europa, Editura Crigarux, 2001 \u015fi Rolul metodei didactice \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios, Editura Alfa, 2004, diverse studii \u015fi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctoral\u0103 \u015fi postdoctoral\u0103: la Universitatea Catolic\u0103 din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Mis\u00e9ricorde din Fribourg (Elve\u0163ia) \u015fi la Institut de Recherche Religions, Spiritualit\u00e9s, Cultures, Soci\u00e9t\u00e9s al Universit\u0103\u0163ii din Louvain-la-Neuve.<\/p>\n
*25\/1901 \u2013 n. Victor \u0162\u0103ranu, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucure\u015fti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Istorie, Bucure\u015fti; profesor la Vatra Dornei, C\u00e2mpulung Moldovenesc \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d, Piatra-Neam\u0163. A cules folclor de pe Valea Bistri\u0163ei. A lucrat la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne. A publicat studii \u00een: \u201eAnuarul\u201d Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, \u201eBuletinul Societ\u0103\u0163ii Regale de Geografie\u201d (Bucure\u015fti), \u201eCurentul\u201d, \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u201eApostolul\u201d. Distins cu \u201eCoroana Rom\u00e2niei \u00een Grad de Cavaler\u201d (1939). Scrieri: \u201eMama\u201d, \u201eTeofil\u201d, \u201eGeto-dacii. Via\u0163a cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania\u201d, \u201eBibliografie economic\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, studiu de pedagogie, \u201eLec\u0163iuni de istorie literar\u0103\u201d \u015f. a.<\/p>\n
*26\/2000 \u2013 d. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Ceahl\u0103u, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia, v. fi\u015fa lunii aprilie.)<\/p>\n
*27\/1937 \u2013 n. Nicolae Florian, la V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, animator cultural, publicist, absolvent al \u015ecolii Pedagogice din Piatra-Neam\u0163 (1956, \u015fef de promo\u0163ie). A predat la \u015fcolile din: P\u0103str\u0103veni, Boi\u015ftea, Petricani, Lunca (director), V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. A fost director al C\u0103minului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) \u015fi consilier comunal p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Cet\u0103\u0163ean de omoare al comunei natale (2007). Colabor\u0103ri: Revista \u201eApostolul\u201d. Este autor al \u201eMonografiei Comunei V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163\u201d (2006, 2016), lucrare important\u0103 pentru informa\u0163iile despre locuri \u015fi institu\u0163ii din preajma localit\u0103\u0163ii V\u00e2n\u0103tori (M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, Cetatea-Neam\u0163, M\u0103n\u0103stirile Secu \u015fi Sih\u0103stria \u015f. a.) \u015fi despre mul\u0163i intelectuali care au tr\u0103it pe aceste locuri.<\/p>\n
*27\/1948 \u2013 n. Constantin Ardeleanu, la Tazl\u0103u, scriitor, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Studii Economice din Ia\u015fi. Colaborator al multor reviste, \u00een care au fost inserate peste 1. 000 de articole \u015fi cronici. Mai multe premii literare pentru proz\u0103. Membru al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. \u015fi al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor din Jude\u0163ul Neam\u0163. Cet\u0103\u0163ean de onoare al Comunei Tazl\u0103u. C\u00e2teva titluri: \u201eH\u00e2trii Tazl\u0103ului\u201d, \u201eTimpuri interesante\u201d; \u201eTrif\u201d, \u201eChetronia\u201d, \u201eStenogramele unui ata\u015fat militar\u201d, \u201eH\u0103ituirea\u201d; \u201eIubiri ve\u015ftejite\u201d, \u201eBizarul bazar al Fortunei\u201d; \u201eHronicul hergheliilor hoinare\u201d; \u201eGilberti\u201d; \u201eInfernul de cear\u0103\u201d; \u201eStrada Bl\u0103nari 18, col\u0163 cu Doamnei\u201d; \u201eTazl\u0103u, un sfert de infinit\u201d \u015f. a.<\/p>\n
*28\/1861 \u2013 n. Aristide Caradja, la Dresda, Germania (d. 29. 05. 1955, Bucure\u015fti), savant, unul dintre cei mai importan\u0163i entomologi rom\u00e2ni, jurist. A urmat Facultatea de Drept din Toulouse, Fran\u0163a, apoi, dup\u0103 moartea tat\u0103lui (1887), vine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi se stabile\u015fte la Grum\u0103ze\u015fti. \u00cen 1893, public\u0103 prima sa lucrare despre lepidoptere. A constituit colec\u0163ii ordonate \u015ftiin\u0163ific \u015fi a adunat informa\u0163ii despre lepidopterele din \u0163ar\u0103. Public\u0103 cel mai mare catalog al micro-lepidopterelor din Rom\u00e2nia (1899 \u015fi 1901). Prime\u015fte, din China, o colec\u0163ie de profil cu peste o sut\u0103 de mii de exemplare \u015fi \u00eentocme\u015fte cea mai complet\u0103 colec\u0163ie din lume. A publicat 22 de lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103. Membru corespondent (1930) \u015fi membru titular al Academiei Rom\u00e2ne (1948).<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
*6\/1861 \u2013 n. Teodor Criv\u0103\u0163, la Rediu, Neam\u0163 (d. 1931, Bucure\u015fti), profesor, om politic, publicist. Dup\u0103 clasele primare \u00een satul natal, a urmat cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra-Neam\u0163, apoi Facultatea de \u015etiin\u0163e, Bucure\u015fti (matematica). Cadru didactic la Buz\u0103u (Gimnaziul), Gala\u0163i…<\/p>\n