{"id":5147,"date":"2016-10-10T09:10:47","date_gmt":"2016-10-10T09:10:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=5147"},"modified":"2016-10-10T09:10:47","modified_gmt":"2016-10-10T09:10:47","slug":"infocult-17","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-17\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Piatra-Neam\u0163 \u2013 585 de ani de atestare documentar\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Piatra-Neam\u0163 este men\u0163ionat pentru prima oar\u0103 \u00een actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a d\u0103ruit M\u0103n\u0103stirii Bistri\u0163a dou\u0103 pris\u0103ci \u015fi o \u201ecas\u0103 a lui Cr\u0103ciun de la Piatra\u201d. A\u015fezarea de la poalele Pietricic\u0103i s-a numit \u201ePiatra\u201d, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1859, c\u00e2nd se adaug\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eNeam\u0163\u201d. Completarea a fost necesar\u0103, pentru a deosebi ora\u015ful de alte localit\u0103\u0163i \u2013 numeroase la vremea respectiv\u0103 \u2013 care purtau numele de \u201ePiatra\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1457, \u015etefan cel Mare d\u0103 un hrisov din M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a, prin care \u00eent\u0103re\u015fte dania f\u0103cut\u0103 de Alexandru cel Bun din 1431. T\u00e2rgul Pietrei avea un soltuz \u015fi 12 p\u00e2rgari (un fel de consiliu comunal) \u015fi pe actele oficiale se punea pecetea din vremea lui \u015etefan cel Mare, care purta inscrip\u0163ia: \u201eAceast\u0103 pecete a T\u00e2rgului Pietrei de la \u015etefan Vod\u0103 7021\u201d. A\u015fadar, Cetatea de Piatr\u0103 sau Cetatea Pietrei este una dintre cele mai vechi a\u015fez\u0103ri ale Moldovei, \u00eempreun\u0103 cu Neam\u0163ul, Baia \u015fi Trotu\u015ful.<\/p>\n

Dar cele mai semnificative m\u0103rturii din istoria \u00eendep\u0103rtat\u0103 a municipiului se leag\u0103 de civiliza\u0163ia geto-dacic\u0103 (pe \u00een\u0103l\u0163imile B\u00e2tca Doamnei \u015fi Cozla). Aici a existat un important centru politic, economic \u015fi spiritual, men\u0163ionat \u00een secolul al II-lea de Ptolemeu, \u00een lucrarea \u201e\u00cendreptar geografic\u201d: cele mai \u00eensemnate ora\u015fe din Dacia sunt urm\u0103toarele: Dacidava, Porolissum, Patridava, Petrodava.<\/p>\n

 <\/p>\n

29 iulie, Ziua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei<\/p>\n

 <\/p>\n

Interzis de regimul comunist timp de aproape o jum\u0103tate de secol (Pe de 15 noiembrie 1987, \u00een ziua revoltei de la Bra\u015fov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au c\u00e2ntat aceast\u0103 melodie f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere), \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost ales, imediat dup\u0103 decembrie 1989, drept Imn Na\u0163ional al Rom\u00e2niei, fiind consacrat prin Constitu\u0163ia din 1991. Alegerea \u015fi proclamarea unei Zile a Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei a fost f\u0103cut\u0103 de Parlament prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.<\/p>\n

Imnul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost intonat pentru prima oar\u0103 pe 29 iulie 1848, \u00een parcul Z\u0103voi din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, de c\u0103tre un grup de tineri, \u00een frunte cu Anton Pann, \u00een fa\u0163a unui numeros auditoriu. Momentul fusese precedat de citirea textului noii Constitu\u0163ii, la originea Imnului Na\u0163ional afl\u00e2ndu-se poemul patriotic \u201eUn r\u0103sunet\u201d de Andrei Mure\u015fanu, publicat \u00een num\u0103rul iunie-iulie 1848 al suplimentului \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d, pe o melodie culeas\u0103 de Anton Pann.<\/p>\n

Conform Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei, Imnul Na\u0163ional este considerat simbol na\u0163ional, al\u0103turi de drapelul tricolor, stema \u0163\u0103rii \u015fi sigiliul statului.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eM\u00e2ndri c\u0103 suntem nem\u0163eni\u201d, la T\u00e2rgu Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"23-ap191-foto2\"<\/a>\u015ease ansambluri folclorice din jude\u0163ul Neam\u0163 au evoluat vineri, 9 septembrie, \u00een Parcul Cetate din T\u00e2rgu Neam\u0163, \u00een cadrul evenimentului concurs \u201eM\u00e2ndri c\u0103 suntem nem\u0163eni\u201d, organizat de Asocia\u0163ia \u201eAnsamblul Ozana\u201d, cu sprijinul Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163.<\/p>\n

Ansamblul Folcloric \u201eIzvoarele Borcu\u0163ului\u201d \u2013 Borca, Ansamblul Folcloric \u201eCodrii Neam\u00ad\u0163ului\u201d \u2013 Piatra Neam\u0163, Ansamblul Folcloric \u201eS\u00e2nzienele\u201d \u2013 Tupila\u0163i, Ansamblul Folcloric \u201eBr\u0103dule\u0163ul\u201d \u2013 Tazl\u0103u, Ansamblul Folcloric \u201ePlai Moldovenesc\u201d \u2013 Roman \u015fi Ansamblul Folcloric \u201e\u0162inutul Zimbrului\u201d \u2013 T\u00e2rgu Neam\u0163 au \u00eenc\u00e2ntat publicul cu frumuse\u0163ea \u015fi autenticitatea c\u00e2ntecului \u015fi dansului, dar \u015fi a costumelor populare, pe care le-au etalat \u00een cadrul unei parade desf\u0103\u015furat\u0103 pe traseul dintre Prim\u0103ria T\u00e2rgu Neam\u0163 \u015fi Parcul Cetate.<\/p>\n

Cele mai apreciate au fost ansamblurile folclorice \u201eIzvoarele Borcu\u0163ului\u201d \u2013 Borca (locul I), Ansamblul Folcloric \u201e\u0162inutul Zimbrului\u201d \u2013 T\u00e2rgu Neam\u0163 (locul II) \u015fi Ansamblul Folcloric \u201ePlai Moldovenesc\u201d \u2013 Roman (locul III).<\/p>\n

Manifestarea este parte a proiectului \u201ePortul tradi\u0163ional nem\u0163ean \u00een inimile tinerilor\u201d, proiect implementat \u00een perioada mai \u2013 septembrie 2016.<\/p>\n

 <\/p>\n

Festivalul Interna\u0163ional al Muzicii Mecanice, la T\u00e2rgu Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"23-ap191-foto3\"<\/a>Festivalul Interna\u0163ional al Muzicii Mecanice a ajuns duminic\u0103, 11 septembrie, la T\u00e2rgu Neam\u0163, unde a avut loc \u201eCaravana Muzicii Mecanice\u201d, eveniment organizat \u00een cadrul Zilelor Ora\u015fului. Ajuns anul acesta la cea de-a 10-a edi\u0163ie, Festivalul a fost organizat de Muzeul \u015etiin\u0163ei \u015fi Tehnicii \u201e\u015etefan Procopiu\u201d din cadrul Complexului Muzeal Na\u0163ional \u201eMoldova\u201d Ia\u015fi, \u00een perioada 9-11 septembrie, parteneri ai evenimentului fiind Consiliul Jude\u0163ean Ia\u015fi, Direc\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 pentru Cultur\u0103 Ia\u015fi, Prim\u0103ria Ia\u015fi, Centrul Cultural German Ia\u015fi, Casa Culturii \u201eIon Creang\u0103\u201d \u015fi Prim\u0103ria T\u00e2rgu Neam\u0163, Palas Ia\u015fi, Asocia\u0163ia DIG, Filarmonica de Stat \u201eMoldova\u201d Ia\u015fi \u015fi Asocia\u0163ia \u201eCrescendo International\u201d.<\/p>\n

Timp de trei zile, 10 FIMM a oferit publicului un program atractiv, care a cuprins expozi\u0163ii de automate muzicale \u015fi valori de patrimoniu tehnic, spectacole ale fla\u015fnetarilor, concerte, dans, anima\u0163ie, proiec\u0163ii video, workshop pentru speciali\u015fti.<\/p>\n

Festivalul s-a bucurat de o participare prestigioas\u0103 din Rom\u00e2nia, dar \u015fi din \u0163\u0103ri precum: Austria, Fran\u0163a, Germania, Cehia, Slovenia, Ungaria, Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

A VII-a edi\u0163ie a Taberei de la Nem\u0163i\u015for<\/p>\n

 <\/p>\n

680 de tineri, membri ai Asocia\u0163iei Tineretul Ortodox Rom\u00e2n (ATOR) \u015fi ai Asocia\u0163iei Studen\u0163ilor Cre\u015ftini Ortodoc\u015fi Rom\u00e2ni Ia\u015fi (ASCOR), au participat, \u00een perioada 21-24 iulie, la cea de-a VII-a edi\u0163ie a taberei de la Nem\u0163i\u015for, eveniment organizat de Arhiepiscopia Ia\u015filor.<\/p>\n

Tema din acest an a evenimentului a fost \u201eDespre prietenie sau cum s\u0103 nu c\u0103l\u0103tore\u015fti singur\u201d, \u00een mijlocul tinerilor fiind prezent \u015fi \u00cePS Teofan, Mitropolitul Moldovei \u015fi Bucovinei, care a oficiat Sf\u00e2nta Liturghie, al\u0103turi de un sobor de preo\u0163i.<\/p>\n

Activit\u0103\u0163ile taberei s-au desf\u0103\u015furat \u00een aer liber \u015fi au constat \u00een jocuri, activit\u0103\u0163i de echip\u0103, sesiuni, ateliere, conferin\u0163e, vizion\u0103ri de film, momente artistice, activit\u0103\u0163i sportive, pelerinaje \u015fi participarea la Sf\u00e2nta Liturghie.<\/p>\n

\u00centre atelierele puse la dispozi\u0163ia tinerilor s-au num\u0103rat cele de origami, foto, g\u0103tit sau t\u00e2mpl\u0103rie, programul taberei fiind g\u00e2ndit sub forma unei \u201esc\u0103ri\u201d, menite s\u0103 ajute tinerii s\u0103 se deschid\u0103 unii fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, s\u0103 se cunoasc\u0103 mai bine at\u00e2t pe ei, c\u00e2t \u015fi pe ceilal\u0163i prieteni din grup, pentru a-\u015fi r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile legate de tem\u0103.<\/p>\n

Provocarea lansat\u0103 anul acesta de organizatori a fost redactarea, de c\u0103tre participan\u0163i, a unui eseu sau compunerea unei poezii care s\u0103 descrie experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een edi\u0163iile trecute. Cei afla\u0163i pentru prima dat\u0103 la Nem\u0163i\u015for au avut sarcina de a aborda tema din acest an a evenimentului, la finalul taberei c\u00e2\u015ftig\u0103torii concursurilor fiind premia\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eAurul \u015fi argintul antic al Rom\u00e2niei\u201d, la Muzeul de Art\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"23-ap191-foto4\"<\/a>Peste 1000 de piese arheologie din metale pre\u0163ioase, descoperite pe teritoriul Rom\u00e2niei, sunt expuse la Muzeul de Art\u0103 Piatra Neam\u0163, \u00een perioada 21 septembrie \u2013 30 octombrie. Expozi\u0163ia \u201eAurul \u015fi argintul antic al Rom\u00e2niei\u201d reprezint\u0103 cel mai mare proiect cultural expozi\u0163ional al Rom\u00e2niei din ultimii 25 de ani, realizat la ini\u0163iativa Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Acoperind o perioad\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre Eneolitic \u015fi Antichitatea T\u00e2rzie, din mileniul al V-lea a.Chr. p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al VII-lea p.Chr., o parte important\u0103 din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei, \u00een special din cel al expozi\u0163iei \u201eTezaur Istoric\u201d, peste 800 de obiecte fiind selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie \u015fi de istorie din \u0163ar\u0103, parteneri genero\u015fi \u00een acest proiect. Vernisat\u0103 mai \u00eent\u00e2i la Bucure\u015fti, pe 19 decembrie 2013, expozi\u0163ia a fost itinerat\u0103 de-a lungul anilor 2014-2016 prin mai multe muzee din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Structura expozi\u0163iei respect\u0103 o desf\u0103\u015furare cronologic\u0103, put\u00e2ndu-se distinge \u015fase sec\u0163iuni: Eneolitic, Epoca Bronzului \u015fi Prima Epoc\u0103 a Fierului, Cultura getic\u0103 preclasic\u0103, Cultura geto-dacic\u0103 clasic\u0103, Perioada roman\u0103, Antichitatea T\u00e2rzie \u015fi Evul Mediu Timpuriu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Universul P\u0103pu\u015filor de Por\u0163elan<\/p>\n

 <\/p>\n

\"23-ap191-foto5\"<\/a>Peste 1000 de p\u0103pu\u015fi de por\u0163elan sunt reunite la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie, \u00een cadrul expozi\u0163iei \u201eUniversul P\u0103pu\u015filor de Por\u0163elan\u201d, expozi\u0163ie ce a fost vernisat\u0103 pe data de 24 august. Evenimentul este organizat de Asocia\u0163ia Cultural\u0103 \u201eStar\u201d din Piatra-Neam\u0163, Teatrul Junior din \u201eT\u00e2rgovi\u015fte\u201d \u015fi Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra-Neam\u0163 \u015fi este parte a festivalurilor interna\u0163ionale \u201eVolare\u201d \u015fi \u201eZiua Z\u00e2mbetului de Copil\u201d.<\/p>\n

Pentru prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, doi colec\u0163ionari, unul din Bucure\u015fti (Nicoleta Ucid\u0103u), iar cel\u0103lalt din T\u00e2rgovi\u015fte (Victor Mihalache) \u00ee\u015fi reunesc sutele de p\u0103pu\u015fi de por\u0163elan \u00eentr-o expozi\u0163ie grandioas\u0103, care va sta la dispozi\u0163ia publicului pe tot parcursul lunii septembrie.<\/p>\n

P\u0103pu\u015file de por\u0163elan au devenit celebre \u00eentre anii 1860 \u015fi 1900, cele mai cunoscute fiind cele fabricate \u00een Fran\u0163a \u015fi Germania, dar istoria lor a \u00eenceput \u00een anul 1770, primele capete fiind create \u00een Cornwall, Marea Britanie, unde creatorii de p\u0103pu\u015fi utilizau por\u0163elanul pentru a putea modela tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei.<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een func\u0163ie vechimea \u015fi calitatea execu\u0163iei, pre\u0163urile acestor p\u0103pu\u015fi variaz\u0103 de la c\u00e2teva mii de dolari, p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva sute de mii, cea mai mare sum\u0103 oferit\u0103 pentru achizi\u0163ionarea unei p\u0103pu\u015fi de por\u0163elan fiind de 200.000 de dolari.<\/p>\n

Expozi\u0163ia \u201eUniversul P\u0103pu\u015filor de Por\u0163elan\u201d se va \u00eencheia la \u00eenceputul lunii octombrie, \u00een cadrul Festivalului \u201eZiua Z\u00e2mbetului de Copil\u201d, eveniment organizat de Asocia\u0163ia Cultural\u0103 \u201eStar\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n

 <\/p>\n

Proiectul \u201eCasa Prieteniei\u201d a continuat la Chi\u015fin\u0103u<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"23-ap191-foto6\"<\/a>\u00cen perioada 11-14 iulie, membrii Corului Angeli de la Biserica \u201eSf. Haralambie\u201d din T\u00e2rgu Neam\u0163 au f\u0103cut un pelerinaj la Chi\u015fin\u0103u, continu\u00e2nd proiectul \u201eCasa Prieteniei\u201d, demarat \u00eenc\u0103 de luna trecut\u0103, proiect ce \u00ee\u015fi propune s\u0103 pun\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 copii rom\u00e2ni \u015fi basarabeni, oferindu-le ocazia s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 trecutul comun, dar \u015fi s\u0103 petreac\u0103 \u00eempreun\u0103 clipe de neuitat.<\/p>\n

Organizat de Ministerul Culturii \u015fi Ministerul Educa\u0163iei din Republica Moldova, Biblioteca Na\u0163ional\u0103 pentru Copii \u201eIon Creang\u0103\u201d Chi\u015fin\u0103u, Prim\u0103ria T\u00e2rgu Neam\u0163, Funda\u0163ia Filantropic\u0103 \u015fi Cultural\u0103 \u201eSf. Teodora de la Sihla\u201d T\u00e2rgu Neam\u0163, Parohia Bisericii \u201eSf. Haralambie\u201d T\u00e2rgu Neam\u0163, Sec\u0163ia Na\u0163ional\u0103 IBBY din Republica Moldova \u015fi \u00een parteneriat cu Biserica \u201eSf. Teodora de la Sihla\u201d \u015fi Liceul de creativitate \u015fi inventic\u0103 \u201ePromoteu-Prim\u201d din Chi\u015fin\u0103u, pelerinajul a oferit ocazia unui num\u0103r de treizeci de copii t\u00e2rgnem\u0163eni s\u0103 viziteze, al\u0103turi de cei dou\u0103zeci de olimpici basarabeni, locuri pline de spiritualitate, precum Biserica \u201eSf. Teodora de la Sihla\u201d, Catedrala Mitropolitan\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, Muzeul Na\u0163ional de Etnografie \u015fi Istorie Na\u0163ional\u0103, M\u0103n\u0103stirea Ciuflea (M\u0103n\u0103stirea \u201eSf. Mare Mucenic Teodor Tiron\u201d), Muzeul Na\u0163ional de Arheologie \u015fi Istorie a Moldovei, Gr\u0103dina Public\u0103 \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt sau Complexul Sculptural \u201eAleea Clasicilor\u201d.<\/p>\n

Proiectul \u201eCasa Prieteniei\u201d este propus \u015fi realizat de Funda\u0163ia \u201eSf. Teodora de la Sihla\u201d, reprezentat\u0103 de familia pr. prof. Teoctist \u015fi Olgu\u0163a Caia \u015fi permite sosirea la T\u00e2rgu Neam\u0163, an de an, a unui num\u0103r de 20 de copii olimpici din toate regiunile Basarabiei, care particip\u0103, al\u0103turi de copiii rom\u00e2ni, la activit\u0103\u0163i de petrecere a timpului liber, precum muzica, pictura, crea\u0163ia literar\u0103 sau pelerinajele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Piatra-Neam\u0163 \u2013 585 de ani de atestare documentar\u0103     Piatra-Neam\u0163 este men\u0163ionat pentru prima oar\u0103 \u00een actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a d\u0103ruit M\u0103n\u0103stirii Bistri\u0163a dou\u0103 pris\u0103ci \u015fi o \u201ecas\u0103 a lui Cr\u0103ciun…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,72],"tags":[],"class_list":["post-5147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-191"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5147"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5153,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5147\/revisions\/5153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}