\u00cen adev\u0103r, un mu\u015fatin f\u0103r\u0103 pereche, retras \u00een lumina cheii sol \u015fi solitar din pasiune \u2013 Mircea Ionescu. \u00cenv\u0103luit brunhildic de-un cerc, dar nu \u201ede foc\u201d, ci din arderile sale suflete\u015fti, s-a sim\u0163it, \u00eentotdeauna, ca fiind singur, pe o planet\u0103 f\u0103r\u0103 nume, al\u0103turi de claviatura vivace a unui pian.<\/p>\n
Un pian, pe suportul c\u0103ruia rar era c\u00e2te vreo partitur\u0103, iar dac\u0103 totu\u015fi se oferea luminii vreo una, aceasta r\u0103m\u00e2nea acolo ne\u00eentoars\u0103, doar ca simbol. Nici cum c\u0103, Mircea ar fi \u015ftiut, pe de rost, \u00eentreaga lor grafie liniar\u0103, ci pentru c\u0103 lui, acestea \u00eei declan\u015fau, de la prima m\u0103sur\u0103, o erup\u0163ie vulcanic\u0103 de sonorit\u0103\u0163i libere, deschise, create atunci \u015fi de neoprit. Sonorit\u0103\u0163i spontane \u015fi irepetabile, emanate, dar \u015fi evadate \u00eentr-o aceea\u015fi clip\u0103. Mircea Ionescu a compus toat\u0103 via\u0163a sa, uneori pornind de la motivul prim \u015fi princeps al vreunei lucr\u0103ri consacrate, alteori, nu. O muzic\u0103 a clipei, d\u0103ruit\u0103, pe loc, spa\u0163iului \u015fi nu unui portativ. Sonorit\u0103\u0163i izvor\u00e2te din, nu din scriitura a dou\u0103 chei, ci din coregrafia imponderabil\u0103 a m\u00e2inilor sale.<\/p>\n
Gata mereu de zbor \u015fi de improviza\u0163ie, de muzica vie a geniului \u201ejazz\u201d. De aici \u015fi cultul s\u0103u pentru Sergiu Comissiona, cu care a \u0163inut, a\u015fa, de la distan\u0163\u0103, o leg\u0103tur\u0103 de-o via\u0163\u0103 \u015fi cu care a purtat o impresionant\u0103 coresponden\u0163\u0103. Pentru Mircea, lumea muzical\u0103 a secolului trecut se reducea la o singur\u0103 personalitate: Comissiona.<\/p>\n
\u00cen decembrie 1991, l-am ascultat, noi cei c\u00e2\u0163iva apropia\u0163i, \u00een Biblioteca Liceului \u201eRoman Vod\u0103\u201d, abord\u00e2nd, desigur, ca pretext, pe cei trei intimi claviaturi\u015fti: Chopin, Rahmaninov \u015fi Berg. \u015ei iar\u0103\u015fi, tot simbolic, \u00een fa\u0163a sa, partituri ale celor de mai sus. Dar, la fiecare, Mircea Ionescu a interpretat c\u00e2te un portativ sau dou\u0103, dup\u0103 care, \u201ela orizont\u201d \u015fi \u201esenza fine\u201d, cascadele de \u201ejazz\u201d. Un \u201elibero\u201d care, \u00een realitate, \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau, spovedanic, pe Mircea. De aici, apoi, jena, c\u0103 \u015fi-a dest\u0103inuit ad\u00e2ncimile sale suflete\u015fti. La urm\u0103, nu a dorit, nici \u201ebis-uri\u201d, nici aplauze, ci doar un: \u201eHaide\u0163i, s\u0103 plec\u0103m,\u201d\u2026<\/p>\n
O a doua ipostaz\u0103 a pianisticii sale, izvor\u00e2t\u0103 din modestia sa bazal\u0103, \u015fi, deci, \u015fi din neacceptarea de a fi solist \u00eentr-un concert a f\u0103ptuit acompanierea discret\u0103, \u00eentr-un spectacol mixt. Prefera s\u0103 stea \u201eascuns\u201d \u00een spatele capacului ridicat al pianului, ca dup\u0103 o u\u015f\u0103 aproape \u00eenchis\u0103. \u00cen urma execut\u0103rii programului, se retr\u0103gea repede \u00een dosul cortinei, f\u0103r\u0103 a se mai al\u0103tura grupului de interpre\u0163i, spre a primi omagii repetate. \u015ei aceasta era perioada, din secolul trecut, a unor rev\u0103rs\u0103ri mari de astfel de manifest\u0103ri scenice, c\u00e2nd a colaborat din plin \u015fi la altitudine artistic\u0103 cu Alexandru Hatmanu sau Rovinel Cohn, al\u0163i corifei ai scenelor mu\u015fatine.<\/p>\n
Departe de cotidianul neutralizant \u015fi de dictatura dur\u0103 a banului, muzicianul, apartenent \u00eentregului Parnas, al des\u0103v\u00e2r\u015firilor, a tr\u0103it din plin acest miraj al Artei. Un \u201eMircea Ionescu\u201d care, spre a respira, zi de zi, numai Sublimul, a evadat \u00een lumea unui Sol \u015fi a unui Fa. Un sol concordant cu \u201eSolitarul\u201d Mircea, al\u0103turi de un Fa, ce poart\u0103 g\u00e2ndul spre o lume, \u00eenfiorat\u0103 de acel \u201eFarmec\u201d, ce \u00eel eman\u0103 Prea-Frumosul.<\/p>\n
<\/p>\n
Gheorghe A. M. CIOBANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen adev\u0103r, un mu\u015fatin f\u0103r\u0103 pereche, retras \u00een lumina cheii sol \u015fi solitar din pasiune \u2013 Mircea Ionescu. \u00cenv\u0103luit brunhildic de-un cerc, dar nu \u201ede foc\u201d, ci din arderile sale suflete\u015fti, s-a sim\u0163it, \u00eentotdeauna, ca fiind singur, pe o planet\u0103…<\/p>\n