{"id":5450,"date":"2016-11-29T13:23:15","date_gmt":"2016-11-29T13:23:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=5450"},"modified":"2016-11-29T13:23:15","modified_gmt":"2016-11-29T13:23:15","slug":"dan-c-mihailescu-la-zilele-bibliotecii-judetene-g-t-kirileanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/dan-c-mihailescu-la-zilele-bibliotecii-judetene-g-t-kirileanu\/","title":{"rendered":"Dan C. Mih\u0103ilescu, la Zilele Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\"19-ap193-foto1\"<\/a>Scriitorul Dan C. Mih\u0103ilescu a fost prezent pe data de 25 octombrie la Sala \u201eCupola\u201d a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, unde a sus\u0163inut conferin\u0163a \u201eCe rost(uri) mai are \u00een\u0163elepciunea?\u201d. Invitatul special al Zilelor Bibliotecii, prezentat publicului de c\u0103tre scriitorii nem\u0163eni Adrian G. Romila \u015fi Emil Nicolae, a intrat \u00een dialog cu publicul, pled\u00e2nd pentru \u00een\u0163elepciune \u015fi cele mai importante resurse ale ei, c\u0103r\u0163ile.<\/p>\n

A doua zi, pe 26 octombrie, Dan C. Mih\u0103ilescu s-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu elevii de la Seminarul Teologic \u201eVeniamin Costachi\u201d de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, \u00eentr-un colocviu despre \u201evoluptatea lecturii\u201d. \u201eDan C. Mih\u0103ilescu este un adev\u0103rat Bernard Pivot al rom\u00e2nilor, celebrul prezentator de c\u0103r\u0163i din Fran\u0163a, al c\u0103rui model pare c\u0103 l-a \u015fi preluat de altfel. Ca \u015fi confratele francez, Dan C. Mih\u0103ilescu promoveaz\u0103 cartea, lectura, pl\u0103cerea de a citi. O \u00eent\u00e2lnire cu Dan C. Mih\u0103ilescu poate fi contagioas\u0103: te determin\u0103 s\u0103 te apuci de citit. \u015ei apoi, vorba cronicarului, nu exist\u0103 mai cu folos petrecere a timpului dec\u00e2t z\u0103bava asupra c\u0103r\u0163ilor. Ceea ce e de demonstrat …!\u201d, a spus Adrian Alui Gheor\u00adghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u015fi moderator al evenimentelor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Preg\u0103tiri pentru \u201eZilele Creang\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Funda\u0163ia Cultural\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d T\u00e2rgu Neam\u0163 invit\u0103 pe cei to\u0163i ce cred c\u0103 pove\u015ftile copil\u0103riei de la Humule\u015fti trebuie d\u0103ruite mai departe s\u0103 se al\u0103ture echipei de organizare a \u201eZilelor Creang\u0103\u201d, eveniment ce va avea loc \u00een cursul lunii decembrie. Nem\u0163enii sunt invita\u0163i s\u0103 ia parte la activit\u0103\u0163i cu propuneri, particip\u0103ri directe, momente artistice \u015fi orice ini\u0163iative care ar putea transforma ora\u015ful T\u00e2rgu Neam\u0163 \u015fi Humule\u015ftiul, pentru trei zile, \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m al copil\u0103riei.<\/p>\n

\u201eNe dorim, cu sprijinul dasc\u0103lilor \u015fi al copiilor, cu sprijinul autorit\u0103\u0163ilor locale, s\u0103 organiz\u0103m o zi dedicat\u0103 pove\u015ftilor marelui povestitor! Spiritul acestuia s\u0103 fie \u00een fiecare \u015fcoal\u0103, \u00een fiecare bibliotec\u0103… \u00een fiecare con\u015ftiin\u0163\u0103!\u201d, spune prof. Elena Preda, pre\u015fedintele Funda\u0163iei Culturale \u201eIon Creang\u0103\u201d. Eventualele propuneri pot fi trimise pe pagina de facebook a funda\u0163iei sau pe adresa de e-mail fundatia.ioncreanga@gmail.com.<\/p>\n

Funda\u0163ia Cultural\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d T\u00e2rgu Neam\u0163 are ca scop ini\u0163ierea \u015fi desf\u0103\u015furarea de programe \u015fi activit\u0103\u0163i specifice cultiv\u0103rii memoriei scriitorului Ion Creang\u0103, precum \u015fi ini\u0163ierea \u015fi desf\u0103\u015furarea de programe \u015fi activit\u0103\u0163i \u00een toate domeniile de interes comunitar socio-cultural \u015fi istoric, pe plan local, regional, na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional.<\/p>\n

 <\/p>\n

Profesoara Elena Botez a primit diploma de cet\u0103\u0163ean de onoare<\/p>\n

 
\n\"19-ap193-foto3\"<\/a>La sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie, una dintre vocile celebre ale Rom\u00e2niei, Elena Botez a primit diploma de cet\u0103\u0163ean de onoare al municipiului Piatra Neam\u0163. Ceremonia a avut loc \u00eentr-un cadru festiv, la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d, la care aceasta a fost profesor vreme de decenii. Ajuns\u0103 la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 91 de ani, Elena Botez a f\u0103cut o frumoas\u0103 carier\u0103 pe scena Operei din Timi\u015foara \u015fi a c\u00e2ntat de-a lungul timpului al\u0103turi de mari soli\u015fti ai vremii, pe multe scene din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate. S-a \u00eentors mai apoi \u00een ora\u015ful natal, unde a profesat la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d \u015fi a \u00eendrumat \u00een tainele artei lirice genera\u0163ii \u00eentregi de elevi. Printre realiz\u0103rile profesoarei Elena Botez se pot remarca cele peste 30 de premii la Olimpiada Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103, peste 100 de premii la concursurile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale de canto clasic, ob\u0163inute de elevii s\u0103i, plus 60 de absolven\u0163i de Conservator din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Conferin\u0163a \u201eConace din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, la Palatul \u015eu\u0163u<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"19-ap193-foto2\"<\/a>Cinci conace boiere\u015fti din jude\u0163ul Neam\u0163 au f\u0103cut subiectul unei conferin\u0163e organizate, pe data de 2 noiembrie, la Palatul \u015eu\u0163u din Bucure\u015fti. Conferin\u0163a \u201eConace din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d a fost sus\u0163inut\u0103 de istoricul de art\u0103 Ruxanda Beldiman, prezentarea propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u0163ia publicului cinci edificii reprezentative pentru arhitectura reziden\u0163ial\u0103 nobiliar\u0103 din mediul rural al jude\u0163ului Neam\u0163.<\/p>\n

\u201eSunt edificii care fie au nuclee originare din secolele XVII-XVIII \u015fi au primit o hain\u0103 arhitectural\u0103 nou\u0103 \u00een secolul al XIX-lea (Bude\u015fti, M\u0103rgineni, Podoleni, C\u00e2rligi), fie au fost construite \u00een secolul al XIX-lea (Costi\u015fa). Aflate \u00een posesia unor familii ale protipendadei (Ghika, Cantacuzino, Rosetti, Krupenski), conacele au devenit expresia gustului proprietarilor sau al dorin\u0163ei acestora de a fi \u00een pas cu moda epocii. Stilistic, unele dintre aceste edificii se \u00eencadreaz\u0103 \u00een familia neoclasicismului sau al eclectismului\u201d, arat\u0103 organizatorii.<\/p>\n

Ruxanda Beldiman (n. 1973) este istoric de art\u0103, cercet\u0103tor, \u015fef al departamentului de Arte Vizuale \u015fi Arhitectur\u0103 \u2013 perioada modern\u0103, la Institutul de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. A sus\u0163inut un doctorat \u00een arte vizuale cu tema \u201eCastelul Pele\u015f. Expresie a fenomenului istorist de influen\u0163\u0103 german\u0103\u201d (UNArte 2009).<\/p>\n

 <\/p>\n

Festival de poezie t\u00e2n\u0103r\u0103, la Zilele Bibliotecii \u201eG. T. Kirileanu\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Prima edi\u0163ie a Festivalului \u201epoeziat\u00e2n\u0103r\u0103.ro\u201d s-a desf\u0103\u015furat, \u00een perioada 21-22 octombrie, sub auspiciile Zilelor Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d. Festivalul a reprezentat prima edi\u0163ie a unui eveniment ce-\u015fi dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 tradi\u0163ional, fiind inaugurat, pe data de 21 octombrie, prin intermediul colocviului \u201eGenera\u0163ia 2000 plus. O certitudine?\u201d \u015fi a unui recital de poezie. La eveniment au fost prezen\u0163i tinerii poe\u0163i Andrei Alecsa (Boto\u015fani), \u015etefan Baghiu (Sibiu), Mihnea B\u00e2lici (Piatra-Neam\u0163), Daniel Coman (Sibiu), Ana Don\u0163u (Sibiu), Vlad A. Gheorghiu (Ia\u015fi) \u015f. a. Atmosfera artistic\u0103 a momentului a fost \u00eentregit\u0103 de acoladele muzicale sus\u0163inute la pian, saxofon, vioar\u0103, acordeon \u015fi chitar\u0103 de c\u0103tre elevi din cadrul Liceului de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, afla\u0163i sub coordonarea profesorilor Mihaela Buc\u0103taru, Leonid Ceobanu \u015fi Iulian Stoica.<\/p>\n

Circuitul maratonului de poezie a continuat pe data de 22 octombrie, la ora 16.00, la Biblioteca Or\u0103\u015feneasc\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d din Bicaz unde, \u00eentr-o dezbatere moderat\u0103 de scriitorul Adrian G. Romila, invita\u0163ii au pornit, al\u0103turi de public, pe drumul propriei poezii, av\u00e2nd ca reper versul eminescian \u201e… ne succedem genera\u0163ii \u015fi ne credem minuna\u0163i\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nem\u0163eni la Concursul interjude\u0163ean \u201eIstoria f\u0103r\u0103 manual\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Dou\u0103 \u015fcoli nem\u0163ene au participat, la \u00eenceputul lunii noiembrie, la cea de a IV-a edi\u0163ie a proiectului cultural artistic interjude\u0163ean \u201eIstoria f\u0103r\u0103 manual\u201d, competi\u0163ie desf\u0103\u015furat\u0103 la Ipote\u015fti, jude\u0163ul Boto\u015fani. \u015ecoala Gimnazial\u0103 Nr. 1 Cordun \u015fi \u015ecoala Gimnazial\u0103 Nr. 1 R\u0103uce\u015fti au fost reprezentate de prof. Pavel Petrea, prof. Carmen Sandu \u015fi prof. Traian Anton.<\/p>\n

Evenimentul are un caracter regional, reunind \u015fcoli, cadre didactice \u015fi oameni de cultur\u0103 din \u015fase jude\u0163e ale Moldovei: Bac\u0103u, Ia\u015fi, Neam\u0163, Suceava, Boto\u015fani \u015fi Vaslui.<\/p>\n

Anul trecut, marele trofeu al competi\u0163iei a fost c\u00e2\u015ftigat de \u015ecoala Gimnazial\u0103 Nr. 1 R\u0103uce\u015fti, echipajul nem\u0163ean fiind coordonat tot de profesorul Anton Traian.<\/p>\n

Dup\u0103 cum informeaz\u0103 organizatorii, proiectul este conceput ca o prelungire a activit\u0103\u0163ii didactice, elevii derul\u00e2nd activit\u0103\u0163i de cercetare, documentare, inova\u0163ie sau crea\u0163ie \u00een domeniul istoriei, menite s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 consolideze sentimentul patriotic \u015fi pasiunea pentru istorie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Legea timbrului literar, am\u00e2nat\u0103 pentru anul viitor<\/p>\n

 <\/p>\n

Deputa\u0163ii din Comisia pentru Cultur\u0103 au votat, luna trecut\u0103, am\u00e2narea discut\u0103rii proiectului privind instituirea timbrului cultural, proiect ce prevede ca pre\u0163ul fiec\u0103rei c\u0103r\u0163i s\u0103 creasc\u0103 cu 1 leu. Dezbaterea proiectului va fi reluat\u0103 la \u00eenceputul viitoarei legislaturi, respectiv \u00een februarie 2017, decizia fiind salutat\u0103 de Asocia\u0163ia Editorilor din Rom\u00e2nia (AER), principala asocia\u0163ie profesional\u0103 a editorilor de carte din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n

Cu acest prilej, AER solicit\u0103 public, din nou, ca toate p\u0103r\u0163ile interesate s\u0103 fie consultate \u00eenainte de orice rediscutare a proiectului. Proiectul de lege introduce 8 tipuri de timbre culturale (timbrul literar, timbrul cinematografic, timbrul teatral, timbrul muzical, timbrul folcloric, timbrul artelor plastice, timbrul arhitectural \u015fi timbrul de divertisment) a c\u0103ror valoare variaz\u0103 \u00eentre 0.5 \u015fi 5% din pre\u0163ul produsului cultural, cu excep\u0163ia timbrului literar care ar avea valoarea fix\u0103 de 1 leu pentru fiecare carte. Potrivit proiectului de lege, veniturile realizate urmeaz\u0103 a fi direc\u0163ionate c\u0103tre uniunile \u015fi organiza\u0163iile de crea\u0163ie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concert de flaut \u015fi pian, sus\u0163inut de trio-ul \u201eA Piacere\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\"19-ap193-foto4\"<\/a>Trio-ul \u201eA Piacere\u201d din Ia\u015fi a fost prezent, pe data de 16 noiembrie, pe scena Liceului de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, unde a sus\u0163inut un recital cameral, \u00een cadrul Stagiunii artistice 2016 \u2013 2017. Evenimentul a fost organizat de Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neam\u0163, \u00een parteneriat cu Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163 \u015fi se va desf\u0103\u015fura \u00eencep\u00e2nd cu ora 18.00.<\/p>\n

Soli\u015ftii C\u0103lin F\u0103rc\u0103\u015fel (flaut), Irina Laura Suceveanu (flaut) \u015fi Andrei Enoiu (pian) au delectat publicul meloman cu lucr\u0103ri de Fr. Doppler, J. J. Quantz, Th. B\u00f6hm, K. Doppler, Ch. Dancla \u015fi E. Kronke.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eMineralia\u201d 2016<\/p>\n

 <\/p>\n

Cea de-a VI-a edi\u0163ie a expozi\u0163iei \u201eMineralia\u201d, deschis\u0103 \u00een perioada 17 \u2013 20 noiembrie la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra Neam\u0163, este dedicat\u0103 bijuteriilor unicat, create din pietre naturale, coral, perle sau chihlimbar.<\/p>\n

Pietrele naturale de podoab\u0103 folosite \u00een crearea bijuteriilor sunt minerale formate \u00een ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului, cristalizate \u00een diverse forme, mate sau transparente, prezent\u00e2nd o multitudine de culori \u015fi structuri. Cele mai pure dintre acestea se numesc geme.<\/p>\n

Pietrele pre\u0163ioase \u2013 safirul, rubinul, smaraldul \u015fi diamantul \u2013 precum \u015fi multe pietre frumoase \u2013 granatul, malachitul, lapislazuli, turcoazul (peruzeaua), jadul, agatul sau chihlimbarul \u2013 sunt cunoscute din timpuri str\u0103vechi.<\/p>\n

\u00cen timpurile moderne li s-au ad\u0103ugat sute de specii minerale din grupa pietrelor fine, mai pu\u0163in cunoscute, greu accesibile, dar la fel de interesante: aventurin, labradorit, turmalin\u0103, acvamarin, rodocrozit, serafinit, tanzanit, opal negru sau opal etiopian. Proiectul \u201eMineralia\u201d a debutat \u00een anul 2009, sub forma unei colabor\u0103ri \u00eentre grupul de colec\u0163ionari amatori \u015fi profesioni\u015fti \u201eMineralia\u201d, coordonat de geologul Andrei Gorduza, \u015fi Muzeul de Art\u0103 Cluj-Napoca.<\/p>\n

 <\/p>\n

Simpozionul \u201eIncursiune \u00een istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Dasc\u0103lii \u015fi elevii nem\u0163eni au fost invita\u0163i s\u0103 participe, pe data de 11 noiembrie, la cea de-a V-a edi\u0163ie a Simpozionului regional \u015ftiin\u0163ific \u201eIncursiune \u00een istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc\u201d. Evenimentul a fost organizat de \u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d din Roman, organizatorii propun\u00e2ndu-\u015fi descoperirea \u201ecomorilor\u201d trecutului, pe care \u015fcolile le posed\u0103 \u015fi vor s\u0103 le d\u0103ruiasc\u0103 semenilor, aceast\u0103 responsabilitate revenindu-le profesorilor de istorie.<\/p>\n

Simpozionul se adreseaz\u0103 \u00een general cadrelor didactice din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, managerilor educa\u0163ionali \u015fi elevilor, fiind structurat pe dou\u0103 sec\u0163iuni: \u201e\u015ecoli centenare \u2013 lucr\u0103ri monografice. Portretul dasc\u0103lului de voca\u0163ie \u2013 \u00eentre realitate \u015fi subiectiv\u201d \u015fi \u201eRepere clasice \u015fi moderne ale \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti. Exemple de bun\u0103 practic\u0103 prin proiecte, parteneriate, schimburi de experien\u0163\u0103 etc\u201d. Toate cadrele didactice au primit diplom\u0103 de participare, comunic\u0103rile urm\u00e2nd a fi publicate \u00een revista de istorie a \u015fcolii, \u201eZamolxis\u201d.<\/p>\n

Al\u0103turi de cadre didactice \u015fi elevi, la eveniment au luat parte profesori universitari, cercet\u0103tori \u015ftiin\u0163ifici, muzeografi, reprezentan\u0163i ai ISJ Neam\u0163 \u015fi ai comunit\u0103\u0163ii locale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Scriitorul Dan C. Mih\u0103ilescu a fost prezent pe data de 25 octombrie la Sala \u201eCupola\u201d a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, unde a sus\u0163inut conferin\u0163a \u201eCe rost(uri) mai are \u00een\u0163elepciunea?\u201d. Invitatul special al Zilelor Bibliotecii, prezentat publicului de c\u0103tre…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,77],"tags":[],"class_list":["post-5450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-193"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5450"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5450\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5465,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5450\/revisions\/5465"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}