{"id":5687,"date":"2017-01-03T11:28:45","date_gmt":"2017-01-03T11:28:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=5687"},"modified":"2017-01-03T11:28:45","modified_gmt":"2017-01-03T11:28:45","slug":"infocult-19","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-19\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, serbat\u0103 la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie<\/p>\n

 <\/p>\n

Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 luni, 28 noiembrie, la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra-Neam\u0163, unde a avut loc un simpozion organizat de Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, \u00een colaborare cu Filiala Neam\u0163 a Asocia\u0163iei Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi Retragere, Cercul Militar Piatra-Neam\u0163, Asocia\u0163ia Cultul Eroilor Filiala Neam\u0163 \u015fi Garnizoana Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n

Dup\u0103 cuv\u00e2ntul de deschidere, rostit de dr. Iulian Gherc\u0103, directorul Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, dr. Mihaela-Cristina Verzea a sus\u0163inut o prelegere pe tema \u201eConsidera\u0163ii generale cu privire la semnifica\u0163ia zilei de 1 Decembrie\u201d. \u00cen continuare, a avut loc lansarea volumelor \u201e\u0162inutul \u015fi jude\u0163ul Neam\u0163 de alt\u0103dat\u0103. O antologie istoric\u0103\u201d, de prof. Gheorghe Radu (au prezentat prof. dr. Mihai \u015eurubaru \u015fi prof. Dan Mih\u0103ilescu) \u015fi \u201eRepertoriul descoperirilor atribuite epocii bronzului din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (a prezentat dr. Ciprian-Dorin Nicola).<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, programul a cuprins prezentarea proiectului \u201eStr\u0103muta\u0163ii, lumea de sub ape\u201d, realizat de elevii Liceului \u201eMihail Sadoveanu\u201d Borca, proiect premiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

 <\/p>\n

Simpozion Nichita St\u0103nescu, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"26-ap194-foto1\"<\/a>Poetul Nichita St\u0103nescu a fost evocat mar\u0163i, 13 decembrie, la Sala Cupola a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, \u00een cadrul unui simpozion ce \u015fi-a propus s\u0103 ofere o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra \u201epoetului necuvintelor\u201d \u015fi a operei sale.<\/p>\n

Au fost abordate teme precum \u201eNichita St\u0103nescu \u015fi limba poezeasc\u0103\u201d (conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de prof. univ. dr. Vasile Spiridon), \u201eNichita St\u0103nescu, ludicul\u201d (conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de scriitorul Emil Nicolae), \u201eNichita St\u0103nescu, aventura traducerii\u201d (comunicare de dr. Mihai Botez), \u201eNichita St\u0103nescu, un \u00abpoet dificil\u00bb?\u201d (comunicare de dr. Adrian G. Romila) \u015fi \u201eNichita St\u0103nescu \u015fi Genera\u0163ia \u00ee80\u201d (o evocare de Adrian Alui Gheorghe).<\/p>\n

Nichita Hristea St\u0103nescu s-a n\u0103scut la data de 31 martie 1933, la Ploie\u015fti.<\/p>\n

A absolvit cursurile Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. A fost laureat al Premiului Herder, iar \u00een 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.<\/p>\n

Nichita St\u0103nescu era de origine rus\u0103, mama sa fiind fiica generalului \u015fi fizicianului Nikita Cereaciuchin, care dup\u0103 revolu\u0163ia din octombrie 1917 a emigrat \u00een ora\u015ful lui Ion Luca Caragiale. \u00cen 1930, Hristea St\u0103nescu, \u0163\u0103ran prahovean, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu rusoaica Tatiana Cereaciuchin, iar pe 31 martie 1933 se na\u015fte rodul dragostei lor, viitorul poet Nichita St\u0103nescu, botezat cu numele bunicului, generalul Nikita.<\/p>\n

Considerat drept unul dintre cei mai valoro\u015fi scriitori rom\u00e2ni, Nichita St\u0103nescu face parte din categoria foarte rar\u0103 a inovatorilor lingvistici \u015fi poetici.<\/p>\n

 <\/p>\n

Expozi\u0163ie de art\u0103 plastic\u0103 \u015fi concert de colinde, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d Neam\u0163 \u015fi Filiala Neam\u0163 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici au organizat luni, 5 decembrie, \u00een Sala \u201eCupola\u201d un dublu eveniment destinat \u00eent\u00e2mpin\u0103rii s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103. Este vorba despre vernisajul expozi\u0163iei intitulate \u201e\u00cen lumina s\u0103rb\u0103torilor\u201d, reunind lucr\u0103ri ale arti\u015ftilor plastici nem\u0163eni Cristian Bistriceanu \u015fi Eleonora Dragomir, pe de o parte, \u015fi miniconcertul de colinde sus\u0163inut de Andrei B\u0103lan, Cerasela Radu (elevi ai Colegiului Tehnic \u201eGh. Cartianu\u201d Piatra-Neam\u0163) \u015fi Denis Trandafir (elev al \u015ecolii Gimnaziale \u201eNicu Albu\u201d Piatra-Neam\u0163), pe de alt\u0103 parte. Protagoni\u015ftii evenimentului au fost prezenta\u0163i publicului de c\u0103tre preot scriitor Dorin Ploscaru \u015fi de c\u0103tre artistul plastic Ciprian Istrate, moderatorul \u00eent\u00e2lnirii fiind scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concursul jude\u0163ean \u201eComoara de l\u00e2ng\u0103 noi\u201d, edi\u0163ia a VIII-a<\/p>\n

 <\/p>\n

La jum\u0103tatea lunii decembrie a avut loc, la Liceul Tehnologic \u201eIon Creang\u0103\u201d din Pipirig \u2013 structura \u015ecoala Gimnazial\u0103 St\u00e2nca \u2013 cea de-a VIII-a edi\u0163ie a concursului jude\u0163ean \u201eComoara de l\u00e2ng\u0103 noi\u201d.<\/p>\n

Evenimentul este organizat anual \u00een parteneriat cu Inspectoratul \u015ecolar Jude\u0163ean Neam\u0163, Casa Corpului Didactic Neam\u0163, \u015ecoala Gimnazial\u0103 Girov, Liceul Tehnologic Arhimandrit \u201eChiriac Nicolau\u201d V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163 \u015fi Prim\u0103ria Comunei Pipirig \u015fi se adreseaz\u0103 cadrelor didactice \u015fi elevilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar, primar, gimnazial \u015fi liceal de la \u015fcolile din jude\u0163ul Neam\u0163.<\/p>\n

Ca \u015fi la edi\u0163iile precedente, concursul s-a desf\u0103\u015furat pe trei sec\u0163iuni: sec\u0163iunea Crea\u0163ii plastice \u015fi colaje \u2013 finalizat\u0103 cu o expozi\u0163ie pe tema \u201eDatini \u015fi obiceiuri de iarn\u0103 \u00een satul meu\u201d, sec\u0163iunea Crea\u0163ii literare (pe aceea\u015fi tem\u0103) \u015fi Festivalul datinilor \u015fi obiceiurilor de iarn\u0103.<\/p>\n

Competi\u0163ia \u00ee\u015fi propune dezvoltarea sentimentelor de respect \u015fi apreciere a valorilor tradi\u0163ionale, cre\u015fterea interesului copiilor pentru datinile \u015fi obiceiurile de Cr\u0103ciun \u015fi Anul Nou din jude\u0163ul Neam\u0163, antrenarea lor \u015fi a cadrelor didactice \u00een realizarea unor activit\u0103\u0163i de parteneriat cu mai multe \u015fcoli \u015fi comunit\u0103\u0163i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Spectacolul extraordinar \u201eSear\u0103 vienez\u0103\u201d, la Casa de Cultur\u0103 din Roman<\/p>\n

 <\/p>\n

La Casa de Cultur\u0103 Roman a avut loc joi, 15 decembrie, spectacolul extraordinar \u201eSear\u0103 Vienez\u0103\u201d, sus\u0163inut de Filarmonica Na\u0163ional\u0103 \u201eSerghei Lunchevici\u201d din Republica Moldova, sub bagheta maestrului Mihail Agafi\u0163a. Soli\u015fti: Nicolae Vascau\u0163an (tenor), Tatiana Costiuc (sopran\u0103) \u015fi Marin Gheras (nai). Fondat\u0103 \u00een 1940, Filarmonica Na\u0163ional\u0103 \u201eSerghei Lunchevici\u201d este cea mai important\u0103 institu\u0163ie de concert din Republica Moldova, desf\u0103\u015fur\u00e2nd o ampl\u0103 activitate \u00een diverse direc\u0163ii: muzica academic\u0103, popular\u0103, muzica u\u015foar\u0103 \u015fi jazz. La Filarmonica Na\u0163ional\u0103 \u015fi-au \u00eenceput activitatea celebrele ansambluri \u201eJoc\u201d, \u201eFluiera\u015f\u201d sau \u201eL\u0103utarii\u201d, de numele institu\u0163iei fiind legate nume legendare ale estradei na\u0163ionale, precum orchestra \u201eNoroc\u201d, ansamblul \u201ePlai\u201d, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Mihai Dolgan, Maria Codreanu \u015f.a. N\u0103scut \u00een 1973 \u00een Republica Moldova, Mihail Agafi\u0163a, membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, a absolvit apoi Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti, \u015fi cursurile de m\u0103iestrie sus\u0163inute de Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chi\u015fin\u0103u. De-a lungul timpului, a participat la numeroase festivaluri interna\u0163ionale de muzic\u0103, presta\u0163ia sa fiind \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu entuziasm de public \u015fi apreciat\u0103 la superlativ de c\u0103tre mass-media.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cella Delavrancea, 129 de ani de la na\u015ftere<\/p>\n

 <\/p>\n

\"26-ap194-foto2\"<\/a>Acum 129 de ani, la 15 decembrie 1887, se n\u0103\u015ftea pianista \u015fi scriitoarea Cella Delavrancea, fiica cea mare a scriitorului Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea. A fost membr\u0103 de frunte a cenaclului lui Eugen Lovinescu, fiind c\u0103s\u0103torit\u0103 cu diplomatul Tillea \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, apoi cu Aristide Blank \u015fi \u00een cele din urm\u0103 cu Philippe Lahovary. Cella Delavrancea a fost una din prietenele intime ale reginei Maria a Rom\u00e2niei. A f\u0103cut studii de pian, la \u00eenceput \u00een familie, apoi la Conservatorul din Bucure\u015fti, urmate de un stagiu la Paris. A crescut al\u0103turi de copiii lui Caragiale, \u00eentruc\u00e2t tat\u0103l s\u0103u era un apropiat al familiei marelui dramaturg rom\u00e2n.<\/p>\n

A sus\u0163inut numeroase concerte \u00een Europa, de multe ori \u00een duet cu George Enescu. \u00ce\u015fi face debutul literar \u00een revista lui Tudor Arghezi, \u201eBilete de papagal\u201d, fiind autoarea unor nuvele, romane \u015fi texte memorialistice. Din 1950 \u00eencepe cariera didactic\u0103, mai \u00eent\u00e2i ca profesoar\u0103 la Liceul de muzic\u0103 din Bucure\u015fti, pred\u00e2nd apoi pianul la Conservatorul de muzic\u0103 din capital\u0103, p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea la pensie. Mul\u0163i dintre piani\u015ftii celebri ai Rom\u00e2niei au fost elevii Cellei Delavrancea. Amintim doar pe Nicolae Licare\u0163, Dan Grigore \u015fi Radu Lupu. Cu pianistul Dan Grigore stabile\u015fte o colaborare \u015fi o prietenie artistic\u0103 de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

Cella Delavrancea a publicat sute de cronici muzicale \u015fi texte consacrate fenomenului muzical, fiind primul artist rom\u00e2n care a participat la s\u0103rb\u0103torirea propriului Centenar, \u00een 1988, la Ateneul Rom\u00e2n, printr-un concert de gal\u0103 \u00een care a c\u00e2ntat al\u0103turi de pianistul Dan Grigore. Artista moare pe data de 9 august 1991, la v\u00e2rsta de 104 ani.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, serbat\u0103 la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie   Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 luni, 28 noiembrie, la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra-Neam\u0163, unde a avut loc un simpozion organizat de Complexul Muzeal…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,83],"tags":[],"class_list":["post-5687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-194"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5687"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5687\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5696,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5687\/revisions\/5696"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}