Acum 167 de ani, pe data de 15 ianuarie 1850, venea pe lume Mihai Eminescu, \u201ecel mai mare poet pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201d. F\u0103r\u0103 Eminescu, am fi fost mai s\u0103raci, mai goi, mai pu\u0163in rom\u00e2ni. \u015ei-a \u00eenchinat via\u0163a slujirii neamului s\u0103u, pe care l-a iubit ca nimeni altul, arz\u00e2nd ca o flac\u0103r\u0103 pentru idealul libert\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n
Este adev\u0103rat c\u0103 Eminescu a fost un mare patriot, dar a fost \u015fi un ap\u0103r\u0103tor al Bisericii Ortodoxe. M\u0103rturia lui r\u0103m\u00e2ne peste veacuri, ca un adev\u0103rat testament, scris parc\u0103 anume pentru cei care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103-l considere ateu.<\/p>\n
Biserica r\u0103s\u0103ritean\u0103 e de optsprezece sute de ani p\u0103str\u0103toarea elementului latin de l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re. Ea a stabilit \u015fi a unificat limba noastr\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de admirabil, \u00eenc\u00e2t suntem singurul popor f\u0103r\u0103 dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit \u00een mod egal de \u00eenghi\u0163irea printre poloni, unguri, t\u0103tari \u015fi turci, ea este \u00eenc\u0103 ast\u0103zi singura arm\u0103 de ap\u0103rare \u015fi singurul sprijin al milioanelor de rom\u00e2ni cari tr\u0103iesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea \u015fi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal \u015fi orice i-o veni \u00een minte, dar numai rom\u00e2n nu e. (Mihai Eminescu, \u201eLiber-cuget\u0103tor, liber\u0103-cugetare\u201d, \u201eTimpul\u201d, 2 februarie 1879, \u00een \u201eOpere\u201d, 1989, vol. X, p. 187)<\/p>\n
De asemenea, o m\u0103rturie din 1886, din ultima parte a vie\u0163ii poetului, confirm\u0103 leg\u0103tura acestuia cu Divinitatea. \u00cen acea perioad\u0103, Eminescu se afla la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, unde a cerut s\u0103 fie spovedit \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de un preot. Evenimentul a fost consemnat de un duhovnic al m\u0103n\u0103stirii pe un Ceaslov, \u00een data de 8 noiembrie 1886, chiar de ziua Sfin\u0163ilor Voievozi Mihail \u015fi Gavriil. Potrivit cercet\u0103torului Nae Georgescu, dup\u0103 ce a primit Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie, Eminescu a s\u0103rutat m\u00e2na preotului, spun\u00e2ndu-i c\u0103 ar vrea s\u0103 fie \u00eengropat la \u0163\u0103rmul m\u0103rii, l\u00e2ng\u0103 o m\u0103n\u0103stire de maici, \u015fi s\u0103 asculte \u00een fiecare sear\u0103 c\u00e2ntarea \u201eLumin\u0103 lin\u0103\u201d.<\/p>\n
Iat\u0103 \u015fi consemnarea din anul 1886: \u201ePe ziua de Sfin\u0163ii Voievozi \u00een anul 1886 m-au chemat la M-rea Neam\u0163u, la bolni\u0163\u0103, \u015fi l-am spovedit \u015fi l-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit pe poetul M. Eminescu. \u015ei au fost acolo Ion Gheorghi\u0163\u0103, din Cr\u0103c\u0103oani, care acum este primar. Iar Mihai Eminescu era limpede la minte, numai tare posac \u015fi trist. \u015ei mi-au s\u0103rutat m\u00e2na \u015fi mi-au spus: \u00abP\u0103rinte, S\u0103 m\u0103 \u00eengropa\u0163i la \u0163\u0103rmurile m\u0103rii \u015fi s\u0103 fie \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire de maici, \u015fi s\u0103 ascult \u00een fiecare sear\u0103 ca la Agafton cum c\u00e2nt\u0103 Lumina lin\u0103\u2026\u00bb\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
* Clipa mea Mihai Eminescu<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen \u00eentunericul ateismului comunist, c\u00e2nd orice manifestare de patriotism \u015fi credin\u0163\u0103 era pe loc \u00eenfierat\u0103 de securitate, versurile poetului na\u0163ional erau ca o gur\u0103 de oxigen, ca o oaz\u0103 de lumin\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103. Fosta de\u0163inut\u0103 politic, nem\u0163eanca Aspazia O\u0163el Petrescu, \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum a fost salvat\u0103, \u00een \u00eenchisoarea de la Mislea, de versurile \u201eRug\u0103ciunii\u201d eminesciene:<\/p>\n
\u201eZ\u0103ceam \u00eentr-o disperare neagr\u0103, izolat\u0103 \u00een \u00eenchisoarea de la Mislea, blagoslovit\u0103 cu patru ani de deten\u0163ie peste cei zece executa\u0163i deja. Singur\u0103, \u00eentr-un pustiu absolut, \u00een total regim de exterminare. De nic\u0103ieri niciun ajutor, nicio lumin\u0103, nicio speran\u0163\u0103. \u00cen negura total\u0103, brusc mi s-a iscat \u00een minte \u00abRug\u0103ciunea\u00bb eminescian\u0103. Mi-au tot revenit cu obstina\u0163ie versurile \u00ab\u00cenal\u0163\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie \/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie\u00bb. A fost \u00eenceputul recuper\u0103rii mele. Am realizat cu luciditate c\u0103 eram \u00een v\u00e2ltoarea unui val ce m\u0103 b\u00e2ntuia \u015fi din care nu eram capabil\u0103 s\u0103 m\u0103 ridic. Am realizat apoi c\u0103 doar Sf\u00e2nta Fecioara Maria m\u0103 putea \u00een\u0103l\u0163a pe aripa rug\u0103ciunii \u015fi m-am rugat Ei. Am scris despre acest moment apocaliptic din via\u0163a mea de \u00eentemni\u0163at\u0103, dar nevrednica de mine am omis s\u0103 detaliez acest moment pe care azi \u00eel numesc \u00abclipa mea Mihai Eminescu\u00bb. Prin versurile sale, el m\u0103 luase \u00een experien\u0163a sa de credincios, m-a ajutat s\u0103-mi aflu diagnosticul \u015fi mi-a \u00eendreptat speran\u0163a c\u0103tre Cr\u0103iasa \u00eengerilor pe aripa rug\u0103ciunii sale\u201d. (www.mihai-eminescu.ro)<\/p>\n
<\/p>\n
* Biserica, \u201emaica spiritual\u0103 a neamului rom\u00e2nesc\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, marele duhovnic Arsenie Boca era de p\u0103rere c\u0103 Eminescu ar fi suferit mai pu\u0163in de-a lungul vie\u0163ii sale dac\u0103 ar fi realizat o unitate \u00eentre latura sa poetic\u0103 \u015fi cea de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. \u201eDac\u0103 \u015fi concep\u0163ia poetic\u0103 ar fi unit-o cu concep\u0163ia de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, ar fi suferit mai pu\u0163in \u00een lumea aceasta \u015fi nu ar fi trecut at\u00e2\u0163ia ani prin iad, era de p\u0103rere P\u0103rintele Arsenie. Dar prin evlavia pe care a avut-o la Maica Domnului, se m\u00e2ng\u00e2ia \u015fi uneori se refugia la m\u0103n\u0103stire, cu prietenul lui de suflet, scriitorul Ion Creang\u0103, care avea seminarul de teologie de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u015ei totu\u015fi, Eminescu, prin Maica Domnului, a avut parte \u00eenainte de moarte de Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie, dup\u0103 \u00eensemnarea care a r\u0103mas pe o carte veche de cult, \u00eentorc\u00e2ndu-se de la gustul amar al at\u00e2tor filosofi \u015fi credin\u0163e de\u015farte care au stors creierii lui Mircea Eliade \u015fi de la cele cu minte scurt\u0103 \u015fi poale lungi care i-au \u00eentinat via\u0163a lui Solomon\u201d. (Fragment din cartea \u201eM\u0103rturia mea despre P\u0103rintele Arsenie Boca\u201d, \u2013 Pr. Petru Vamvulescu)<\/p>\n
C\u00e2t prive\u015fte a\u015fa-zisa apartenen\u0163\u0103 a lui Eminescu la orice fel de mi\u015fcare ocult\u0103, transna\u0163ional\u0103, cuvintele poetului sunt mai mult dec\u00e2t edificatoare \u015fi mai actuale ca niciodat\u0103:<\/p>\n
Despre\u0163uind Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenjosind-o, atei \u015fi francmasoni cum sunt to\u0163i, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternic\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103; dispre\u0163uind limba prin \u00eempestri\u0163\u0103ri \u015fi prin frazeologie str\u0103in\u0103, au lovit un al doilea element de unitate; despre\u0163uind datinele drepte \u015fi vechi \u015fi introduc\u00e2nd la noi moravurile statelor \u00een decaden\u0163\u0103, ei au modificat toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 \u015fi privat\u0103 \u00een a\u015fa grad \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nul ajunge a se sim\u0163i str\u0103in \u00een \u0163ara sa proprie. Odinioar\u0103 o Biseric\u0103 plin\u0103 de oameni, to\u0163i av\u00e2nd frica lui Dumnezeu, to\u0163i sper\u00e2nd de la El m\u00e2ntuire \u015fi \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi vie\u0163ile dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Lui. Spiritul speculei, al v\u00e2n\u0103torii dup\u0103 avere f\u0103r\u0103 munc\u0103 \u015fi dup\u0103 pl\u0103ceri materiale a omor\u00e2t sufletele. (\u2026) Biserica lui Mateiu Basarab \u015fi a lui Varlaam, maica spiritual\u0103 a nea\u00admului rom\u00e2nesc, care a n\u0103scut unitatea limbei \u015fi unitatea etnic\u0103 a poporului, ea care domne\u015fte puternic\u0103 dincolo de grani\u0163ele noastre \u015fi e azilul de m\u00e2ntuire na\u0163ional\u0103 \u00een \u0163\u0103ri unde rom\u00e2nul nu are stat, ce va deveni ea \u00een m\u00e2na tagmei patriotice? Peste tot credin\u0163ele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu s\u0103r\u0103cia claselor lucr\u0103toare, amenin\u0163\u0103 toat\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei cre\u015ftine. (14 august 1882, Mihai Eminescu, \u201eTimpul\u201d, \u00een \u201eOpere\u201d, Vol. XIII, pp. 168-169)<\/p>\n
<\/p>\n
Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum 167 de ani, pe data de 15 ianuarie 1850, venea pe lume Mihai Eminescu, \u201ecel mai mare poet pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201d. F\u0103r\u0103 Eminescu, am fi fost mai s\u0103raci, mai goi, mai…<\/p>\n