{"id":6448,"date":"2017-03-02T09:20:49","date_gmt":"2017-03-02T09:20:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=6448"},"modified":"2017-03-02T09:20:49","modified_gmt":"2017-03-02T09:20:49","slug":"infocult-21","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/infocult-21\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Simpozion na\u0163ional pe tema protej\u0103rii patrimoniului cultural<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>P\u00e2n\u0103 pe data de 30 aprilie, speciali\u015ftii \u00een probleme de patrimoniu sunt invita\u0163i s\u0103 se \u00eenscrie la simpozionul \u201ePatrimoniul cultural \u015fi situa\u0163iile de urgen\u0163\u0103: regimul de protejare \u015fi securitatea bunurilor\u201d, eveniment organizat, \u00een perioada 28 \u2013 30 septembrie, de Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, \u00een parteneriat cu Direc\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 pentru Cultur\u0103 Neam\u0163 \u015fi sub egida Consiliul Jude\u0163ean Neam\u0163.<\/p>\n

Dup\u0103 cum informeaz\u0103 conducerea Complexului Muzeal Jude\u0163ean, simpozionul va crea cadrul necesar discu\u0163iilor privind poten\u0163ialul resurselor culturale \u015fi perspectivele valorific\u0103rii lor de la nivelul na\u0163ional la cel local.<\/p>\n

La realizarea acestui proiect sunt invita\u0163i s\u0103 participe exper\u0163i \u00een domeniul managementului patrimoniului cultural din cadrul Ministerului Culturii \u015fi Identit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale, Ministerului de Interne, Direc\u0163iilor Jude\u0163ene pentru Cultur\u0103, Culte \u015fi Patrimoniu Cultural Na\u0163ional, Universit\u0103\u0163ilor \u015fi Muzeelor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Simpozionul va fi structurat pe urm\u0103toarele ateliere: \u201eRegulile de protejare a patrimoniului cultural\u201d, \u201eInstitu\u0163ii responsabile de asigurarea securit\u0103\u0163ii bunurilor culturale\u201d, \u201eSitua\u0163iile de urgen\u0163\u0103 \u015fi interven\u0163iile de salvare a patrimoniului cultural\u201d \u015fi \u201eNoi tendin\u0163e \u00een protejarea \u015fi valorificarea mo\u015ftenirii culturale\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concursul Na\u0163ional de Crea\u0163ie Literar\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Elevii nem\u0163eni talenta\u0163i la literatur\u0103 sunt invita\u0163i s\u0103 se \u00eenscrie la cea de-a XII-a edi\u0163ie a Concursului Na\u0163ional de Crea\u0163ie Literar\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d, veniment organizat de \u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Br\u0103ila, \u00een colaborare cu Inspectoratul \u015ecolar Jude\u0163ean Br\u0103ila \u015fi Direc\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 pentru Cultur\u0103 Mure\u015f.<\/p>\n

Evenimentul se adreseaz\u0103 elevilor din clasele II \u2013 XII, din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, care pot participa la oricare dintre cele dou\u0103 sec\u0163iuni ale concursului, respectiv Crea\u0163ie literar\u0103 \u015fi Interpretare critic\u0103 a unui text poetic contemporan. Lucr\u0103rile se vor expedia electronic p\u00e2n\u0103 pe data de 15 martie. Invitatul de onoare \u015fi pre\u015fedintele juriului va fi scriitorul \u015fi publicistul Nicolae B\u0103ciu\u0163 din T\u00e2rgu Mure\u015f, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

La sec\u0163iunea de Interpretare critic\u0103 a unui text poetic contemporan (rezervat\u0103 elevilor din clasele VIII- XII), concuren\u0163ii vor interpreta critic, \u00eentr-un eseu (f\u0103r\u0103 restric\u0163ii legate de num\u0103rul de pagini), unul dintre textele poetului contemporan Nicolae B\u0103ciu\u0163, selectat din volumul de versuri \u201eRadical din doi\u201d, ap\u0103rut \u00een 2017 la Editura Vatra Veche. Lucr\u0103rile vor fi trimise pe adresa de e-mail poeziile_lui_baciut@yahoo.com, p\u00e2n\u0103 la data de 15 martie 2017. Lucr\u0103rile participan\u0163ilor vor fi publicate \u00eentr-o antologie care va fi trimis\u0103 electronic tuturor participan\u0163ilor.<\/p>\n

La edi\u0163ia de anul trecut a concursului au participat aproape 1700 de lucr\u0103ri din majoritatea jude\u0163elor \u0163\u0103rii, Capital\u0103 \u015fi din Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

P\u0103rintele Justin P\u00e2rvu ar fi \u00eemplinit 98 de ani<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe data de 10 februarie s-au \u00eemplinit 98 de ani de la na\u015fterea P\u0103rintelui Justin P\u00e2rvu, marele duhovnic \u015fi stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Petru-Vod\u0103, supranumit \u015fi \u201eapostolul neamului rom\u00e2nesc\u201d. P\u0103rintele Justin s-a n\u0103scut \u00een satul Petru-Vod\u0103, la 10 februarie 1919 \u015fi la v\u00e2rsta de 17 ani \u015fi-a \u00eenceput via\u0163a monahal\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Dur\u0103u. \u00cen anul 1939, dup\u0103 ce a intrat \u00een r\u00e2ndul c\u0103lug\u0103rilor, s-a \u00eenscris la Seminarul monahal de la Cernica, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. \u00cen timpul r\u0103zboiului, \u00eentre anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, p\u00e2n\u0103 la Odessa. Dup\u0103 ce comuni\u015ftii au preluat conducerea \u0163\u0103rii, p\u0103rintele a fost arestat pe motive politice \u015fi condamnat la 12 ani de deten\u0163ie, trec\u00e2nd prin \u00eenchisorile de la Suceava, V\u0103c\u0103re\u015fti, Jilava \u015fi Aiud.<\/p>\n

Dup\u0103 1990, p\u0103rintele Justin s-a \u00eentors la M\u0103n\u0103stirea Secu \u015fi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, a fost preot \u015fi duhovnic la aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire. Doi ani mai t\u00e2rziu, el s-a retras \u00een sih\u0103strie, cu g\u00e2ndul de a-\u015fi petrece restul zilelor \u00een post \u015fi rug\u0103ciune. \u00cen 1991, a \u00eentemeiat M\u0103n\u0103stirea de la Petru-Vod\u0103. \u00cen anul 2000, p\u0103rintele a ridicat un schit de maici l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Petru-Vod\u0103, o cas\u0103 de educa\u0163ie pentru copii \u015fi un azil pentru b\u0103tr\u00e2ni, iar trei ani mai t\u00e2rziu a \u00eenfiin\u0163at o publica\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi atitudine ortodox\u0103, cu apari\u0163ie lunar\u0103, numit\u0103 \u201eGlasul Monahilor\u201d.<\/p>\n

P\u0103rintele Justin a \u00eencetat din via\u0163\u0103 pe 16 iunie 2013, la v\u00e2rsta de 94 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat l\u00e2ng\u0103 biserica ridicat\u0103 de el la Petru-Vod\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Japonezii asediaz\u0103 Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie T\u00e2rgu Neam\u0163<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen prima parte a lunii februarie, Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din T\u00e2rgu Neam\u0163 l-a avut ca oaspete pe cercet\u0103torul japonez dr. Masao Semmoto, de la \u201eThe Ancient Orient Museum\u201d \u2013 Tokio. Arheologul japonez a venit \u00een Rom\u00e2nia pentru a sus\u0163ine o conferin\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 la Ia\u015fi, dar \u015fi pentru a studia vestigiile preistorice aflate \u00een colec\u0163iile muzeelor din Moldova.<\/p>\n

\u201eVizita domnului Semmoto face parte dintr-un stagiu de documentare \u00een Rom\u00e2nia, prin care dore\u015fte s\u0103 studieze realit\u0103\u0163ile de la \u00eenceputurile epocii bronzului \u00een spa\u0163iul est-carpatic. Cercet\u0103torul japonez este destul de familiarizat cu preistoria zonei de sud-est a Europei, mai ales c\u0103 a participat la s\u0103p\u0103turi arheologice \u015fi \u00een Bulgaria. Pentru noi este onorant\u0103 o astfel de vizit\u0103 \u015fi confirm\u0103 faptul c\u0103 o parte a patrimoniului arheologic descoperit \u00een ultimii ani prezint\u0103 interes \u015fi pentru comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 interna\u0163ional\u0103. Pentru c\u0103 subiectul cercet\u0103rilor sale \u00eel reprezint\u0103 ceramica \u015fnurat\u0103 \u015fi cea decorat\u0103 cu impresiuni, de la sf\u00e2r\u015fitul eneoliticului \u015fi \u00eenceputurile epocii bronzului, am putut s\u0103-i punem la dispozi\u0163ie o serie de materiale descoperite Chiar \u00een zona ora\u015fului T\u00e2rgu Neam\u0163\u201d, a declarat dr. Vasile Diaconu, muzeograf- arheolog la Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie T\u00e2rgu Neam\u0163.<\/p>\n

De altfel, vizita cercet\u0103torului japonez nu este una singular\u0103, anul trecut un alt cercet\u0103tor japonez, Takamune Kawashima, de la Universitatea Yamaguchi a venit la Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din T\u00e2rgu Neam\u0163 pentru a se documenta \u00een leg\u0103tur\u0103 cu exploat\u0103rile preistorice de ap\u0103 s\u0103rat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0103zboaiele daco-romane, ilustrate \u00een machete<\/p>\n

 <\/p>\n

Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie g\u0103zduie\u015fte, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, expozi\u0163ia temporar\u0103 \u201eCiocnirea civiliza\u0163iilor. R\u0103zboaiele daco-romane ilustrate \u00een machete\u201d. Evenimentul este rezultatul colabor\u0103rii dintre Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 (prin Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra Neam\u0163 \u015fi Muzeul de Istorie Roman) \u015fi Muzeul Na\u0163ional al Unirii Alba Iulia, la vernisajul expozi\u0163iei organizat pe data de 9 februarie particip\u00e2nd reenactori de la Alba Iulia (Garda Apulum) \u015fi Ia\u015fi (Asocia\u0163ia Cultural\u0103 Geto-Dacii din Moldova).<\/p>\n

Expozi\u0163ia cuprinde un num\u0103r de zece diorame, realizate la scara 1:72, ce ilustreaz\u0103 scene din R\u0103zboaiele daco-romane inspirate din basoreliefurile Columnei lui Traian \u015fi din cele 54 de metope ale monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi.<\/p>\n

Partea de modelism a expozi\u0163iei este completat\u0103 cu un segment consistent de materiale arheologice provenite din cetatea dacic\u0103 de la Brad (comuna Negri, jud. Bac\u0103u), cunoscut\u0103 \u00een antichitate sub numele de Zargidava, aflate \u00een patrimoniul Muzeului de Istorie Roman.<\/p>\n

O sec\u0163iune special\u0103 intitulat\u0103 \u201eOriginal \u015fi copie\u201d prezint\u0103 vase specifice lumii romane care au fost imitate de me\u015fterii olari geto-daci. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, se remarc\u0103 \u015fi obiectele de import romane, precum fibule, aplice, ornamente pentru care de parad\u0103, br\u0103\u0163\u0103ri \u015fi artefacte de os. Deosebit de spectaculoase sunt piesele de metal din sfera militar\u0103 \u2013 v\u00e2rfuri de suli\u0163\u0103, v\u00e2rfuri de s\u0103geat\u0103, elemente de ranforsare a scutului \u015fi lame de cu\u0163it.<\/p>\n

 <\/p>\n

Spectacole de teatru sus\u0163inute de elevii \u015ecolii Populare de Arte<\/p>\n

 <\/p>\n

Micii actori ai Clasei de Actorie a \u015ecolii Populare de Arte Piatra Neam\u0163 au ie\u015fit la ramp\u0103, pentru prima dat\u0103 anul acesta, \u00een cadrul Zilelor Clasei de Actorie, eveniment organizat, \u00een perioada 13 \u2013 14 februarie, de Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d.<\/p>\n

Elevii \u00eendruma\u0163i de actri\u0163a Maria Hibovski au sus\u0163inut, pe data de 13 februarie, la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163, spectacolele \u201eC\u00e2ntecul prieteniei\u201d, dup\u0103 \u201eMuzican\u0163ii din Bremen\u201d \u2013 un basm al fra\u0163ilor Jacob \u015fi Wilhelm Grimm, av\u00e2nd \u00een distribu\u0163ie \u015fi elevi ai claselor I de la \u015ecoala nr. 6 \u201eDaniela Cuciuc\u201d (\u00eenv\u0103\u0163\u0103toare Liliana Filipov \u015fi Carmen Nohai) \u2013 \u015fi \u201eClovnul salvator\u201d, dup\u0103 \u201eOra\u015ful f\u0103r\u0103 iubire\u201d, de Lev Ustinov. Ambele piese sunt puse \u00een scen\u0103 de actri\u0163a Maria Hibovski. \u00cen sal\u0103 s-au aflat, ca spectatori, elevii Centrului \u015ecolar pentru Educa\u0163ie Incluziv\u0103 \u201eAlexandru Ro\u015fca\u201d \u015fi ai \u015ecolii Gimnaziale nr. 11 din Piatra Neam\u0163. Spectacolul a fost repetat a doua zi, pe scena C\u0103minului Cultural din Ta\u015fca, la eveniment fiind invita\u0163i elevii \u00eentregii comune.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Roman, \u201eFrumuse\u0163i din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Misterele din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului sunt scoase la lumin\u0103, la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Roman, \u00een cadrul unei noi expozi\u0163ii temporare, inaugurat\u0103 pe data de 1 februarie.<\/p>\n

Expozi\u0163ia \u201eFrumuse\u0163i din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului\u201d, realizat\u0103 cu piese de colec\u0163ie din patrimoniul institu\u0163iei, se dore\u015fte a fi o prezentare primar\u0103 a ramurilor geologiei care ofer\u0103 cele mai spectaculoase m\u0103rturii: mineralogia, pentru e\u015fantioanele minerale \u015fi paleontologia, pentru fosile.<\/p>\n

\u201eMajoritatea pieselor provin din zona minier\u0103 Baia Mare \u015fi zona Brad, acestora ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se piese mineralogice de referin\u0163\u0103 din Brazilia, India, China \u015fi Peru, pentru a acoperi pe c\u00e2t posibil marea diversitate a lumii minerale. \u00cen completarea expozi\u0163iei cu fosile sunt prezentate dou\u0103 e\u015fantioane deosebit de atractive \u015fi edificatoare de amoni\u0163i \u015fi trilobi\u0163i. Atrage aten\u0163ia meteoritul g\u0103sit \u00een Siberia, \u00een urma unor expedi\u0163ii de c\u0103utare \u00een zone cu poten\u0163ial\u201d, spun organizatorii expozi\u0163iei.<\/p>\n

Piesele sunt expuse \u00een vitrine pe criteriul estetic, impresion\u00e2nd prin raritatea \u015fi frumuse\u0163ea lor.<\/p>\n

Expozi\u0163ia de la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Roman poate fi vizitat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Micii me\u015fteri t\u00e2rgnem\u0163eni reimagineaz\u0103 istoria<\/p>\n

 <\/p>\n

Micii me\u015fteri t\u00e2rgnem\u0163eni, elevi ai clasei de modelaj lut din cadrul \u015ecolii Populare de Arte, au realizat o Hor\u0103 a Unirii din mici figurine de lut \u00eentruchip\u00e2nd \u0163\u0103ranii humule\u015fteni de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

\u201eNe-am propus s\u0103 marc\u0103m \u00een felul nostru ziua de 24 ianuarie lucr\u00e2nd omule\u0163i din lut prin\u015fi \u00eentr-o hor\u0103 simbolic\u0103. Am lucrat figurinele \u00een timp, dar am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi un pic de istorie. Informa\u0163iile seci le-am completat cu istorioare despre semnifica\u0163ia acestei zile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le insuflu celor mici sentimentul patriotismului. Am vorbit cu ei nu doar despre Unirea Principatelor, ci \u015fi despre unirea dintre oameni, explic\u00e2ndu-le c\u0103 unire \u00eenseamn\u0103 \u015fi s\u0103 fie genero\u015fi, altrui\u015fti, darnici cu cei din jurul lor\u201d, ne-a spus Ionela Lungu.<\/p>\n

Fost profesor la \u015ecoala de Arte \u015fi Meserii din V\u00e2n\u0103tori, apoi la Clubul Copiilor din T\u00e2rgu Neam\u0163, artizanul nem\u0163ean \u00eei ini\u0163iaz\u0103 pe cei mici \u00een tainele me\u015fte\u015fugului s\u0103u inedit \u015fi \u00een cadrul diferitelor ateliere sau tabere de crea\u0163ie, cum ar fi Tab\u0103ra de crea\u0163ie \u201eVara pe uli\u0163\u0103\u201d, organizat\u0103 de Muzeul Na\u0163ional al Satului \u201eDimitrie Gusti\u201d din Bucure\u015fti sau Tab\u0103ra de Crea\u0163ie Popular\u0103 \u201eMicii me\u015fteri din Copou\u201d, organizat\u0103 Asocia\u0163ia \u201eART \u2013 Me\u015fte\u015fugurile Prutului\u201d.<\/p>\n

De altfel, \u00eentoarcerea la izvorul tradi\u0163iilor reprezint\u0103 \u015fi o cheie pentru p\u0103strarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a\u015fa cum remarca pr. prof. Dumitru St\u0103niloae: \u201eEu cred c\u0103 \u0163\u0103ranul este cel mai nobil om din poporul nostru, \u0163\u0103r\u0103nimea este cea mai nobil\u0103. Prea ne-am l\u0103sat a\u015fa dispre\u0163ui\u0163i, socotind c\u0103 alte clase sunt superioare. \u0162\u0103r\u0103nimea a des\u0103v\u00e2r\u015fit arta noastr\u0103. A p\u0103strat datinile noastre minunate, a p\u0103strat unitatea noastr\u0103\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Irina NASTASIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Simpozion na\u0163ional pe tema protej\u0103rii patrimoniului cultural     P\u00e2n\u0103 pe data de 30 aprilie, speciali\u015ftii \u00een probleme de patrimoniu sunt invita\u0163i s\u0103 se \u00eenscrie la simpozionul \u201ePatrimoniul cultural \u015fi situa\u0163iile de urgen\u0163\u0103: regimul de protejare \u015fi securitatea bunurilor\u201d,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,118],"tags":[],"class_list":["post-6448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-196"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6448"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6460,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6448\/revisions\/6460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}