![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/03-ap197-foto1.jpg\")
<\/a>Bizan\u0163, Constantinopol, Istanbul \u2013 doar simpla \u00een\u015firuire a denumirilor sale succesive face dovada istoriei \u00eendelungate \u015fi at\u00e2t de tumultoase a acestui uria\u015f ora\u015f. De milenii, str\u00e2mtoarea dintre Marea Marmara \u015fi Marea Neagr\u0103 este considerat\u0103 punctul focal al liniei de demarca\u0163ie dintre Europa \u015fi Asia.<\/p>\n\u00centemeietorul ora\u015fului a fost grecul Bizas din Megara, care a conchis \u00een anul 658 \u00ee.e.n. c\u0103 str\u00e2mtoarea Bosfor este un loc ideal de unde se pot controla rutele comerciale din regiune. Apoi, ora\u015ful avea s\u0103 devin\u0103 vestit \u00een \u00eentreaga lume, odat\u0103 cu urcarea pe tron a \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare, cel care a transformat Bizan\u0163ul \u00een capitala Imperiului Roman \u00een anul 324 e.n. Noua sa denumire: Constantinopol. A urmat un mileniu de civiliza\u0163ie cre\u015ftin\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103. Dar p\u00e2n\u0103 \u015fi puternicul Constantinopol a fost nevoit s\u0103 \u00ee\u015fi urmeze destinul tragic, \u00eengenunchind \u00een fa\u0163a cuceritorilor asiatici. Sl\u0103bit\u0103 dup\u0103 jafurile cavalerilor occidentali din Cruciada a IV-a, cetatea cade la jum\u0103tatea secolului XV \u00een m\u00e2inile otomanilor condu\u015fi de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul. Pe perioada urm\u0103toarelor patru secole, ora\u015ful \u2013 redenumit pentru scurt timp Islambul iar ulterior Istanbul \u2013 avea s\u0103 fie re\u015fedin\u0163a imperial\u0103 a dinastiei otomane. Ast\u0103zi, \u00een ciuda pierderii influen\u0163ei pe care \u0163i-o confer\u0103 calitatea de capital\u0103, Istanbul a r\u0103mas \u00een continuare pentru Turcia \u201epoarta c\u0103tre lume\u201d, centru turistic de mare anvergur\u0103, deoarece cu greu se poate g\u0103si \u00een lume un ora\u015f mai cosmopolit \u015fi mai eclectic.<\/p>\n
Nou\u0103 rom\u00e2nilor, o excursie la Istanbulul de ast\u0103zi ne aminte\u015fte \u00een primul r\u00e2nd numele \u015fi sf\u00e2r\u015fitul tragic al domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi al celor patru coconi ai s\u0103i, numele domnitorului Dimitrie Cantemir care a petrecut aici nu mai pu\u0163in de 22 de ani…<\/p>\n
\u00cen anul 1688, un copil de 15 ani este trimis la Constantinopol de tat\u0103l s\u0103u Constantin Cantemir, ca z\u0103log pentru domnia sa, dar \u015fi pentru a-i continua \u201eeduca\u0163ia \u00eengrijit\u0103\u201d \u00eenceput\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, cu profesori adu\u015fi din str\u0103in\u0103tate. Astfel, vechea \u00een\u0163elepciune bizantin\u0103, doctrina \u015fi literele islamice, umanismul t\u00e2rziu venit din Europa Apusean\u0103 prin diploma\u0163i, negu\u0163\u0103tori \u015fi c\u0103rturari \u2013 toate acestea \u00eei sunt cultivate t\u00e2n\u0103rului Cantemir \u00een cadrul Academiei Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. O vizit\u0103 la Istanbul ne ofer\u0103 prilej de medita\u0163ie asupra genialei lucr\u0103ri a lui Cantemir \u201eCre\u015fterea \u015fi Descre\u015fterea Imperiului Otoman\u201d, el fiind singurul care a trecut la vremea sa, de la observarea istoriei, la profetizarea pr\u0103bu\u015firii implacabile a imperiului, practic\u00e2nd un tip de prospectare politico \u2013 istoric\u0103 a viitorului.<\/p>\n
Probabil, nici o minte rom\u00e2neasc\u0103 n-a mai cuprins at\u00e2ta \u015fi nici un alt creator din vreo cultur\u0103 european\u0103 nu \u015fi-a mai scris numele la at\u00e2tea rubrici ale creativit\u0103\u0163ii \u015fi ac\u0163iunii umane. Ast\u0103zi, c\u00e2nd se vorbe\u015fte at\u00e2t de mult despre pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een Europa, se impune s\u0103-l promov\u0103m mai mult pe europeanul Dimitrie Cantemir, membru al al Academiei de \u015etiin\u0163e din Berlin, pe Cantemir cel citit \u015fi citat de Voltaire, Gibbon, Byron, Shelley; cel considerat mai bine de un secol autoritatea european\u0103 suprem\u0103 \u00een materie de istorie otoman\u0103; cel tradus \u015fi tip\u0103rit \u00een toate marile limbi culturale europene; cel al c\u0103rui nume a fost s\u0103pat \u00een piatr\u0103 pe frontispiciul Bibliotecii Sainte-Genevieve din Paris.<\/p>\n Av\u00e2nd de cur\u00e2nd fericirea s\u0103 vizitez paradisul turistic numit Istanbul, pa\u015fii m-au purtat prima dat\u0103 spre giganticul Hipodrom…<\/p>\n Aici mi-am ima\u00adginat celebrele curse cu care, cruzimea luptelor din vechime \u015fi am retr\u0103it celebra curs\u0103 din \u201eBen Hur\u201d, unul dintre pu\u0163inele filme care a adunat 11 premii Oscar…<\/p>\n Aici \u00eel v\u0103d pe Cantemir contempl\u00e2nd Obeliscul Egiptean, realizat \u00een anul 1450 \u00ee.e.n. \u015fi transportat cu mari eforturi de la templul lui Amon-Ra, din Karnak. E un obelisc cu o \u00een\u0103l\u0163ime de peste 30 de metri, a\u015fezat pe un soclu de marmur\u0103, ce \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe \u00eemp\u0103ratul Teodosius al II-lea cu familia, particip\u00e2nd la festivit\u0103\u0163i.<\/p>\n \u015ei, bine\u00een\u0163eles mi-l imaginez pe Cantemir \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descifreze tainele hieroglifelor…<\/p>\n<\/a>Dac\u0103 ar fi s\u0103 z\u0103bovim asupra multiplei personalit\u0103\u0163i luate \u00een discu\u0163ie (un Lorenzo de Medici al nostru, zice C\u0103linescu), am putea afirma, p\u0103str\u00e2nd cuvenita marj\u0103 de \u00eendoial\u0103, c\u0103 Dimitrie Cantemir (1673 \u2013 1723) a fost \u015fi a r\u0103mas, chiar dup\u0103 apari\u0163ia lui B.P. Ha\u015fdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, George C\u0103linescu \u015fi Mircea Eliade, \u00eentruchiparea cea mai vast\u0103 a geniului rom\u00e2nesc \u015fi cea mai trainic\u0103 glorie a lui \u00een universalitate. Prin opera \u015fi prin destinul lui Cantemir, cultura rom\u00e2n\u0103 ofer\u0103 aventurii omului european o ipostaz\u0103 unic\u0103, fiindc\u0103 domnul \u015fi c\u0103rturarul rom\u00e2n a fost singurul care a cumulat \u00een aceea\u015fi personalitate: un om politic (g\u00e2nditor profetic, \u015fef de stat capabil s\u0103-\u015fi pun\u0103 amprenta pe destinul unei na\u0163iuni), un om de \u015ftiin\u0163\u0103 (deschiz\u0103tor de drumuri \u00een istoriografie, orientalistic\u0103, etnografie \u015fi muzicologie osman\u0103, dar av\u00e2nd \u015fi vaste cuno\u015ftin\u0163e de geografie), un teolog \u015fi un istoric al religiilor (bucur\u00e2ndu-se de mare autoritate \u00een interpretarea ortodox\u0103 a tradi\u0163iei cre\u015ftine r\u0103s\u0103ritene \u015fi oferind cea dint\u00e2i expunere fundamental\u0103 a religiei islamice), un filosof \u015fi un moralist (primul \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 care ne-a l\u0103sat un opuscul de filosofie a istoriei \u015fi culturii, demn de a figura printre textele europene), un interpret \u015fi un compozitor de muzic\u0103 turceasc\u0103 (omologat ca atare \u00een istoria muzicii turce\u015fti, cu crea\u0163ii c\u00e2ntate \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi), un genial scriitor (\u00eembog\u0103\u0163ind literatura cu genuri noi \u015fi capodopere nemuritoare).<\/p>\n