![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/19-ap199-foto4.jpg\")
<\/a>Prima edi\u0163ie a Premiului Na\u0163ional pentru Proz\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d s-a deschis duminic\u0103, 30 aprilie, la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163, cu o participare modest\u0103 a publicului nem\u0163ean (Unde ne sunt profesorii de rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii lor?) dar \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Nicolae Manolescu, a unor intelectuali rom\u00e2ni de marc\u0103. Dup\u0103 deschiderea oficial\u0103, a avut loc simpozionul \u201eION CREANG\u0102, un homerid \u00een povestea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit a lumii\u201d, la care au participat academicianul Nicolae Manolescu \u015fi scriitorii Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, Mircea Colo\u015fenco, Constantin Parascan, Constantin Tom\u015fa, Cassian Maria Spiridon, Ioan Holban, Eugen Negrici, Nicolae Scurtu, Constantin Bostan, Marius Mihe\u0163. La finalul simpozionului scriitorul Marius Chelaru a prezentat o carte care cuprinde texte ale marelui scriitor humule\u015ftean traduse \u00een limba t\u0103tar\u0103.<\/p>\nPe data de 1 mai a avut loc, la Humule\u015fti, pe prispa casei p\u0103rinte\u015fti a marelui povestitor Ion Creang\u0103, \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, academicianul Nicolae Manolescu, festivitatea de decernare a Premiului Na\u0163ional pentru Proz\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Opera Omnia. Laureatul primei edi\u0163ii a fost Dumitru Radu Popescu, ales dintre urm\u0103torii nominaliza\u0163i pentru premiu \u2013 Gabriela Adame\u015fteanu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Petru Cimpoe\u015fu, Varujan Vosganian.<\/p>\n
<\/p>\n
Calistrat Hoga\u015f, un clasic al literaturii de c\u0103l\u0103torie<\/p>\n
<\/p>\n
Invita\u0163i speciali ai manifest\u0103rii au fost prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, de la Universitatea \u201e\u015etefan cel Mare\u201d Suceava, Cassian Maria Spiridon, Mircea Platon \u015fi Marius Chelaru din partea Filialei Ia\u015fi a USR. \u201eInvita\u0163ii speciali, care s-au f\u0103cut remarca\u0163i at\u00e2t prin studiile \u015fi eseurile dedicate scriitorului, c\u00e2t \u015fi prin sprijinul constant acordat activit\u0103\u0163ilor noastre, au sus\u0163inut comunic\u0103ri legate de via\u0163a \u015fi activitatea celui s\u0103rb\u0103torit. O serie de scriitori \u015fi oameni de cultur\u0103 locali, ca Emil Nicolae, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Alexandrina Bostan, Radu Florescu, Nicolae Sava, Gheorghe Simon, Dorin Ploscaru, Dan Iacob \u015fi al\u0163ii, au adus la r\u00e2ndul lor un omagiu celebrului \u00eenainta\u015f\u201d, ne-a declarat Mihai Constantin, muzeograf la Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d.<\/p>\n Cu acest prilej, organizatorii evenimentului au acordat o serie de Diplome de Excelen\u0163\u0103 celor care au \u201ep\u0103storit\u201d Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, reprezentan\u0163ilor mas-media care au promovat, prin scris \u015fi imagine, aceast\u0103 unitate, precum \u015fi sponsorilor care au sus\u0163inut activitatea muzeului.<\/p>\n <\/p>\n Ora\u015ful mic m\u0103 fur\u0103-ncet\u2026<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u201eCartea inginerului Gheorghe \u0162epe\u015f-Greuru\u015f este fresca unei lumi disp\u0103rute, care mai tr\u0103ie\u015fte \u00een amintirile celor care au locuit-o, iar expozi\u0163ia maestrului Arcadie R\u0103ileanu este o pagin\u0103 de istorie vizual\u0103 a ora\u015fului, d\u0103ruit\u0103 cu generozitate posterit\u0103\u0163ii\u201d, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, \u00eentr-o informare c\u0103tre de pres\u0103, premerg\u0103toare evenimentului.<\/p>\n Despre \u201eCuponul de pensie\u201d au vorbit, \u00een seara lans\u0103rii, scriitorul Constantin Munteanu, prof. Marius \u0162epe\u015f, ec. Gheorghe Munteanu, ing. Ion Str\u0103til\u0103 \u015fi editorul Viorel Nicolau, iar acuarelele ora\u015fului mic \u015fi-au spus pove\u015ftile pe simeze, \u00eentr-un eveniment moderat de scriitorii Dan Iacob \u015fi Constantin Munteanu.<\/p>\n <\/p>\n Expozi\u0163ie \u015fi simpozion Mihail Kog\u0103lniceanu<\/p>\n <\/p>\n Cu prilejul anivers\u0103rii a 140 de ani de la proclamarea Independen\u0163ei de Stat a Rom\u00e2niei, Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 a organizat, pe data de 9 mai, o manifestare care l-a avut \u00een prim plan pe marele om politic Mihail Kog\u0103lniceanu, de la a c\u0103rui na\u015ftere se \u00eemplinesc anul acesta 200 de ani.<\/p>\n Evenimentul a debutat cu un simpozion \u00een cadrul c\u0103ruia au fost sus\u0163inute comunic\u0103rile: \u201eMihail Kog\u0103lniceanu \u2013 un destin pentru Rom\u00e2nia\u201d \u2013 drd. Petronela Mihaela Tudose; \u201eDocumente din arhivele nem\u0163ene referitoare la Independen\u0163\u0103 \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu\u201d \u2013 dr. Daniel Pav\u0103l; \u201eInaugurarea statuii lui Mihail Kog\u0103lniceanu, Piatra Neam\u0163, 1913\u201d \u2013 prof. Dan Mih\u0103ilesc; \u201eParticiparea Regimentului 15 R\u0103zboieni la ob\u0163inerea Independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei\u201d \u2013 prof. Gheorghe Radu. Simpozionul a fost urmat de vernisajul unei expozi\u0163ii reunind obiecte de patrimoniu apar\u0163in\u00e2nd lui Mihail Kog\u0103lniceanu, expozi\u0163ie prezentat\u0103 de dr. Mihaela-Cristina Verzea.<\/p>\n Re\u0163inem portretul celui mai mare conduc\u0103tor cultural \u015fi politic pe care l-au avut rom\u00e2nii \u00een epoca modern\u0103, realizat de A. D. Xenopol: \u201eLiterator distins, istoric frunta\u015f, mare orator \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare om de stat, a fost una din acele naturi alese ce greu \u00eencap c\u00e2te dou\u0103 al\u0103turi \u00een un veac, pentru care timpul c\u00e2t a tr\u0103it a fost prea scurt, \u015fi spa\u0163iul \u00een care i-a fost \u00eenvoit s\u0103 se mi\u015fte prea ne\u00eenc\u0103p\u0103tor spre a dezvolta uria\u015fa putere a concep\u0163iilor, cuget\u0103rilor \u015fi n\u0103zuin\u0163elor lui… \u0163inta lui suprem\u0103 fiind \u00een\u0103l\u0163area neamului\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Expozi\u0163ia \u201eMonede \u015fi decora\u0163ii \u2013 valori de patrimoniu\u201d<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Salonul profesorilor de educa\u0163ie plastic\u0103<\/p>\n <\/p>\n Un cerc pedagogic al profesorilor de educa\u0163ie plastic\u0103 s-a concretizat printr-o expozi\u0163ie, care a fost vernisat\u0103 vineri, 5 mai, la Galeriile de Art\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Cadrele didactice \u2013 Grigore Agache, \u015etefan Diaconu, Lucian Gherasim, Lucian Gogu-Craiu, Mihaela Hum\u0103, Nicu Luca, Corina Mari\u015f, Ana Maria Margine, Mihaela Pop, Damian Popa, \u015etefan Potop, Cristinel Prisacaru, \u015etefan Ro\u015fu, Lucian Tudorache \u015fi Mihaela Z\u00e2nica \u2013 predau la \u015fcoli \u015fi licee din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 prim\u0103 edi\u0163ie am curatoriat-o eu, pentru a doua edi\u0163ie s-a oferit Ana Maria Margine. Aici expun profesorii de educa\u0163ie plastic\u0103, profesorii profesorilor de educa\u0163ie plastic\u0103 \u015fi profesorul profesorilor profesorilor de educa\u0163ie plastic\u0103, respectiv invitatul special Neculai Augustin Cristea, pe care l-am cunoscut acum 45 de ani, c\u00e2nd eram \u00een clasa a V-a la \u015ecoala din Tazl\u0103u\u201d, a declarat, \u00een deschiderea evenimentului, prof. \u015etefan Potop, pre\u015fedintele Uniunii Arti\u015ftilor Plastici (UAP) Neam\u0163. Expozi\u0163ia, curatoriat\u0103 de pictorul \u015etefan Potop, s-a desf\u0103\u015furat sub antetul Inspectoratului \u015ecolar Jude\u0163ean Neam\u0163, Uniunii Arti\u015ftilor Plastici \u2013 Filiala Neam\u0163 \u015fi Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 printr-un proiect realizat cu sprijinul Consiliului Local \u015fi al Prim\u0103riei Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n <\/p>\n Proiectul \u201eHangu \u2013 lacrimi din ad\u00e2ncuri\u201d<\/p>\n <\/p>\n \u201eM-am oprit asupra acestui eveniment pentru c\u0103 str\u0103mutarea a avut o influen\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare asupra dezvolt\u0103rii comunit\u0103\u0163ii noastre \u2013 nici o alt\u0103 localitate din Rom\u00e2nia nu a fost supus\u0103 unor transform\u0103ri at\u00e2t de profunde, a\u015fa cum a suferit comuna Hangu \u2013 dar \u015fi pentru c\u0103 despre str\u0103mutare s-a scris pu\u0163in (poate \u015fi pentru faptul c\u0103 atunci le era interzis oamenilor s\u0103 vorbeasc\u0103 despre bisericile d\u0103r\u00e2mate, despre cimitire dezgropate \u015fi despre drama dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii tr\u0103it\u0103 de fiecare \u00een parte) \u015fi, de cele mai multe ori, doar atunci c\u00e2nd ruinele s-au ivit de sub ape, iar coresponden\u0163ii unor publica\u0163ii au consemnat acest fapt\u201d, ne-a spus bibliotecara Liliana P\u00e2ntea, coordonator al proiectului.<\/p>\n \u00centre personalit\u0103\u0163ile de seam\u0103 ale comunei Hangu se num\u0103r\u0103 istoricul Constantin Matas\u0103 \u2013 \u00eentemeietorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163, renumitul compozitor Gavriil Galinescu \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Teoctist Galinescu \u2013 fondator \u015fi pre\u015fedinte de onoare al Funda\u0163iei Culturale \u201eGavriil Galinescu\u201d \u015fi ini\u0163iatorul publica\u0163iei locale \u201e\u0162ara Hangului\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Expozi\u0163ia \u201eJuc\u0103rii de alt\u0103dat\u0103\u201d, la Muzeul de Istorie Roman<\/p>\n <\/p>\n<\/a>Cu ocazia \u00eemplinirii a 170 de ani de la na\u015fterea scriitorului Calistrat Hoga\u015f, Consiliul Jude\u0163ean Neam\u0163, Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u00een colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Ia\u015fi \u015fi Societatea Scriitorilor din Neam\u0163 au organizat, pe data de 26 aprilie, la Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, o serie de manifest\u0103ri, sub titulatura \u201eCalistrat Hoga\u015f, un clasic al literaturii de c\u0103l\u0103torie\u201d.<\/p>\n<\/a><\/a>\u00cen prezen\u0163a unui numeros public, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d Neam\u0163 a organizat mar\u0163i, 9 mai, la ora 17.00, \u00een Sala \u201eCupola\u201d, un nou eveniment cultural, o pledoarie pentru memoria locurilor, sus\u0163inut\u0103 prin carte \u015fi prin imagine. Este vorba despre lansarea volumului \u201eCuponul de pensie\u201d de Gheor\u00adghe \u0162epe\u015f-Greuru\u015f, recent ap\u0103rut la Editura Cetatea Doamnei din Piatra-Neam\u0163, \u015fi de expozi\u0163ia de acuarele \u201eOra\u015ful mic m\u0103 fur\u0103-ncet\u2026\u201d, semnat\u0103 de Arcadie R\u0103ileanu.<\/p>\n<\/a>P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lunii iunie, Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie T\u00e2rgu Neam\u0163 g\u0103zduie\u015fte expozi\u0163ia temporar\u0103 \u201eMonede \u015fi decora\u0163ii \u2013 valori de patrimoniu\u201d. Vizitatorii pot admira dou\u0103 tezaure monetare romane, constituite din dinari de argint, descoperite la T\u00e2rpe\u015fti \u015fi Ghind\u0103oani, dar \u015fi monede provenite din descoperiri izolate. De asemenea, perioada evului mediu este reprezentat\u0103 de tezaurul monetar descoperit la Cetatea Neam\u0163, alc\u0103tuit din aproximativ 160 de monede de argint din secolul XVII, la care se mai adaug\u0103 un num\u0103r de 60 de falsuri monetare, descoperite \u00een interiorul cet\u0103\u0163ii \u015fi datate tot \u00een secolul XVII. \u201eFalsurile monetare, \u00eempreun\u0103 cu numeroase resturi de \u015ftan\u0163are, confirm\u0103 existen\u0163a unui atelier clandestin \u00een interiorul fortifica\u0163iei medievale. Tot \u00een cadrul expozi\u0163iei pot fi admirate numeroase monede de tip Sadagura, adic\u0103 acele emisiuni de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII, comune ambelor Principate Rom\u00e2ne, Moldova \u015fi Muntenia, \u015fi care au fost puse \u00een circula\u0163ie, \u00een timpul R\u0103zboiului ruso-turc din 1768-1774, de c\u0103tre armata de ocupa\u0163ie rus\u0103. De asemenea, au fost valorificate expozi\u0163ional numeroase exemplare monetare din a doua jum\u0103tate a secolului XIX, datorate lui Carol I. Dintre exemplarele str\u0103ine pot fi v\u0103zute o serie de bancnote ruse\u015fti, din perioada \u0163arist\u0103, de dimensiuni foarte mari\u201d, a spus cercet\u0103tor dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie T\u00e2rgu Neam\u0163.<\/p>\n<\/a>Biblioteca Hangu a demarat, recent, proiectul \u201eHangu \u2013 lacrimi din ad\u00e2ncuri\u201d, care \u00ee\u015fi propune s\u0103 adune \u00eentr-un volum toate articolele de pres\u0103 care fac referiri la str\u0103mutare, toate informa\u0163iile preluate de la cei care au scris despre acele momente, dar \u015fi m\u0103rturii, fotografii \u015fi informa\u0163ii descoperite \u00een timp ori simple \u00eenregistr\u0103ri audio.<\/p>\n