![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/07-ap199-foto1.jpg\")
<\/a>Pe harta turistic\u0103 a sufletului fiec\u0103rui rom\u00e2n, \u201eDestina\u0163ia Cern\u0103u\u0163i\u201d trebuie s\u0103 fie una privilegiat\u0103. Pentru c\u0103 ea marcheaz\u0103 locul unei o prea \u00eenalte \u201eConstela\u0163ie Cern\u0103u\u0163i\u201d, care \u00eencepe cu Marele Luceaf\u0103r \u015fi se \u00eentinde pe ani lumin\u0103, aduc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u015fi dincolo de timp, lumina sclipirilor de geniu din r\u00e2ndul rom\u00e2nimii de acolo.<\/p>\nAm str\u0103b\u0103tut de cur\u00e2nd Cern\u0103u\u0163ii la pas, \u00eentr-o excursie de studii, \u00eempreun\u0103 cu distin\u015fi profesori de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 din ora\u015ful Piatra-Neam\u0163, al\u0103turi de c\u0103l\u0103uza noastr\u0103, domnul Drago\u015f Olaru, unul dintre cei mai dedica\u0163i \u015fi pasiona\u0163i cercet\u0103tori ai biografiei eminesciene, o memorie uluitoare, o inteligen\u0163\u0103 ascu\u0163it\u0103, dar \u015fi o con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eendurerat\u0103 pentru suferin\u0163a Bucovinei de-a lungul veacurilor.<\/p>\n
Am vizitat a\u015fadar un ora\u015f misterios, plin de farmecul pove\u015ftilor \u015fi legendelor ce-l \u00eenso\u0163esc, cu personalit\u0103\u0163i marcante ale vie\u0163ii culturale, politice \u015fi sociale din Rom\u00e2nia secolelor XIX \u015fi XX. \u015ei ne reamintim.<\/p>\n
\u00centr-o toamn\u0103 blajin\u0103, cu lumini tocite dup\u0103 p\u00e2rjolul verii din anul 1858, c\u0103minarul Gheorghe Eminovici din Ipote\u015fti \u00ee\u015fi urca b\u0103iatul cel mic \u00een tr\u0103sur\u0103 \u015fi lua drumul Cern\u0103u\u0163ilor. Mihai urma s\u0103 \u00eenve\u0163e carte acolo, \u00een capitala Bucovinei de Nord, la fel ca fra\u0163ii s\u0103i mai mari, urm\u00e2nd s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een casa lui Aron Pumnul.<\/p>\n
Biografii lui Aron Pumnul nu \u015ftiu exact dac\u0103 acesta \u015fi-a cump\u0103rat sau \u015fi-a construit casa de la periferia ora\u015fului \u00een care a locuit, precum \u015fi cealalt\u0103 cl\u0103dire \u00een care \u0163inea elevi gimnazi\u015fti \u00een gazd\u0103 \u015fi unde a deschis \u015fi o bibliotec\u0103 \u00een care \u015fi Eminescu a fost bibliotecar.<\/p>\n Dup\u0103 spusele domnului Drago\u015f Olaru, prima \u00eencercare de a deschide un muzeu \u00een aceast\u0103 cas\u0103 a fost \u00een perioada r\u0103zboiului, \u00eentre 1942-1943 dar ideea nu s-a bucurat de succes. Din 1989, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at Societatea pentru Cultur\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d s-au f\u0103cut demersuri la autorit\u0103\u0163ile locale pentru a se \u00eenfiin\u0163a un muzeu \u201eMihai Eminescu \u2013 Aron Pumnul\u201d, \u00eens\u0103 \u00een continuare lipse\u015fte sus\u0163inerea financiar\u0103 pentru renovarea acestei case. Cu certitudine, despre aceast\u0103 situa\u0163ie se poate spune c\u0103 este \u015fi o palm\u0103 pe obrazul statului rom\u00e2n, care \u2013 \u00een ciuda mai multor angajamente luate la festivit\u0103\u0163i \u2013 nu face nimic pentru \u00eenve\u015fnicirea numelor lui Eminescu \u015fi Pumnul, la Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne vom odihni sufletele \u015fi min\u0163ile \u00een atmosfera livresc\u0103 a casei memoriale promise, putem admira \u00een Cern\u0103u\u0163i una din cele mai frumoase statui ale Luceaf\u0103rului, realizat\u0103 de sculp\u00adtorul Dumitru Gorscovschi \u2013 un emin adolescentin, gra\u0163ios \u015fi fragil, eman\u00e2nd preaplinul de sensibilitate cu care cerul l-a d\u0103ruit\u2026<\/p>\n Ajung\u00e2nd \u00een preajma hotelului Pajura Nea\u00adgr\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, trebuie s\u0103 evoc\u0103m o alt\u0103 stea din Constela\u0163ia Cern\u0103u\u0163i \u015fi anume pe str\u0103lucitul compozitor Ciprian Porumbescu, legat \u00een mod special de acest ora\u015f prin studiile de teologie, c\u00e2t \u015fi prin activitatea muzical\u0103 \u015fi patriotic\u0103 din cadrul societ\u0103\u0163ii studen\u0163e\u015fti Arboroasa. (O societate al c\u0103rei scop era de a ridica din punct de vedere cultural popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din provincie, prin editarea de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste, ac\u0163iuni culturale, construirea unor monumente dedicate personalit\u0103\u0163ilor din Bucovina.) \u00cen locul \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi restaurantul hotelului Pajura Neagr\u0103 aveau loc \u00eent\u00e2lnirile Societ\u0103\u0163ii Arboroasa, \u00een timpul c\u0103rora Ciprian Porumbescu interpreta diferite piese la vioar\u0103. La una dintre cele mai importante \u00eent\u00e2lniri, \u00een cursul anului 1875, c\u00e2nd rom\u00e2nii patrio\u0163i protestau cu ocazia \u00eemplinirii a 100 de ani de la alipirea Bucovinei de imperiul austro-ungar, sose\u015fte aici \u015fi Eminescu cu bro\u015fura tip\u0103rit\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu R\u0103pirea Bucovinei \u2013 pe care poetul o r\u0103sp\u00e2ndea \u00een mod clandestin. Un moment de v\u00e2rf de patriotism\u2026<\/p>\n Pa\u015fii ne poart\u0103 apoi spre Cimitirul f\u0103r\u0103 urma\u015fi sau Genocidul memoriei\u2013 a\u015fa cum este denumit\u0103 partea Cimitirului Central din Cern\u0103u\u0163i, ce cuprinde col\u0163ul marilor familii bucovinene, un spa\u0163iu din ce \u00een ce mai restr\u00e2ns. Locul poart\u0103 aceast\u0103 denumire fiindc\u0103 urma\u015fii celor eterniza\u0163i aici \u2013 care ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de morminte \u2013 fie au luat drumul pribegiei, fie au fost deporta\u0163i \u00een Siberia sau Transnistria, fie au fost ispiti\u0163i cu pozi\u0163ii \u00eenalte, dar mult departe de dulcea Bucovin\u0103. Totu\u015fi, \u00een zilele noastre, rom\u00e2ni inimo\u015fi apar\u0163in\u00e2nd mai ales Societ\u0103\u0163ii pentru Cultur\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d \u015fi Centrului Cultural Rom\u00e2n \u201eEudoxiu Hurmuzachi\u201d \u00ee\u015fi aduc prinosul lor de efort \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de marile personalit\u0103\u0163i de aici, \u00eengrijind mormintele cu pio\u015fenie \u015fi respect. Altfel, ar fi r\u0103mas o atmosfer\u0103 sinistr\u0103, cu cripte \u00een paragin\u0103, cu pietre smulse de r\u0103u-voitori, cu cruci de pe care frumoasele nume rom\u00e2ne\u015fti ar fi fost \u015fterse de vreme.<\/p>\n Te pl\u00e2nge Bucovina, te pl\u00e2nge-n voce tare,<\/p>\n Te pl\u00e2nge-n t\u00e2nguire \u015fi locul t\u0103u natal;<\/p>\n A fost dat ca activitatea \u015fi stingerea profesorului Pumnul s\u0103 se \u00eencrusteze \u00een biografia t\u00e2n\u0103rului Mihai Eminescu pe drumul devenirii sale poetice. Ecou al regretului provocat de moartea \u00eendr\u0103gitului profesor, \u015fapte elevi ai gimnaziului tip\u0103resc o bro\u015fur\u0103 cu \u201el\u0103crimioare… la morm\u00e2ntul prea-iubitului lor profesoriu\u201d. A doua dintre poezii \u2013 La morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul \u2013 semnat\u0103 M. Eminoviciu, privatist, reprezint\u0103 debutul local al poetului, cu numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eena\u00adintea celui publicistic, produs la 9 martie, \u00een revista \u201eFamilia\u201d, din Pesta. Stingerea vie\u0163ii p\u0103m\u00e2ntene a mentorului ardeleano-bucovinean aprinde o alt\u0103 raz\u0103, pe care geniul o va eterniza cu numele Eminescu, la propunerea lui Iosif Vulcan, directorul revistei.<\/p>\n La c\u00e2\u0163iva pa\u015fi de Aron Pumnul \u2013 uni\u0163i \u015fi \u00een moarte ca \u015fi \u00een via\u0163\u0103 \u2013 se afl\u0103 morm\u00e2ntul lui Ion Gheorghe Sbiera, culeg\u0103tor de crea\u0163ie popular\u0103 \u015fi autor de studii de \u0163inut\u0103 academic\u0103, care, \u00een cei zece ani de profesorat la gimnaziu, s-a ar\u0103tat a fi un adev\u0103rat urma\u015f al lui Pumnul. La deschiderea Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, \u00een anul 1875, Sbiera va p\u0103r\u0103si definitiv gimnaziul pentru a se ocupa la universitate de predarea limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n Arunc\u00e2ndu-ne privirea \u00een partea opus\u0103, z\u0103rim cripta opulent\u0103 a baronului Eudoxiu Hurmuzache, c\u0103rturar, istoric \u015fi om politic rom\u00e2n, care a tr\u0103it, a muncit \u015fi s-a afirmat \u00een perioada \u00een care Bucovina era sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103, fiind una din cele mai importante personalit\u0103\u0163i ale rom\u00e2nilor din Cern\u0103u\u0163i. Se tr\u0103gea dintr-o veche familie de boieri, av\u00e2nd diverse dreg\u0103torii. Despre el, George Bari\u0163iu a consemnat urm\u0103toarele: \u201eCasa lui Doxachi Hurmuzachi era altarul na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi limbii noastre\u201d. Iar Nicolae Iorga spunea: \u201eFeciorii bunului boier Doxachi, at\u00e2t de moldovean, de cre\u015ftin, de gospodar…\u201d.<\/p>\n<\/a>Dup\u0103 ce participase \u00een 1848, la Revolu\u0163ia din Transilvania, condamnat la moarte de autorit\u0103\u0163ile maghiare, Aron Pumnul se ascunsese la Cern\u0103u\u0163i, unde a c\u00e2\u015ftigat concursul pentru func\u0163ia de \u015fef de catedr\u0103 la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, \u00een cadrul gimnaziului austriac Ober \u2013 Gymnazium. Este locul unde va avea loc \u00eent\u00e2lnirea memorabil\u0103 cu elevul Eminovici, care, de altfel, va \u015fi trage \u00een gazd\u0103 la dasc\u0103lul s\u0103u.<\/p>\n<\/a>Morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul, p\u0103rintele spiritual al lui Eminescu, se bucur\u0103 de cea mai mare aten\u0163ie. Din locul s\u0103u de odihn\u0103, aflat \u00een vecin\u0103tatea criptei mitropoli\u0163ilor bucovineni, din efigia sa, \u201egeniul mare al de\u015ftept\u0103rii Bucovinei\u201d prive\u015fte aspru \u015fi t\u0103ios, ne\u00eenduplecat \u00een \u00eentreb\u0103rile sale. Dispari\u0163ia sa prematur\u0103, pe 24 ianuarie 1866, la 48 de ani, a \u00eendurerat nu numai Bucovina, ci deopotriv\u0103 Ardealul, \u0163inutul s\u0103u natal, \u015fi Principatele Unite.<\/p>\n