{"id":8057,"date":"2017-07-03T15:08:39","date_gmt":"2017-07-03T15:08:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=8057"},"modified":"2017-07-03T15:08:39","modified_gmt":"2017-07-03T15:08:39","slug":"obsesia-istoriei-la-cioran-fragment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/antologia-revistei-apostolul\/obsesia-istoriei-la-cioran-fragment\/","title":{"rendered":"Obsesia istoriei la Cioran  * Fragment"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-8060 alignleft\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu-249x300.jpg\" alt=\"\" width=\"249\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu-249x300.jpg 249w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu-260x313.jpg 260w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu-160x193.jpg 160w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/Constantin-Gherghelescu.jpg 283w\" sizes=\"auto, (max-width: 249px) 100vw, 249px\" \/><\/a>Constantin GHERGHELESCU<\/p>\n<p>Profesor<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pentru Emil Cioran istoria a fost o preocupare constant\u0103. Apelul la istorie \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een aproape toate lucr\u0103rile \u015fi \u00een multe din articolele sale, \u00eentruc\u00e2t aceasta \u00eei permite s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u0163i de valoare, pe care tot ea este chemat\u0103 s\u0103 le confirme. \u00cen mod clar, istoria este cea care-i ofer\u0103 argumente \u015fi atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte de psihologia popoarelor, dar \u015fi atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la cea individual\u0103; iat\u0103 de ce o nume\u015fte \u201edisciplin\u0103 a zorilor \u015fi a agoniilor cu r\u0103suflarea g\u00e2f\u00e2it\u0103\u201d, spun\u00e2nd apoi c\u0103 \u201eea este un roman cu preten\u0163ii de rigoare, care \u00ee\u015fi suge substan\u0163a din arhivele s\u00e2ngelui\u201d<\/p>\n<p>Desigur, Cioran nu abordeaz\u0103 istoria ca un cercet\u0103tor de specialitate \u2013 vom avea \u00eens\u0103 prilejul, mai jos, s\u0103 vedem c\u0103 l-a preocupat \u00een mod deosebit activitatea istoricilor de profesie \u2013, ci ca un g\u00e2nditor asupra marilor teme ale existen\u0163ei, via\u0163a \u015fi moartea, ca un g\u00e2nditor \u015fi nu ca un filosof, din tagma c\u0103rora s-a sim\u0163it el \u00eensu\u015fi alungat, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de care a sim\u0163it \u00eentotdeauna o re\u0163inere. Aceast\u0103 re\u0163inere \u015fi respingere reciproc\u0103 s-a datorat lipsei de sistem filosofic, reperabil \u00een opera sa. Absen\u0163a unei organiz\u0103ri de tip sistemic este caracteristic\u0103 \u015fi medita\u0163iilor sale asupra istoriei. De aceea, nu trebuie s\u0103 vedem \u00een Cioran un filosof al istoriei \u00een sensul cunoscut, de\u015fi afirma\u0163iile sale nu sunt mai pu\u0163in profunde, sau mai neadev\u0103rate, ci, dimpotriv\u0103. Refuz\u00e2nd s\u0103-\u015fi creeze un sistem, \u015fi-a p\u0103strat libertatea de a fi contradictoriu uneori, de a-\u015fi schimba p\u0103rerile odat\u0103 cu trecerea timpului, de a scrie sub impulsul st\u0103rii de moment, al tr\u0103irii \u015fi al sentimentelor sale. Con\u015ftient c\u0103 ideile sale nu sunt cele \u00eendeob\u015fte acceptate, el \u00eensu\u015fi spune c\u0103: \u201eeu sunt un izolat din toate punctele de vedere. Nu g\u00e2ndesc la fel cu contemporanii mei nici \u00een privin\u0163a istoriei, nici \u00een altele\u201d<\/p>\n<p>Abordarea diferit\u0103 a istoriei \u00eei este dictat\u0103 lui Cioran de convingerea c\u0103 istoricul de meserie \u201ese situeaz\u0103 dintru \u00eenceput \u00een afara Adev\u0103rului\u201d, datorit\u0103 scepticismului s\u0103u \u015fi faptului c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea sa, \u00eei lipse\u015fte unghiul corect de vedere. El se consider\u0103, din acest punct de vedere, privilegiat, av\u00e2nd avantajul amatorului, adic\u0103 al celui care nu este obstruc\u0163ionat \u00een libertatea sa de g\u00e2ndire de rigorile meseriei \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, de obiectivitatea obligatoriu urm\u0103rit\u0103 de istorici, chiar dac\u0103 imposibil de atins. Evident c\u0103 acest avantaj este dublat \u015fi de imensa sa cultur\u0103, de solidele cuno\u015ftin\u0163e \u00een numeroase domenii ale \u015ftiin\u0163elor omului. Poate c\u0103 nu se g\u00e2ndea, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 \u00een analiza sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 (el n-a considerat-o niciodat\u0103 a\u015fa, av\u00e2nd repulsie de tot ce se intituleaz\u0103 \u201e\u015ftiin\u0163\u0103\u201d), at\u00e2t asupra personalit\u0103\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi asupra popoarelor \u00een ansamblu, istoricul \u0163ine prea pu\u0163in cont de factorul psihologic. Or, Cioran, sond\u00e2nd sufletul p\u00e2n\u0103-n str\u0103fundurile sale, duc\u00e2ndu-\u015fi tr\u0103irile p\u00e2n\u0103 la forme patologice, cunosc\u00e2nd, deci, foarte bine omul, aduce \u00een studiul istoriei o nou\u0103 pers\u00adpectiv\u0103, cea psihologic\u0103. \u00cen acest fapt const\u0103 aportul s\u0103u principal la cercetarea istoric\u0103, a spiritualit\u0103\u0163ii popoarelor \u00een diferite epoci. S\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 perspectiva psihologic\u0103 lipse\u015fte celor mai multe tratate de istorie, ori istoria mentalit\u0103\u0163ilor, \u00een primul r\u00e2nd, dar nu numai, nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 deplin dac\u0103-i lipse\u015fte aceast\u0103 perspectiv\u0103. La fel de adev\u0103rat \u00eens\u0103, este faptul c\u0103 Cioran abuzeaz\u0103 de psihologie, l\u0103s\u00e2nd de o parte ceilal\u0163i factori \u015fi ajung\u00e2nd \u00een felul acesta la unele exager\u0103ri. Dar aceste exager\u0103ri sunt ale stilistului Emil Cioran \u015fi trebuie privite ca atare, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, trebuie \u00een\u0163elese ca f\u0103c\u00e2nd parte din efortul s\u0103u mobilizator; acum este momentul s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 el nu a fost \u015fi nu a pretins niciodat\u0103 c\u0103 este un istoric \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, a\u015fa cum nu acceptase nici eticheta de filosof, vr\u00e2nd poate s\u0103 se elibereze de orice ar putea s\u0103-l opreasc\u0103 la o grani\u0163\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu orice definire. Cioran a fost preocupat de istorie chiar \u015fi atunci c\u00e2nd a abordat-o \u00een stilul s\u0103u nihilist. \u201eA\u015f vrea s\u0103 fiu complet indiferent la istorie, dar nu pot\u201d, scria el \u00een 1972, pentru ca \u00een 1977 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o \u201escuz\u0103\u201d voit neserioas\u0103: \u201eE drept, istoria m\u0103 intereseaz\u0103: e o pasiune de b\u0103tr\u00e2ni!\u201d(\u2026)<\/p>\n<p>Cioran nu prive\u015fte istoria ca pe ceva menit s\u0103 procure satisfac\u0163ii eruditului din el, ci ca o surs\u0103 de revela\u0163ii pentru viitorul omenirii. Pun\u00e2ndu-\u015fi \u00eentrebarea dac\u0103 istoria trebuie luat\u0103 \u00een serios, el afirm\u0103: \u201er\u0103spunsul depinde de nivelul iluziei noastre cu privire la om, de curiozitatea cu care vrem s\u0103 ghicim felul cum se va dezlega acest amestec de vals \u015fi abator care \u00eei alc\u0103tuie\u015fte \u015fi stimuleaz\u0103 devenirea.\u201d (Apostolul, nr 73, iul., 2005)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Constantin GHERGHELESCU Profesor &nbsp; Pentru Emil Cioran istoria a fost o preocupare constant\u0103. Apelul la istorie \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een aproape toate lucr\u0103rile \u015fi \u00een multe din articolele sale, \u00eentruc\u00e2t aceasta \u00eei permite s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u0163i de valoare, pe care tot&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/antologia-revistei-apostolul\/obsesia-istoriei-la-cioran-fragment\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,149],"tags":[],"class_list":["post-8057","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-antologia-revistei-apostolul","category-200-iunie-2017"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8057","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8057"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8057\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8063,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8057\/revisions\/8063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}