![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/20-ap201-foto1.jpg\")
<\/a>\u201eFiica \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Ecaterina \u015fi Alexandru Dabija, Alexandrina Camelia Manca\u015f a absolvit cursurile liceale la Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi este licen\u0163iat\u0103 a INEFS \u2013 Bucure\u015fti.<\/p>\nA fost profesoar\u0103 la Liceul \u201eCarol I\u201d din Bicaz, la \u015ecoala gimnazial\u0103 \u201eElena Doamna\u201d \u015fi la Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d, dob\u00e2ndind gradele II \u015fi I \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
\u00centre anii 1964-1971 a desf\u0103\u015furat o sus\u0163inut\u0103 activitate artistic\u0103, fiind de dou\u0103 ori, \u00een 1965 \u015fi 1968, distins\u0103 cu medalia de aur \u015fi titlul de laureat\u0103 a Concursului Na\u0163ional de Teatru pentru Neprofesioni\u015fti \u201eI. L. Caragiale\u201d, pentru care merite, \u00een anul 1968, i s-a oferit un loc de student\u0103 la Institutul de Teatru din Bucure\u015fti, f\u0103r\u0103 examen de admitere.<\/p>\n
A colaborat la revista de profil a teoreticienilor din sportul rom\u00e2nesc, ca specialist\u0103 \u00een cultura fizic\u0103 medical\u0103 \u015fi a ob\u0163inut, cu un film \u015fi un studiu pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00een Cehoslovacia, la Praga, \u00een concursul interna\u0163ional dedicat culturii fizice medicale, premiul \u00eent\u00e2i.<\/p>\n
De asemenea, a colaborat la presa cultural\u0103, local\u0103 \u015fi regional\u0103, \u015fi la revista cadrelor didactice din jude\u0163ul Neam\u0163.<\/p>\n
A scris drama \u201eOmenie\u201d \u015fi a pus-o \u00een scen\u0103 \u00een anul 1971.<\/p>\n
A p\u0103r\u0103sit \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul prin pensionare \u015fi acum locuie\u015fte \u00een ora\u015ful Nevers din Fran\u0163a, unde s-a dedicat picturii, av\u00e2nd la activ peste o sut\u0103 de tablouri \u00een ulei.<\/p>\n
A publicat: romanul psihologic \u201eEternitate de trei ani\u201d(1993),volumul de versuri \u201eAlb\u201d (1997), volumul de schi\u0163e \u015fi povestiri \u201eIepurii de la Iepureni\u201d, \u00een colaborare cu Mihai Emilian Manca\u015f (1997) \u015fi monografia \u201e\u015eerbe\u015ftii lui Talp\u0103\u201d (2004).<\/p>\n
Preg\u0103te\u015fte pentru tipar: drama \u201eOmenie\u201d \u015fi un volum de povestiri inspirate din via\u0163a de odinioar\u0103 a nem\u0163enilor.\u201d (N. R. Am citat din fi\u015fa bibliografic\u0103 a c\u0103r\u0163ii)<\/p>\n
<\/p>\n
Volumul \u201eCovorul Regal\u201d (Editura \u201eCetatea Doamnei\u201d, Piatra-Neam\u0163, 2017) se deschide cu o poezie intitulat\u0103 ISTORIA, o poezie care ar merita s\u0103 fie citat\u0103 integral, un CREDO, care prefa\u0163eaz\u0103 sau anun\u0163\u0103 ideile majore ale textelor care vor urma. E aceast\u0103 poezie nu doar o medita\u0163ie doct\u0103 asupra istoriei, ci \u015fi una sentimental\u0103, care implic\u0103 atitudine \u015fi pozi\u0163ie. Istoria este un arbore misterios\/ r\u0103s\u0103rit dintr-o sc\u00e2nteiere a dou\u0103 pietre \u00eentr-o vatr\u0103,\/ \u00eenconjurat de pietre \u015fi sc\u00e2ntei peste oase \u015fi flori de tei t\u0103m\u0103duitoare;\/\u2026 \u015fi parfum r\u0103sfirat \u00een memorii de fum (\u2026) un trunchi puternic de lut ars,\/ de amfore bete,\/ de monede lucitoare\u2026 Dar arborele istoriei, \u201evia\u0163a lumii\u201d, cum ar spune cronicarul, are o secret\u0103 tr\u0103ire imprevizibil\u0103 \u2013 oasele albe de ramuri c\u0103zute \u00een noapte. \/Topite-s de iarn\u0103?\/ Cum vor mai fi m\u00e2ine?\/ Ce mai ascund ele? \u2013, p\u00e2ndit\u0103 de primejdii cotidiene \u2013 carii ascun\u015fi sap\u0103 cu zorul tunele \u2013 re\u0163ele,\/ p\u00e2ndesc, dumic\u0103 valoarea,\/ despic\u0103 filonul, lovesc, se hlizesc \u2013 de relativitatea adev\u0103rului \u2013 Minciun\u0103 s\u0103 fie? Scorneli \u015fi pove\u015fti, \/cei pro\u015fti s\u0103 le-asculte? \u2013 de riscurile ne\u00eemplinirii suflete\u015fti \u2013 Iubire pu\u0163in\u0103-i ivit\u0103 sub stele\u2026<\/p>\n
Viziunea autorului r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi una optimist\u0103, \u00eempotriva primejdiilor enumerate \u2013 Avem muguri noi, doar ramul r\u0103m\u00e2ne tot viu, dar stingher,\/s\u0103 poarte \u00een coaj\u0103 o nou\u0103 speran\u0163\u0103,\/spre alt anotimp,\/spre alt cer. \u015ei pentru c\u0103 \u00cen s\u00e2ngele nostru mustesc ADN-uri str\u0103bune!\/ ne spun luminate f\u0103r\u00e2mi de c\u0103rbune, Alexandrina Manca\u015f \u00ee\u015fi ia propria ei bucat\u0103 de c\u0103rbune \u00een m\u00e2n\u0103, scormonind spre propriile r\u0103d\u0103cini.<\/p>\n
<\/p>\n
Prima povestire \u201eCovorul Regal\u201d, poate cea mai dens\u0103 nara\u0163iune a volumului, descrie avatarurile unui covor, cu personaje \u015fi \u00eensemne regale, dat\u00e2nd din 1906, de la Jubileul de 40 de ani al \u00eencoron\u0103ri regelui Carol, \u00een<\/p>\n
1866. Este un covor primit \u00een dar de Ecaterina Camelia D\u0103sc\u0103lescu (Camelu\u0163a), de la tat\u0103l s\u0103u, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Gheorghe D\u0103sc\u0103lescu, care \u00eei las\u0103 mo\u015ftenire sarcina r\u0103sp\u00e2ndirii luminii c\u0103r\u0163ii la sate, dar \u015fi dragostea \u015fi respectul pentru \u201econtribu\u0163iile luminoase ale Regalit\u0103\u0163ii \u00een istoria at\u00e2t de zbuciumat\u0103 a acestui popor.\u201d<\/p>\n
Istoria familiei D\u0103sc\u0103lescu \u2013 Dabija \u2013 Manca\u015f se suprapune, odat\u0103 cu cea a covorului jubiliar, peste dezastrele celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi ale ocupa\u0163iei sovietice, o veritabil\u0103 \u201ecronic\u0103 de familie\u201d. Ast\u0103zi \u00eens\u0103 \u201eCovorul Regal\u201d adev\u0103rat\u0103 avere de suflet a familiei a fost recuperat, d\u0103ruit Prin\u0163esei Margareta, Custodele Coroanei Rom\u00e2niei \u015fi se afl\u0103 acum expus \u00een castelul regal de la S\u0103v\u00e2r\u015fin. Iar Mihai \u015fi Alexandrina Manca\u015f \u201eau urmat profesia p\u0103rin\u0163ilor lor, d\u0103ruindu-\u015fi toat\u0103 via\u0163a elevilor din \u015fcolile pe unde au profesat \u015fi familiei.\u201d<\/p>\n
Celelalte povestiri ale volumului: Ultimii boieri din Talpa, Educa\u0163ia Didinu\u0163ei, So\u0163ie de v\u00e2n\u0103tor \u015fi Gugu fac din nou referiri la istoria sau patimile familiei. Sunt proze aflate la intersec\u0163ia memorialisticii cu literatura, relatate de un narator iscusit, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte bine tainele limbii rom\u00e2ne, are adesea umor sau efuziuni sentimentale, dar mereu, obsesia adev\u0103rului istoric. Mai ales a celui legat de familia sa. S\u0103 termin\u0103m \u00eens\u0103 cu un citat de proz\u0103 adev\u0103rat\u0103, un fragment desprins parc\u0103 din opera lui Sadoveanu:<\/p>\n
Drumul \u015ferpuia lene\u015f sub copitele calului murg, care, sim\u0163ind apropierea casei, zorea la trap, de\u015fi era aproape fr\u00e2nt de oboseal\u0103. C\u0103l\u0103re\u0163ul, venind de la Hanu\u2019 Conachi, se gr\u0103bea \u015fi el spre cas\u0103, cu g\u00e2ndul la fetele lui \u201ecele cucuiete\u201d. F\u0103cuse doar c\u00e2teva popasuri, \u00een apropierea perdelelor de salc\u00e2mi \u015fi scoru\u015fi de pe marginea drumului sau la umbra r\u0103coroas\u0103 a unor pomi r\u0103zle\u0163i din capetele ogoarelor, ori l\u00e2ng\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu cump\u0103n\u0103, dintre cele ce-\u015fi proiectau g\u00e2turile de leb\u0103d\u0103 pe orizont. Dormise la Hanu\u2019 Conachi, \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 dosnic\u0103, pe care hangiul, prieten de c\u0103t\u0103nie, i-a cedat-o pentru odihn\u0103, \u015ftiindu-l c\u0103, de obicei, poart\u0103 bani mul\u0163i \u00een chimir \u015fi \u00eentr-o ta\u015fc\u0103 de piele ascuns\u0103 sub obl\u00e2nc. Luncile Siretului \u015fi B\u00e2rladului, unindu-se \u00een preajm\u0103, ascundeau adesea t\u00e2lhari c\u0103uta\u0163i de potere…<\/p>\n
<\/p>\n
Mircea ZAHARIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen s\u00e2ngele nostru mustesc ADN-uri str\u0103bune! \u201eFiica \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Ecaterina \u015fi Alexandru Dabija, Alexandrina Camelia Manca\u015f a absolvit cursurile liceale la Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi este licen\u0163iat\u0103 a INEFS \u2013 Bucure\u015fti. A fost profesoar\u0103 la Liceul \u201eCarol…<\/p>\n