Cititul este s\u0103n\u0103tos<\/p>\n
<\/p>\n
Se \u015ftie \u00een general c\u0103 obiceiul cititului este de folos pentru cunoa\u015ftere \u015fi comunicare, pentru dezvoltarea armonioas\u0103 a personalit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elegerea vie\u0163ii. Nu foarte des auzim \u00een schimb argumente care s\u0103 pun\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cititul cu s\u0103n\u0103tatea. Impactul acestei ocupa\u0163ii asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate este totu\u015fi real \u015fi se bazeaz\u0103 pe un mecanism simplu al experiment\u0103rii emo\u0163iilor produse de confruntarea cu ideile, reflec\u0163iile, g\u00e2ndurile, sentimentele \u015fi situa\u0163iile expuse cu mijloacele artei literare.<\/p>\n
<\/p>\n
Astfel, un studiu publicat \u00een 2011 arat\u0103 c\u0103 efectul lecturii unor fragmente de fic\u0163iune (probat prin metode de scanare a creierului \u00een timpul lecturii) este acela\u015fi cu al tr\u0103irii \u201epe viu\u201d a experien\u0163ei descrise (1), tot a\u015fa cum alte cercet\u0103ri recente au ar\u0103tat c\u0103 identificarea cu personajele fictive \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte abilit\u0103\u0163ile sociale \u015fi capacit\u0103\u0163ile empatice (2).<\/p>\n
<\/p>\n
Mai mult, un studiu pe aceast\u0103 tem\u0103 realizat de \u201eHealth Inequalities Research Institute\u201d al Univerit\u0103\u0163ii din Liverpool (3) relev\u0103 faptul c\u0103 prin urmarea unui program de lecturi, pacien\u0163ii suferind de depresie \u00ee\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc s\u0103n\u0103tatea \u00een termeni de stare de bine din punct de vedere social (prin cre\u015fterea \u00eencrederii \u00een sine \u015fi reducerea izol\u0103rii), mental (prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de concentrare \u015fi stimularea interesului pentru \u00eenv\u0103\u0163area de lucruri noi \u015fi descoperirea de c\u0103i noi de \u00een\u0163elegere a lumii) \u015fi psiho-emo\u0163ional (prin cre\u015fterea gradului de con\u015ftientizare a propriei persoane \u015fi a abilit\u0103\u0163ii de a clarifica unele probleme care \u0163in de comportamentul propriu). Studiul stabile\u015fte, de asemenea, genul de literatur\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi mecanismele acestui impact asupra bolii depresive. Este interesant c\u0103 poezia are locul ei important \u00een acest context, ceea ce ar trebui s\u0103-i \u00eendemne la mai mult\u0103 reflec\u0163ie pe cei care o consider\u0103 \u201eparalel\u0103 cu realitatea\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Dincolo de studii, partea cea mai bun\u0103 \u00een obiceiul cititului zilnic este c\u0103 \u00ee\u0163i ofer\u0103 ocazia de a te \u00eent\u00e2lni cu propriile g\u00e2nduri, de a te vedea practic pe tine \u00eensu\u0163i ca \u00eentr-o oglind\u0103. Nu exist\u0103 cale mai eficient\u0103 de a verifica ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een forul t\u0103u interior, ca s\u0103 folosesc o expresie drag\u0103 lui Marin Preda, dec\u00e2t s\u0103 urm\u0103re\u015fti g\u00e2ndurile altora, prin lectur\u0103, iar prin aceasta s\u0103 vezi efectele \u00een ceea ce te prive\u015fte.<\/p>\n
<\/p>\n
Prin scris, \u00een parantez\u0103 fie spus, la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103, a\u015f ad\u0103uga, cu dezavantajul c\u0103 nu toat\u0103 lumea are acces la el, iar aceasta este o alt\u0103 poveste, la care ne vom referi poate cu alt\u0103 ocazie, \u00een special la o investiga\u0163ie f\u0103cut\u0103 de un profesor de la Universitatea din Texas care vorbe\u015fte despre scris ca proces terapeutic. (4)<\/p>\n
<\/p>\n
Conform statisticilor, ocupa\u0163ia cititului pare a fi \u00een c\u0103dere, este adev\u0103rat, dar nici nu se face suficient la nivel institu\u0163ional (al statului) pentru promovarea lecturii. Problema pare a fi localizat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een familii, unde p\u0103rin\u0163ii nici m\u0103car un ziar nu mai cump\u0103r\u0103 pentru lectur\u0103 dar\u0103mite o carte. Iar \u00een ceea ce prive\u015fte mass-media \u015fi teoreticul ei rol ei educa\u0163ional, m\u0103 tem c\u0103 nu prea mai este cazul s\u0103 avem a\u015ftept\u0103ri. \u015ecoala, la r\u00e2ndul ei, nu mai cultiv\u0103 cu adev\u0103rat cartea, dac\u0103 a f\u0103cut-o vreodat\u0103 cu adev\u0103rat. Dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, a\u015f scoate din curriculum o mul\u0163ime de materii care se doresc a fi de comunicare \u015fi a\u015f include o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de lectur\u0103 cu voce tare \u00een care fiecare elev s\u0103 citeasc\u0103 \u00een clas\u0103 fragmente din mari autori clasici sau contemporani. Un fel de or\u0103 de citire extins\u0103 la toate clasele p\u00e2n\u0103 la bacalaureat. Dac\u0103 ar \u015fti ce pierd necitind, mul\u0163i \u015fi-ar schimba chiar din momentul revela\u0163iei stilul de via\u0163\u0103, iar drumul la bibliotec\u0103 le-ar deveni un obicei de mare pre\u0163.<\/p>\n
<\/p>\n
Chiar dac\u0103 sunt \u015fi acolo unele probleme, lucrurile stau mai bine \u00een Vest. \u00cen Germania am v\u0103zut cum majoritatea profesorilor (inclusiv cei de chimie, fizic\u0103, matematic\u0103 sau biologie) le vorbesc elevilor la \u00eenceputul orei, trei sau cinci minute, despre o carte, o idee, un film, o expozi\u0163ie. Mai mult, familiile (multe dintre ele) \u0163in acas\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, cu vecini \u015fi prieteni, un fel de or\u0103 de lectur\u0103, \u00een care cineva cite\u015fte cu glas tare dintr-un clasic sau dintr-un contemporan. De asemenea, la televizor se vorbe\u015fte mult despre c\u0103r\u0163i, iar scriitorii adev\u0103ra\u0163i sunt invita\u0163i s\u0103 vorbeasc\u0103. Rezultatul? O mul\u0163ime de tineri citind, \u00een parcuri pe iarb\u0103 vara, \u00een trenuri, \u00een metrou, \u00een autobuze. Tineri care \u015ftiu s\u0103 exprime o opinie, cu decen\u0163\u0103 \u015fi claritate.<\/p>\n
<\/p>\n
Dincolo de beneficiile pentru s\u0103n\u0103tate, evidente \u015fi probate \u015ftiin\u0163ific, nu ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 oare adesea s\u0103 auzim o poveste care \u00een mod misterios rezoneaz\u0103 cu ceva din noi? Este ceva acolo care ne face s\u0103 tres\u0103rim. E tr\u0103irea altcuiva, experien\u0163a pus\u0103 \u00een cuvinte a unei persoane despre care, ne d\u0103m seama, nici nu \u015ftim prea multe, dar totul are un \u00een\u0163eles pentru noi. Mai mult, sim\u0163im un fel de curaj sau elan sufletesc \u00een a merge pe un drum de care p\u00e2n\u0103 acum nu prea eram siguri. Nu este acesta oare un alt c\u00e2\u015ftig miraculos \u015fi nepre\u0163uit al lecturii unei c\u0103r\u0163i adev\u0103rate?<\/p>\n
Psiholog, Vasile BAGHIU<\/p>\n
<\/p>\n
Not\u0103 bibliografic\u0103:<\/p>\n
<\/p>\n
(1) Mar, Raymond A.: The Neural Bases of Social Cognition and Story Comprehension, Annual Review of Psychology, Vol. 62: 103-134, (Volume publication date January 2011), DOI: 10.1146\/annurev-psych-120709-145406<\/p>\n
<\/p>\n
(2) Kidd, D. C. & Castano, E.: Reading Literary Fiction Improves Theory of Mind. Science, 18 October 2013: 342 (6156), 377-380<\/p>\n
<\/p>\n
(3) Billington, J., Dowrick, C., Hamer, A., Robinson, J., & Williams, C. (2010). An investigation into the therapeutic benefits of reading in relation to depression and well-being. Liverpool Health Inequalities Research Institute: http:\/\/www.liv.ac.uk\/healthinequalities\/Research\/web_version_therapeutic_benefits_of_r eading_final_report_Mar.pdf<\/p>\n
<\/p>\n
(4) Pennebaker, James W.: Writing About Emotional Experiences as a Therapeutic Process.<\/p>\n
DOI: 10.1111\/j.1467-9280.1997.tb00403.xPsychological Science May 1997 vol. 8 no. 3 162-166<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cititul este s\u0103n\u0103tos Se \u015ftie \u00een general c\u0103 obiceiul cititului este de folos pentru cunoa\u015ftere \u015fi comunicare, pentru dezvoltarea armonioas\u0103 a personalit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elegerea vie\u0163ii. Nu foarte des auzim \u00een schimb argumente care s\u0103 pun\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cititul cu…<\/p>\n