{"id":9234,"date":"2017-09-27T12:55:03","date_gmt":"2017-09-27T12:55:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=9234"},"modified":"2017-09-27T12:55:03","modified_gmt":"2017-09-27T12:55:03","slug":"infocult-25","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meserii-plastica\/infocult-25\/","title":{"rendered":"INFOCULT"},"content":{"rendered":"

Expozi\u0163ia Maestrul picturii nem\u0163ene \u2013 Nicolae Milord<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe 27 iulie 2017, la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 a avut loc vernisajul expozi\u0163iei de pictur\u0103 \u015fi grafic\u0103 semnat\u0103 de artistul nem\u0163ean Nicolae Milord, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103ri din colec\u0163ii particulare \u015fi din cea a muzeului.<\/p>\n

\u00cen str\u0103lucita constela\u0163ie de arti\u015fti nem\u0163eni, opera lui Nicolae Milord (1909-1988) ocup\u0103 un loc distinct, confirmat \u015fi de expozi\u0163ia retrospectiv\u0103 deschis\u0103 la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie din Piatra-Neam\u0163 \u00een luna septembrie 2001 organizat\u0103 \u00een colaborare cu d-na prof. Irina Vlad, nepoata artistului \u015fi mo\u015ftenitoarea unui num\u0103r important dintre cele mai valoroase lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u015fi grafic\u0103.<\/p>\n

Milord a absolvit Academia de Arte Frumoase din Ia\u015fi unde a studiat pictura cu str\u0103luci\u0163ii profesori Gheorghe Popovici, Octav B\u0103ncil\u0103 \u015fi \u015etefan Dimitrescu. A debutat \u00een expozi\u0163ii de grup \u00een anul 1930, iar \u00een ora\u015ful natal a deschis prima expozi\u0163ie personal\u0103 \u00een 1937, prilej cu care a fost foarte bine primit de publicul nem\u0163ean.<\/p>\n

Actuala expozi\u0163ie cuprinde peste 50 de lucr\u0103ri de pictur\u0103 \u015fi de grafic\u0103, opere reprezentative pentru crea\u0163ia lui Nicolae Milord \u015fi reactualizeaz\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului personalitatea acestui artist sensibil \u015fi generos.<\/p>\n

Criticul de art\u0103 Octavian Barbossa: \u201eNicolae Milord face parte din categoria acelor arti\u015fti care nu str\u0103lucesc prin motiv. Motivele \u00een calitatea lor de pretexte figurative \u2013 subiecte ale compozi\u0163iilor \u2013 devin str\u0103lucitoare prin pictura sa\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Festival de muzic\u0103 de camer\u0103 la Roman<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Personalitatea compozitorului \u015fi dirijorului Mihail Jora a fost evocat\u0103 miercuri, 2 august, la Roman, ora\u015ful s\u0103u natal, dat\u0103 la care s-au \u00eemplinit 126 de ani de la na\u015fterea sa. Cu aceast\u0103 ocazie, autorit\u0103\u0163i locale, oameni de cultur\u0103 \u015fi numero\u015fi roma\u015fcani au participat la evenimentul de dezvelire a unei pl\u0103ci comemorative amplasat\u0103 pe imobilul de pe strada \u015etefan cel Mare \u00een care s-a n\u0103scut Mihail Jora.<\/p>\n

Manifestarea \u2013 al c\u0103rei amfitrion a fost directorul Bibliotecii \u201eGeorge Radu Melidon\u201d, Cristina Panaite \u2013 s-a bucurat de prezen\u0163a lui Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u015fti, a fostului ministru Sorin Dimitriu, a pianistei Ilinca Dumitrescu, executant al testamentului so\u0163ilor Mihail \u015fi Elena Jora, a Ozanei Kalmuski Zarea, director adjunct artistic al Filarmonicii \u201eMihail Jora\u201d din Bac\u0103u, a custodelui Muzeului \u201eCasa Hoga\u015f\u201d din Roman, Cornelia Jora \u015f. a.<\/p>\n

Invita\u0163ii au rostit alocu\u0163iuni despre personalitatea, via\u0163a \u015fi activitatea lui Mihail Jora. Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii \u201eGeor\u00adge Enescu\u201d din Bucure\u015fti, a propus autorit\u0103\u0163ilor roma\u015fcane organi\u00ad- zarea unui festival de muzic\u0103 de camer\u0103 care s\u0103 poarte numele lui Mihail Jora, propunere salutat\u0103 \u00een unanimitate de cei prezen\u0163i.<\/p>\n

\u00cen istoria muzicii rom\u00e2ne\u015fti, Mihail Jora r\u0103m\u00e2ne ctitorul liedului \u015fi baletului modern autohton, creatorul muzicii simfonice cu program \u015fi cel mai important profesor de compozi\u0163ie al secolului XX.<\/p>\n

 <\/p>\n

Comemorare Calistrat Hoga\u015f<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe 28 august, \u00een Piatra-Neam\u0163, Centenarul mor\u0163ii scriitorului \u015fi profesorului Calistrat Hoga\u015f (28 august 1917-28 august 2017) a fost marcat prin ceremonii desf\u0103\u015furate at\u00e2t la morm\u00e2ntul scriitorului, c\u00e2t \u015fi la Muzeul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din localitate. \u00cen cimitirul \u201eEternitatea\u201d au avut loc un Te Deum \u015fi o slujb\u0103 de pomenire. La orele 14,00, la Muzeul Memorial, a fost \u0163inut\u0103 conferin\u0163a \u201eCalistrat Hoga\u015f \u015fi linia na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc\u201d. Invita\u0163i: prof. Univ. Dr. Mircea Platon, Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d Ia\u015fi \u015fi dr. Mihaela Cristina Verzea. La orele 15,00, scriitorii nem\u0163eni Emil Nicolae, Cristian Livescu, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Constantin Tom\u015fa, Dan Iacob, Radu Florescu, Vasile Baghiu \u015fi Sorin Mih\u0103ilescu au participat la o mas\u0103 rotund\u0103 despre posteritatea lui Calistrat Hoga\u015f.<\/p>\n

Manifestarea este organizat\u0103 de Consiliul Jude\u0163ean Neam\u0163, Complexul Muzeal, Societatea scriitorilor Neam\u0163, Uniunea Scriitorilor \u2013 reprezentan\u0163a Neam\u0163, Funda\u0163ia Cultural\u0103 Constantin M\u0103tase. Sponsori \u2013 Funda\u0163ia \u201eNi\u015fte \u0162\u0103rani\u201d (Dinu S\u0103raru) \u015fi Administra\u0163ia Cimitirelor M&D Mens.<\/p>\n

 <\/p>\n

Centenarul poemului \u201eLimba noastr\u0103\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Poemul \u201eLimba noastr\u0103\u201d de Alexei Mateevici a fost citit pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een mai, 1917, la Congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din Basarabia, iar dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu textul a fost publicat \u00een ziarul \u201eCuv\u00e2nt moldovenesc\u201d. Poemul are 12 strofe, a c\u00e2te patru versuri fiecare. La 19 ani de la publicarea poemului, compozitorul Alexandru Cristea a scris muzica pentru versurile din \u201eLimba noastr\u0103\u201d. \u00cen perioada sovietic\u0103, din cele 12 strofe ale poemului erau editate doar 11, catrenul care vorbea despre limba sf\u00e2nt\u0103 a vechilor cazanii, limba sf\u00e2nt\u0103 a credin\u0163ei cre\u015ftine ortodoxe fiind expulzat de c\u0103tre cenzur\u0103.<\/p>\n

Poemul a devenit imnul Republicii Moldova \u00een anul 1995, c\u00e2nd deputa\u0163ii din Parlament au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 \u015fi 12 drept imn na\u0163ional \u015fi oficial. Cu prilejul Zilei Limbii Rom\u00e2ne, la Chi\u015fin\u0103u, scriitori \u015fi admiratori ai operei lui Alexei Mateevici au depus flori la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor din Gr\u0103dina Public\u0103 \u015etefan cel Mare.<\/p>\n

\u201e\u00cenc\u0103 sim\u0163im \u015fi noi actualitatea poeziei fiindc\u0103 ea se refer\u0103 la o actualitate lingvistic\u0103 pe care o mai tr\u0103im, din p\u0103cate, chiar la \u00eenceput de secolul XXI, a\u015fa cum au tr\u0103it-o Alexei Mateevici \u015fi contemporanii s\u0103i. Limba rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u00eenc\u0103 pe baricade aici, la noi\u201d, a declarat scriitorul \u015fi ziaristul Arcadie Suceveanu, membru-fondator al PEN-Clubului din Republica Moldova.<\/p>\n

 <\/p>\n

S-a stabilit simbolul Centenarului Marii Uniri<\/p>\n

 <\/p>\n

Ministerul Culturii \u015fi Identit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale (MCIN) a desem\u00ad\u00adnat simbolul (identitatea vizual\u0103) ce va reprezenta Centenarul Marii Uniri de la 1918 \u015fi al R\u0103zboiului pentru \u00centregirea Neamului. \u201ePropunerea c\u00e2\u015ftig\u0103toare este cea a FCB BUCHAREST, denumit\u0103 \u00abHora\u00bb. Aceasta s-a aflat pe primul loc at\u00e2t \u00een preferin\u0163ele juriului, c\u00e2t \u015fi ale publicului, din partea c\u0103ruia a primit 27% din voturile exprimate. Logo-ul a fost construit pornind de la dou\u0103 cercuri reunite de simbolul infinitului. Cercurile sunt compuse din puncte individuale care cresc \u015fi se dezvolt\u0103. Hora infinit\u0103 ob\u0163inut\u0103 este un simbol viu, suger\u00e2nd continuitate \u00eempreun\u0103, rezisten\u0163\u0103 \u015fi cre\u015ftere\u201d. MCIN, \u00eempreun\u0103 cu Uniunea Agen\u0163iilor de Publicitate din Rom\u00e2nia \u015fi cu sprijinul International Advertising Association, al Centrului de Excelen\u0163\u0103 \u00een Studiul Imaginii \u015fi al UNARTE, a organizat un concurs de idei, la care s-au propus 13 identit\u0103\u0163i vizuale. Procesul de jurizare s-a derulat \u00een dou\u0103 etape: \u00een prima etap\u0103, agen\u0163iile au prezentat propunerile lor, iar acestea au fost punctate \u00een baza unei grile de evaluare. \u00cen cea de-a doua etap\u0103, publicul a avut posibilitatea p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, 27 august, ora 23:59, s\u0103 aleag\u0103 identitatea vizual\u0103 pe care o prefer\u0103. Votul popular a contat \u00een propor\u0163ie de 25%., se precizeaz\u0103 \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 al MCIN.<\/p>\n

 <\/p>\n

Carte frumoas\u0103, cinste cui te-a scris!<\/p>\n

 <\/p>\n

Cea de-a \u015faptea edi\u0163ie a T\u00e2rgului de Carte Libris, organizat de Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie Neam\u0163 \u00een parteneriat cu Prim\u0103ria, s-a desf\u0103\u015furat anul acesta \u00een perioada 14-17 septembrie, \u00een Parcul Central din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n

Manifestarea dedicat\u0103 clasicului Ion Creang\u0103 (180 de ani de la na\u015ftere) \u015fi comemor\u0103rii scriitorului Calistrat Hoga\u015f (170 de ani de la na\u015ftere \u015fi 100 de ani de la moarte) a reunit pe standuri nume importante ale peisajului cultural na\u0163ional \u015fi a \u00eenregistrat numeroase evenimente legate de carte: prezent\u0103ri, lans\u0103ri, medalioane, conferin\u0163e, saloane literare.<\/p>\n

Au fost prezente Editura \u201eTipo Moldova\u201d din Ia\u015fi, cu proiectul \u201eCentenarul Marii Uniri, 100 de ani \u2013 100 de c\u0103r\u0163i de istorie\u201d, Editura \u201eEikon\u201d \u015fi Editura \u201eHasefer\u201d din Bucure\u015fti, Editura \u201eJunimea\u201d din Ia\u015fi, Editura \u201eCetatea Doamnei\u201d din Piatra Neam\u0163 \u015f. a.<\/p>\n

\u00cen cadrul conferin\u0163elor \u201eLibris 2017\u201d au fost prezen\u0163i Mircea Dinescu (\u201e\u00cencotro poezia?\u201d), Dan Tomule\u0163 (\u201eNatura perspectival\u0103 a adev\u0103rului\u201d), Lucian Strochi (\u201eScriitori roma\u015fcani\u201d), Vianu Mure\u015fan (\u201eMisticismul etic la Albert Schweitzer\u201d), Maria Sipo\u015f (\u201eMarin Preda \u2013 95 de ani de la na\u015ftere\u201d), Silviu Moldovan (\u201eFa\u0163ete ale represiunii politice dup\u0103 anul 1947\u201d) \u015f. a.<\/p>\n

Au fost lansate c\u0103r\u0163ile \u201eTrei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Anzi\u201d, de Marius Chivu, \u201eConsidera\u0163ii (in)utile despre destinul filosofiei\u201d de Dan Tomule\u0163, \u201eColier din bomboane de coliv\u0103\u201d de Mircea Dinescu, \u201eUn jurnal salvat al lui Mircea Eliade\u201d de Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, \u201eZeppelin\u201d, de Adrian G Romila \u015f. a.<\/p>\n

Manifestarea a mai cuprins un Medalion Constantin Munteanu, precum \u015fi \u00eent\u00e2lniri ale scriitorilor cu elevi de la colegiile \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi \u201eInformatic\u0103\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Premier\u0103 la Teatrul Tineretului<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe 8 septembrie, Teatrul Tineretului \u015fi-a deschis stagiunea 2017 \u2013 2018 cu premiera spectacolului WOLFGANG dup\u0103 Yannis Mavritsakis. Regia: Radu Afrim, decor: Romulus Boicu, costume: Erika M\u00e1rton. \u00cen distribu\u0163ie: C\u0103t\u0103lina B\u0103l\u0103l\u0103u, Florin Hri\u0163cu, Andrei Merchea Zapoto\u0163ki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mih\u0103ilescu, Valentin Florea, Sabina Br\u00e2ndu\u015fe.<\/p>\n

\u00cen 2006, o \u015ftire f\u0103cea \u00eenconjurul lumii: \u00eentr-un or\u0103\u015fel din Austria, Natascha Kampusch a fost \u0163inut\u0103 captiv\u0103 \u00eentr-o pivni\u0163\u0103, timp de 8 ani, de c\u0103tre Wolfgang Priklopil, care a r\u0103pit-o pe c\u00e2nd ea avea zece ani.<\/p>\n

Plec\u00e2nd de la acest fapt, dramaturgul grec Yannis Mavritsakis, scrie o pies\u0103 distins\u0103 cu Palmar\u00e8s de c\u0103tre Commission nationale de l’Aide \u00e0 la cr\u00e9ation de textes dramatiques, Paris, 2010. \u00cen opinia sa, Wolfgang este \u201eo interogare a raporturilor dintre dragoste \u015fi posesie\u201d, piesa \u00eencearc\u00e2nd s\u0103 descifreze resorturile intime care determin\u0103 actele r\u0103pitorului. Acestea ar fi un r\u0103spuns dat lumii standardizate \u015fi ipocrite, care nu-i satisface aspira\u0163iile romantice, c\u0103ci protagonistul viseaz\u0103 la o iubire absolut\u0103: \u201eAltfel ar trebui s\u0103 fie dragostea asta… Ar trebui s\u0103 po\u0163i s\u0103 smulgi pe cineva din mul\u0163ime \u015fi s\u0103 po\u0163i r\u0103m\u00e2ne cu acea persoan\u0103 pentru totdeauna.\u201d<\/p>\n

Iar regizorul Radu Afrim adaug\u0103: \u201eAcest spectacol ne arat\u0103 c\u00e2t de fragili suntem, dar vorbe\u015fte \u015fi despre captivitate, care nu e neap\u0103rat un beci, un portbagaj, ci poate fi propria familie, propriul ora\u015f, \u0163ara, cu care dezvol\u0163i o rela\u0163ie de dragoste \u015fi ur\u0103; interogheaz\u0103 care sunt limitele suportabilit\u0103\u0163ii noastre \u015fi dac\u0103 nu cumva \u00een loc s\u0103 ne salv\u0103m prefer\u0103m o coabitare nociv\u0103.\u201d (Raluca NACLAD)<\/p>\n

 <\/p>\n

Gala T\u00e2n\u0103rului Actor HOP, 2017<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Edi\u0163ia a XX-a a Galei T\u00e2n\u0103rului Actor HOP, desf\u0103\u015furat\u0103 la Vox Maris Grand Resort din Costine\u015fti, s-a \u00eencheiat, dup\u0103 patru zile de concurs, \u00een seara zilei de 7 septembrie.<\/p>\n

Tema din acest an a Galei HOP a fost \u201eSuportabila u\u015fur\u0103tate a fiin\u0163ei la A.P. Cehov\u201d, tem\u0103 provocatoare, menit\u0103 s\u0103 sublinieze ideea pe care directorul artistic al competi\u0163iei, Miklos Bacs a reliefat-o: c\u0103 de\u015fi suntem prin\u015fi \u00eentre dou\u0103 mari singur\u0103t\u0103\u0163i, na\u015fterea \u015fi moartea, \u00eentre ele, exist\u0103 c\u0103utarea celuilalt, iar arta teatrului este cea \u00een care actorii \u00eei debaraseaz\u0103 pe spectatori, pentru c\u00e2teva ore, de singur\u0103tate, oferindu-le iluzia lipsei acesteia.<\/p>\n

Juriul final a fost format din Zsolt B\u00f3gdan \u2013 actor, Mihai M\u0103niu\u0163iu \u2013 regizor, Ana-Ioana Macaria \u2013 actri\u0163\u0103, Ada Solomon \u2013 produc\u0103tor, Alexandru Voicu \u2013 actor, c\u00e2\u015ftig\u0103torul Marelui Premiu \u201e\u015etefan Iordache\u201d, edi\u0163ia 2016.<\/p>\n

Premiul \u201e\u015eTEFAN IORDACHE\u201d \u2013 Marele Premiu al Galei T\u00e2n\u0103rului Actor HOP a fost acordat actri\u0163ei Cosmina Olariu pentru \u201eMic\u0103 criz\u0103 de identitate\u201d, dup\u0103 Livada de vi\u015fini de A. P. Cehov. Premiul a fost \u00eenm\u00e2nat de actorul Victor Rebengiuc.<\/p>\n

Premiul se acord\u0103 \u00een memoria marelui artist \u015etefan Iordache, cel care a fost membru al juriului la mai multe edi\u0163ii ale Galei HOP, un mare apropiat al acestui eveniment \u015fi un sus\u0163in\u0103tor al tinerilor la \u00eenceput de carier\u0103. Dac\u0103 ini\u0163ial, \u00eencep\u00e2nd cu edi\u0163ia 2009, acesta a fost acordat pentru cel mai bun actor la sec\u0163iunea individual, \u00eencep\u00e2nd din anul 2013, organizatorii Galei au decis ca Premiul \u201e\u015etefan Iordache\u201d s\u0103 devin\u0103 MARELE PREMIU AL GALEI.<\/p>\n

 <\/p>\n

Expozi\u0163ia Dincolo de Granit \u2013 Andezit<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen perioada 5 septembrie \u2013 8 octombrie 2017, Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 a organizat, \u00een colaborare cu Muzeul de Art\u0103 Comparat\u0103 din S\u00e2ngeorz-B\u0103i, o expozi\u0163ie de grup care reune\u015fte lucr\u0103rile de sculptur\u0103 \u015fi ceramic\u0103 semnate de \u015fase arti\u015fti contemporani, nume de referin\u0163\u0103 \u00een arta vizual\u0103, prezentate pe scurt de muzeograful Violeta Dinu: Nicolae Fleissig care tr\u0103ie\u015fte \u00een Fran\u0163a din 1982, a descoperit tainele sculpturii \u00een atelierul lui Clement Pompiliu (1923-1985) din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Academia de Art\u0103 din Bucure\u015fti, \u015fi revenind \u00een ora\u015ful nostru a ini\u0163iat proiecte artistice monumentale finalizate cu lucr\u0103ri donate urbei \u015fi Muzeului de Art\u0103. Gheorghe Z\u0103rnescu a expus la Piatra-Neam\u0163 de multe ori \u00een cadrul Bienalelor \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d \u015fi a donat institu\u0163iei noastre 16 lucr\u0103ri din expozi\u0163ie care se adaug\u0103 celor donate \u00een anii trecu\u0163i, \u00eembog\u0103\u0163indu-ne patrimoniul. Maxim Dumitra\u015f, artist, fondator \u015fi director al Muzeului de Art\u0103 Comparat\u0103 din S\u00e2ngeorz-B\u0103i, este ini\u0163iatorul acestui proiect generos intitulat \u201eDincolo de Granit \u2013 Andezit\u201d unde sculptura se asociaz\u0103 \u015fi cu alte limbaje, simultan cu deschiderea c\u0103tre spa\u0163iul interna\u0163ional. Ioan Pop Vereta, s-a format ca artist la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti. A participat la simpozioane \u015fi tabere de sculptur\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Lucr\u0103rile sale cu tematic\u0103 simbolist \u2013 abstract\u0103 se afl\u0103 pentru prima dat\u0103 la Piatra-Neam\u0163. Nesrin Karakan este o sculptori\u0163\u0103 originar\u0103 din Turcia, unde pred\u0103 la Universitatea din Mersin. Lucr\u0103rile sale, realizate \u00een materiale diverse, de la font\u0103, beton, la andezit, se integreaz\u0103 noilor tendin\u0163e contemporane manifestate \u00een cadrul grupului. Emil Cassian Dumitra\u015f a absolvit Universitatea de Arte Plastice \u015fi Design \u201eIon Andreescu\u201d din Cluj, sec\u0163ia ceramic\u0103 \/ sticl\u0103 \/ metal, specializ\u00e2ndu-se \u00een sculp\u00adtur\u0103. \u00cen aceast\u0103 expozi\u0163ie, artistul se prezint\u0103 cu 12 lucr\u0103ri de ceramic\u0103. (Red.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Expozi\u0163ia Maestrul picturii nem\u0163ene \u2013 Nicolae Milord   Pe 27 iulie 2017, la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 a avut loc vernisajul expozi\u0163iei de pictur\u0103 \u015fi grafic\u0103 semnat\u0103 de artistul nem\u0163ean Nicolae Milord, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103ri din colec\u0163ii particulare \u015fi din…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[196,216],"tags":[],"class_list":["post-9234","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meserii-plastica","category-202-septembrie-2017"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9234","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9234"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9234\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9255,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9234\/revisions\/9255"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9234"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9234"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9234"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}