\u201eS\u0103 nu-i educ\u0103m pe copii pentru lumea de azi. Aceast\u0103 lume nu va mai exista c\u00e2nd ei vor fi mari. \u015ei nimic nu ne permite s\u0103 \u015ftim cum va fi lumea lor. Atunci s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 se adapteze\u201d. (Maria Montessori)<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eEducatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 mereu \u00een vedere c\u0103 datoria lui nu este at\u00e2t s\u0103 \u00eenve\u0163e pe t\u00e2n\u0103r tot ce se poate \u00eenv\u0103\u0163a, ci s\u0103 \u00eei de\u015ftepte iubirea \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103-i arate c\u0103ile adev\u0103rate din care poate c\u00e2\u015ftiga cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi prin care se poate perfec\u0163iona, dac\u0103 are de g\u00e2nd aceasta\u201d. (John Locke)<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eNu exist\u0103 deloc lucruri mari, nici lucruri m\u0103runte. Exist\u0103 altceva. Altceva \u00eenseamn\u0103 ceea ce-mi place \u015fi ceea ce fac\u201d. (Jacques Prevert)<\/p>\n
<\/p>\n
Introducerea proiectelor \u00een curriculum nu reprezint\u0103 o idee nou\u0103 sau revolu\u0163ionar\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei. \u00cen cursul deceniului trecut, practicile au evoluat totu\u015fi spre o strategie de predare mai formalizat\u0103. \u00cenv\u0103\u0163area prin metoda proiectului \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat un loc mai sigur \u00een practicile \u015fcolare pe m\u0103sur\u0103 ce exper\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 documenteze ceea ce cadrele didactice au \u00een\u0163eles de mult timp: elevii devin mai implica\u0163i \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are atunci c\u00e2nd au posibilitatea de a analiza, de a cerceta probleme complexe, provocatoare, uneori nepl\u0103cute, care se aseam\u0103n\u0103 cu cele din via\u0163a real\u0103.<\/p>\n
Metoda proiectelor a fost ini\u0163iat\u0103 de John Dewey, care, la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea, a elaborat o program\u0103 fundamental\u0103 bazat\u0103 pe necesit\u0103\u0163ile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile copilului.<\/p>\n
Ideea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii bazate pe proiect a fost lansat\u0103 de William H Kilpatrick, prin lucrarea \u201eThe project method\u201d (1918). Proiectul este o metod\u0103 interactiv\u0103 de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, care presupune o micro-cercetare sau o investigare sistematic\u0103 a unui subiect care prezint\u0103 interes pentru elevi.<\/p>\n
Metoda proiect este fundamentat\u0103 pe principiul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin ac\u0163iune practic\u0103, cu finalitate real\u0103 (\u201elearning by doing\u201d), ceea ce \u00eei confer\u0103 \u015fi motiva\u0163ia necesar\u0103. Opus\u0103 instruc\u0163iei verbaliste \u015fi livre\u015fti, \u00eenv\u0103\u0163area prin realizarea de proiecte reprezint\u0103 un mod mai cuprinz\u0103tor de organizare a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt prin care pot fi satisf\u0103cute cerin\u0163ele unei educa\u0163ii pragmatice, \u00een spiritul ac\u0163iunii \u015fi independen\u0163ei \u00een g\u00e2ndire.<\/p>\n
\u201eA \u00eenv\u0103\u0163a f\u0103c\u00e2nd\u201d \u2013 devine din ce \u00een ce mai mult unul dintre principiile de baz\u0103 ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului contemporan. Aristotel spunea c\u0103 \u201eceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 facem dup\u0103 ce am \u00eenv\u0103\u0163at, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m numai f\u0103c\u00e2nd\u201d.<\/p>\n
Metoda proiectelor este o strategie didactic\u0103 bazat\u0103 pe interese, necesitate \u015fi posibilit\u0103\u0163i de dezvoltare. Ea presupune lucrul \u00een echip\u0103, interac\u0163iunea direct\u0103, dar \u015fi brainstorming-ul, care devin mijloace de baz\u0103 ale procesului educativ. Prin metoda proiectului se las\u0103 elevului mai mult\u0103 libertate de exprimare \u015fi ac\u0163iune \u015fi se ofer\u0103 ocazii reale de a lua decizii \u015fi de a-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163i. Toate acestea duc, implicit, la crearea unei motiva\u0163ii puternice \u015fi la o implicare deopotriv\u0103 efectiv\u0103 \u015fi afectiv\u0103 a elevilor. Simplul fapt, c\u0103 sunt consulta\u0163i \u00een alegerea temelor \u015fi se \u0163ine cont de p\u0103rerea lor, \u00eei face pe elevi s\u0103 aib\u0103 mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii.<\/p>\n
O tem\u0103 este o idee, dar \u015fi o posibilitate de a-i ajuta pe elevi s\u0103 \u00eenve\u0163e prin ac\u0163iune practic\u0103, cu finalitate real\u0103, \u00een care ei \u00eembin\u0103 ac\u0163iunile de culegere a informa\u0163iilor cu cele de participare la o alta, concret\u0103, aplicativ\u0103 pe o tem\u0103.<\/p>\n
Elaborarea proiectelor tematice ne impune o larg\u0103 varietate a surselor de informare, dar \u015fi un dialog cu elevii \u00een care, ascult\u00e2ndu-i, pun\u00e2ndu-le \u00eentreb\u0103ri despre ceea ce \u015ftiu sau ce ar dori s\u0103 \u015ftie, descoperim ce \u00eei intereseaz\u0103 \u015fi putem s\u0103 organiz\u0103m con\u0163inuturile \u00eentr-un plan logic de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
Important\u0103 \u00een derularea acestei metode a proiectelor este implicarea mai mare a p\u0103rin\u0163ilor \u00een activitatea propriilor copii (\u201epersoane-resurs\u0103\u201d), duc\u00e2nd la o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a activit\u0103\u0163ii din \u015fcoal\u0103, dar \u015fi la cunoa\u015fterea mai profund\u0103, mai realist\u0103 a copiilor lor, consolid\u00e2ndu-se pun\u0163ile afective \u015fi de comunicare \u00eentre ace\u015ftia.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie un transmi\u0163\u0103tor de cuno\u015ftin\u0163e, devenind un facilitator, un sf\u0103tuitor (consilier) al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul provoac\u0103, organizeaz\u0103 \u015fi stimuleaz\u0103 situa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are. Elevii sunt condu\u015fi c\u0103tre auto\u00eenv\u0103\u0163are \u015fi sunt motiva\u0163i s\u0103 planifice independent \u015fi colectiv, s\u0103 implementeze \u015fi s\u0103 evalueze procesul de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
Proiectul este un demers didactic \u00een grup, \u00eentr-o interac\u0163iune continu\u0103, prin care se urm\u0103re\u015fte integrarea noilor informa\u0163ii \u00een structuri cognitive proprii \u015fi transferarea lor \u00een con\u0163inuturi noi, aplicabile \u00een practic, o comunitate de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een care fiecare contribuie at\u00e2t la propria \u00eenv\u0103\u0163are, c\u00e2t \u015fi la procesul de \u00eenv\u0103\u0163are colectiv, o ac\u0163iune de cercetare \u015fi ac\u0163iune practic\u0103 \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n
Ideea realiz\u0103rii unui proiect izvor\u0103\u015fte din setea elevilor de a acumula tot mai multe informa\u0163ii referitoare la un anumit subiect sau de a realiza leg\u0103turi \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele asimilate prin intermediul diferitelor discipline de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
Activit\u0103\u0163ile integrate care se desf\u0103\u015foar\u0103 pe parcursul unui proiect tematic asigur\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163are activ\u0103, reflect\u00e2nd interesele \u015fi experien\u0163a elevilor \u015fi au finalit\u0103\u0163i reale. Pentru ca scopul propus s\u0103 aib\u0103 finalitate trebuie respectate anumite principii democratice: \u201eCooperare, co-participare\/Co-influen\u0163\u0103, negociere\/ Luarea deciziilor \u00een comun\/ Coresponsabilitate\/ Libertate, ini\u0163iativ\u0103\/ Respect \u015fi toleran\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n
Lucrul pe baza proiectelor tematice are un caracter interdisciplinar \u015fi permite abordarea subiectelor propuse din mai multe unghiuri, dezvolt\u00e2nd multilateral personalitatea copilului.<\/p>\n
Aceast\u0103 metod\u0103 modern\u0103 cuprinde trei faze (etape), dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n
<\/p>\n
\u2013 FAZA I SAU DEBUTUL PROIECTULUI (preparatorie, de ini\u0163iere at\u00e2t pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor c\u00e2t \u015fi pentru elevi) care const\u0103 \u00een alegerea temei de investigat, stabilirea scopului, a competen\u0163elor specifice pred\u0103rii integrate specifice temei alese, analiza resurselor materiale, umane \u015fi de timp necesare derul\u0103rii proiectului tematic, conceperea h\u0103r\u0163ii proiectului tematic de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u00een colaborare cu elevii, alc\u0103tuirea inventarului de probleme (ceea ce \u015ftiu elevii deja \u015fi ceea ce nu \u015ftiu \u015fi ar trebui s\u0103 afle despre aceast\u0103 tem\u0103), amenajarea spa\u0163iului tematic, discu\u0163ii cu persoanele implicate.<\/p>\n
Sursa alegerii temei poate fi:<\/p>\n
Elevii \u2013 c\u00e2nd sunt familiariza\u0163i cu rutina derul\u0103rii unui proiect;<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea \u2013 \u00een perioada ini\u0163ial\u0103 a familiariz\u0103rii elevilor cu metoda proiectelor;<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea \u015fi elevii;<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea;<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea \u015fi elevii.<\/p>\n
<\/p>\n
\u2013 FAZA A II-A SAU CON\u0162INUTUL PROIECTULUI, care const\u0103 \u00een activit\u0103\u0163ile practice ale elevilor (documentare, investigare), stabilirea de roluri \u015fi responsabilit\u0103\u0163i, aranjarea spa\u0163iului tematic, strategiile didactice utilizate \u00een derularea proiectului (resurse materiale, umane \u015fi de timp, metode tradi\u0163ionale) \u2013 realizarea propriu-zis\u0103 a proiectului.<\/p>\n
<\/p>\n
\u2013 FAZA A III-A SAU EVALUAREA TEMEI, care const\u0103 \u00een evaluarea propriu-zis\u0103 a temei abordate pe o perioada de timp bine delimitat\u0103. Evaluarea poate fi f\u0103cut\u0103 sub diferite forme: convorbiri, dramatiz\u0103ri, portofolii cu lucr\u0103rile elevilor, machete, lucr\u0103ri colective, albume \u015fi CD-uri cu poze, probe orale, probe practice, probe scrise etc.<\/p>\n
Indiferent de ce tip de \u00eenv\u0103\u0163are promoveaz\u0103 un proiect elevii au de rezolvat probleme \u015fi situa\u0163ii diferite. Ei formuleaz\u0103 judec\u0103\u0163i de valoare \u00een urma prelucr\u0103rii datelor cunoscute ale problemei, combin\u0103 ideile, \u00ee\u015fi atribuie responsabilit\u0103\u0163i, rela\u0163ioneaz\u0103, \u00ee\u015fi respect\u0103 limita capacit\u0103\u0163ilor individuale \u00een cadrul grupului, fac analogii \u00eentre diferite situa\u0163ii, activit\u0103\u0163i desf\u0103\u015furate, particip\u0103 cu interes la proiectarea secven\u0163elor de lec\u0163ie, fac transfer de cuno\u015ftin\u0163e de la un proiect la altul, de la o lec\u0163ie la alta.<\/p>\n
Aceast\u0103 metod\u0103 nou\u0103 are o viziune mai ampl\u0103 asupra dezvolt\u0103rii armonioase a personalit\u0103\u0163ii copilului, pune un accent deosebit pe colaborarea dintre elevi \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u015fi p\u0103rin\u0163i. Printr-un proiect tematic, p\u0103rintele se transform\u0103 \u00eentr-un adev\u0103rat partener de lucru al propriului copil, av\u00e2nd posibilitatea de a participa activ cu acesta la lec\u0163iile ce se desf\u0103\u015foar\u0103 la clas\u0103. P\u0103rintele nu mai este un simplu spectator la lec\u0163iile demonstrative sus\u0163inute de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, ci un \u201emembru\u201d al clasei din care face parte copilul lui.<\/p>\n
<\/p>\n
Ce evalueaz\u0103 cadrul didactic \u00een timpul derul\u0103rii proiectului \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul proiectului:<\/p>\n
\u2013 Stilul de \u00eenv\u0103\u0163are al elevilor, c\u00e2t \u015fi cum se implic\u0103;<\/p>\n
\u2013 Performan\u0163ele individuale;<\/p>\n
\u2013 Strategiile individuale \u015fi de grup \u00een rezolvarea unor situa\u0163ii problem\u0103;<\/p>\n
\u2013 Cuvinte \u015fi expresii noi \u00eensu\u015fite;<\/p>\n
\u2013 Respectarea regulilor \u015fi principiilor;<\/p>\n
\u2013 Implicarea direct\u0103 \u00een realizarea condi\u0163iilor materiale necesare proiectului;<\/p>\n
\u2013 Strategia de solu\u0163ionare a cazurilor ap\u0103rute;<\/p>\n
\u2013 Capacitatea de a adresa \u00eentreb\u0103ri;<\/p>\n
\u2013 Corectitudinea, progresul r\u0103spunsurilor la \u00eentreb\u0103ri;<\/p>\n
\u2013 Impactul aplica\u0163iilor practice asupra copiilor;<\/p>\n
\u2013 Capacitatea de \u00een\u0163elegere a noilor concepte, idei, no\u0163iuni.<\/p>\n
\u2013 Modul de prezentare a produselor realizate;<\/p>\n
\u2013 Experien\u0163a de via\u0163\u0103 a elevilor legat\u0103 de subiect;<\/p>\n
\u2013 Cauza dificult\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2mpinate;<\/p>\n
\u2013 Limitele \u015fi avantajele proiectului;<\/p>\n
\u2013 Solu\u0163iile originale g\u0103site de elevi, care au condus la reu\u015fita proiectului.<\/p>\n
\u2013 Capacitatea copiilor de a formula ipoteze, de a propune noi proiecte la \u201eproiectul mam\u0103\u201d;<\/p>\n
\u2013 Calitatea surselor de informare.<\/p>\n
Fiecare proiect genereaz\u0103 noi idei pentru proiectul urm\u0103tor, convinge elevii c\u0103 misterul este unul nou, necunoscuta proiectului le creeaz\u0103 situa\u0163ii concrete de investigare, dezbatere, prelucrare a informa\u0163iilor, valorizare a aptitudinilor.<\/p>\n
Lucrul la proiect nu este o activitate individual\u0103 a cadrului didactic, ci un demers care antreneaz\u0103 o sum\u0103 de parteneri \u015fi colaboratori care contribuie realmente la atingerea \u0163intelor propuse.<\/p>\n
Putem afirma c\u0103 metoda proiectelor tematice este una dintre cele mai eficiente metode at\u00e2t pentru elevi, c\u00e2t \u015fi cadrul didactic, chiar dac\u0103 implic\u0103 un studiu individual sus\u0163inut, o preg\u0103tire meticuloas\u0103 \u015fi serioas\u0103 \u00een privin\u0163a document\u0103rii, o multitudine de materiale didactice, o imens\u0103 munc\u0103 de c\u0103utare a modalit\u0103\u0163ilor celor mai potrivite \u00een stabilirea inventarului de activit\u0103\u0163i. Satisfac\u0163iile sunt pe m\u0103sura efortului depus, c\u0103ci ce poate fi mai mare prilej de mul\u0163umire pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor dec\u00e2t bucuria de a-\u015fi vedea \u00eenchegat colectivul clasei, de a-i \u00een\u0163elege mai bine pe elevi prin prisma rela\u0163iilor lor cu p\u0103rin\u0163ii, de a constata c\u0103 activitatea clasei a devenit mai interesant\u0103 \u015fi mai stimulativ\u0103.<\/p>\n
O clas\u0103 la care se aplic\u0103 metoda proiectului este o clas\u0103 \u201ediferit\u0103\u201d din punct de vedere psiho-social fa\u0163\u0103 de celelalte. Cuv\u00e2ntul \u201ediferit\u0103\u201d nu \u00eenseamn\u0103 ceva mai bun sau mai r\u0103u \u00een acest context ci \u00eenseamn\u0103 mai bine preg\u0103tit pentru via\u0163\u0103, ceea ce pentru \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 ar trebui sa fie o finalitate important\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie:<\/p>\n
Programa \u015fcolar\u0103 pentru clasa preg\u0103titoare, clasa I \u015fi clasa a II-a, aprobat\u0103 prin ordin al ministrului Nr. 3418\/19.03.2013.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. Maria D\u00c2RLEA,<\/p>\n
\u015ecoala Gimnazial\u0103 Borle\u015fti, Jude\u0163ul Neam\u0163<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eS\u0103 nu-i educ\u0103m pe copii pentru lumea de azi. Aceast\u0103 lume nu va mai exista c\u00e2nd ei vor fi mari. \u015ei nimic nu ne permite s\u0103 \u015ftim cum va fi lumea lor. Atunci s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 se adapteze\u201d. (Maria Montessori)…<\/p>\n