■ 1/1929 – n. Grigore Caraza, la Poiana Teiului, Neamţ (d. 11. 11. 2014, Piatra-Neamţ), învăţător, condamnat de mai multe ori, a făcut peste 21 de ani de închisoare. A reuşit, la 50 de ani, să obţină diploma de bacalaureat. În 1980, a emigrat în Statele Unite de unde a revenit în ţară (2001). Petre Ţuţea era de părere că, în închisoare, Grigore Caraza şi-a „exercitat profesia de român”. Experienţa de temniţă grea în închisorile comuniste a transpus-o în cartea „Aiud însângerat”, un document tulburător despre ceea ce a însemnat „holocaustul roşu” în România. I s-a acordat Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2007).
■ 2/1853 – n. Nicu N. Albu, la Piatra-Neamţ (d. 31. 05. 1908, Bucureşti), a absolvit Facultatea de Medicină din Berlin, fără examen de doctorat. Arendaş al moşiilor din Roznov, Turtureşti şi Mărăţei, se va consacra exploatărilor forestiere, construind drumuri, şosele, căi ferate (Bacău – Piatra-Neamţ, şi Piatra-Neamţ – Tarcău). Deputat, senator, prefect al Judeţului Neamţ şi primar. Atunci s-a terminat construcţia şoselelor începute de Gheorghe Ruset-Roznovanu, s-au construit şapte poduri mari peste Bistriţa, şoseaua peste Petru-Vodă (Târgu-Neamţ – Valea Bistriţei), introducerea curentului electric în oraş, amenajarea Parcului „Cozla” şi a grădinii zoologice, aducţiunea de apă potabilă, construirea de străzi, trotuare, extinderea liniilor telefonice în judeţ, mutarea gării pe actualul amplasament. A sprijinit apariţia publicaţiilor: „Mişcarea”, „Propăşirea”, „Munca”.
■ 2/1944 – n. Violeta Lăcătuşu, la Asău, Bacău, profesoară, scriitoare, artist plastic. După absolvirea Facultăţii de Filologie, Iaşi (1967) a predat, până la pensionare, limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Roman -Vodă” din Roman. A debutat editorial cu romanul „Simurgul” (1999). Colaborări: „România literară”, „Cronica”, „Ateneu” „Antiteze”, „Analele” Universităţii ieşene. Alte cărţi: „Iniţiere astrală, grafi-poeme”, „Jocul destinului” „Taifunul îşi ascute dinţii”, „Imprevizibilul e săgeata destinului”, „Să crezi în imposibil”. Este membră a U. S. din România.
■ 3/1931 – n. Gheorghe Vadana, la Poiana Largului, Neamţ, profesor de desen, inspector şcolar, director de şcoală (1967–1993), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1967), membru al U. A. P. A participat la taberele de creaţie din ţară şi la Tabăra Internaţională UNICEF, Hamburg (1972). Expoziţii personale: Strasbourg, Hamburg, Ungaria, Spania, Târgu-Mureş. Expune anual la galeriile din Piatra-Neamţ şi la toate expoziţiile Filialei, la Voroneţiana (Suceava), Galeria „Cupola” Iaşi, Bucureşti, Chişinău, Bacău, Galeria Teatrului Naţional Bucureşti, Bienala „Lascăr Vorel”. Distincţii: Diploma de Onoare a Comitetului de Cultură Neamţ şi Premiul „Lascăr Vorel” pentru pictură.
■ 4/1934 – n. Marin-Marcel Drăgotescu, la Craiova (d. 6. 07. 2002, Piatra-Neamţ), profesor, documentarist, eseist şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, ca şef de promoţie (1957), a primit o bursă la Institutul „Constantin Drăgan” de la Milano (1957). Întemeietor şi director al Muzeului de Istorie din Bicaz, vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă Neamţ. Scrieri: „Monumente istorice de pe Valea Bistriţei” (colab.), „Ghid turistic al Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor şi Mănăstirea Durău”, „Piatra-Neamţ – mic îndreptar turistic”, „Muzee şi colecţii din Judeţul Neamţ”, „Drumuri la mănăstiri moldave”, „Mănăstirea Războieni – arc peste timp”, „Monumente istorice şi de arhitectură din Judeţul Neamţ” (colab.).
■ 7/1932 – n. Virgil Răzeşu, la Brăila, doctor în medicină, prozator, a absolvit Institutul de Medicină, Iaşi. Din 1963, medic primar, şef de secţie chirurgie, la Piatra-Neamţ. Membru al unor organizaţii ştiinţifice şi profesionale din România şi internaţionale. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra Neamţ. Cărţi de specialitate: „Chirurgie generală – probe practice pentru examene şi concursuri”; „Profesorul Ion Juvara – dascăl şi promotor al chirurgiei româneşti”; un cap. în „Enciclopedia cancerului”, vol. XII; „Chirurgie generală – vademecum pentru examene şi concursuri”. Beletristice: „Spectru intim – din viaţa unui chirurg”; „Trei bisturie care au revoluţionat medicina (colab.); „Prin vămile vieţii”, roman; „Nuntă de aur”, poezie şi proză; „Tratat de deflorare”; vol. „Cetăţeni de onoare ai Municipiului Piatra-Neamţ” ş. a.
■ 10/1879 – n. Leon Mrejeriu, la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ (d. 14. 10. 1945, Mizil), institutor, autor de manuale şcolare, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1899). A predat la: Crucea, Broşteni, Mănăstirea Bistriţa, Zorleni, Poiana Teiului, Târgu-Neamţ, Piatra-Neamţ, revizor şcolar (1908-1912, când s-au clădit peste 100 de şcoli, s-a înfiinţat, la Piatra-Neamţ, un liceu de fete, s-a adăugat un etaj la clădirea Liceului „Petru Rareş”), Silistra, animator cultural în Basarabia, inspector pentru Ardeal şi Bucovina, membru în Consiliul General de Instrucţie, deputat, prefect al Judeţului Neamţ. Unul din iniţiatorii revistei de folclor „Ion Creangă”. Fondator al Băncii Corpului Didactic, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1912). Scrieri: „O călătorie în Transilvania”, „Carte pentru tineretul de la sate”, „Şezătoare ţărănească”, „Mănăstirea Bistriţa”; „Din Basarabia”, „Înlănţuirea vremurilor”.
■ 12/1894 – n. Otilia Cazimir, la Cotu-Vameş, Roman, Neamţ (pseud. Alexandrei Gavrilescu; d. 8. 06. 1967, Iaşi), membră a S. S. Români (1929). Inspector în Direcţia Generală a Teatrelor (1937-1947). Debut în „Însemnări ieşene” (1919), editorial, cu „Lumini şi umbre”, poezii (1923). A scris şi a publicat memorialistică, literatură pentru copii, traduceri. Premiul Academiei Române, Premiul Naţional pentru Poezie, Premiul „Femina-Vie Heureuse”, Premiul S. S. R. Alte volume: „Unchiul din America”; „Fluturi de noapte”; „Grădina cu amintiri şi alte schiţe”; „Cântec de comoară”; „Jucării”; „Baba iarna intră-n sat”; „În târguşorul dintre vii…”; „Prietenii mei scriitori”; ş. a.
■ 14/1944 – n. Constantin Ghenescu, la Alba Iulia (d. 26. 09. 2013, Piatra-Neamţ), actor. După studii liceale, a absolvit Şcoala Tehnica Sanitară din Bucureşti şi a lucrat un an la Spitalul Fundeni. A urmat actoria la I. A. T. C. „Ion Luca Caragiale”, absolvent în 1969, ca şef de promoţie. A optat pentru Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, unde a jucat, timp de 25 de ani, nenumărate roluri în: „Cronica personală a lui Laonic” (debut), „Răfuiala”, „Procesul”, „O noapte furtunoasă” ş. a. În 1997, s-a transferat la Teatrul „Bulandra”, Bucureşti. A fost distribuit în multe filme: „Şi caii sunt verzi pe pereţi”, „Undeva la Palilula”, „Cealaltă Irină”, „Cronica unei morţi amânate”, „Legiunea străină”, „Margo”, „Schimbarea la faţă”, „Marilena de la P7”, „Hacker”, „Niki Ardelean colonel în rezervă” ş. a.
■ 15/1834 – n. Vasile A. Urechiă, la Piatra, Ţinutul Neamţ (d. 22. 11. 1901, Bucureşti), profesor universitar, istoric, scriitor, om politic. Primele studii, la şcoala particulară din casele boierului Dumitrache Stan din Piatra-Neamţ, la pensionul privat al elveţianului Ballif. Învaţă limba franceză, în particular, cu „musiu” Xenopol (tatăl istoricului), apoi urmează Şcoala Preparandală de la „Trei Ierarhi” şi Academia Mihăileană (1844), Facultatea de Litere, Sorbona. La Paris, scoate gazeta „Opiniunea”. Revenit la Iaşi (1858), va începe cariera de profesor (la Gimnaziul Central şi la Universitate, 1858-1864), asesor la Tribunalul din localitate, apoi, la Universitatea din Bucureşti (din 1864), unde va fi profesor şi decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie. Diferite funcţii în instituţii de stat (director, inspector, ministru). Pune bazele societăţii şi revistei „Ateneul Român” (1860). Membru fondator al Societăţii Literare Române (Academia). A colaborat la multe publicaţii din epocă. A publicat studii istorice, memorii, teatru, legende, bibliografii.
■ 24/1938 – n. Rodica Teofănescu-Cocan, la Stroieşti, Botoşani, profesoară, prozatoare, eseistă. În copilărie, a locuit cu părinţii la Girov, Neamţ. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1959), a predat limba şi literatura română la Colegiul de Informatică din Piatra-Neamţ până în 1995. A debutat în „România literară” (39/1972) cu proză scurtă. Activitatea literară îi va fi apreciată şi cu Marele Premiu la Concursul Naţional de Proză „Mihail Sadoveanu” (1996). Volume: „Lumini pe Valea Cracăului. Girov – oameni şi tradiţii”, 2003; „Jurnalul unui creştin”, 2005; „Sedentarii”, roman, 2010.
■ 26/1949 – n. Dan Petrescu, la Bucureşti, prozator, eseist, traducător, a absolvit Liceul „Roman-Vodă” din Roman (1981), Facultatea de Filologie din Iaşi. Disident al regimului comunist (1988), a fost concediat de la Biblioteca Centrală din Iaşi şi arestat la domiciliu. După 1989, a fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1990), redactor-şef adjunct la două edituri şi a activat în Grupul pentru Dialog Social. Colaborări la publicaţii de cultură. Volume: „Tentaţiile anonimatului şi alte eseuri”, „Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o ţară ocupată” (colab.); „În răspăr”, „Deconstrucţii populare”; „Scrisori către Liviu”; „Secta gânditorilor de estradă”, multe traduceri.
■ 27/1951 – n. Elvira Gille, la Bicaz, Neamţ, biolog, absolventă a Liceului din Bicaz (1970) şi a Facultăţii de Biologie, Iaşi (1977), doctor în biologie, specialitatea farmacognozie, cu lucrarea „Studiu asupra unor specii de digitalis cu mutageneza experimentală în culturile convenţionale şi în vitro”. Cercetător la Staţiunea de Cercetări „Stejarul” din Pângăraţi (din 1979). Membră a mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Autoare a multor lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate. Profesor la Filiala Neamţ a Universităţii „Spiru Haret” şi la Colegiul de Farmacie din Piatra-Neamţ.
■ 28/1939 – n. George Brăescu, la Ruseni-Răzeşi, Plopana, Bacău, profesor, folclorist, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, din Iaşi (1971). A fost cadru didactic şi director la diverse şcoli din Judeţul Bacău. Funcţii: inspector, metodist, instructor şi consilier cultural la Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, apoi la Casa Creaţiei Populare a Judeţului Neamţ. A iniţiat şi a condus cenacluri literare din Neamţ. Este fondator al Asociaţiei Teatrului Folcloric din România şi Republica Moldova, al Revistei „Ţara Hangului”, al mai multor fundaţii şi asociaţii culturale. Colaborator la diverse publicaţii. Consilier editorial, antologator al multor cărţi de literatură şi folclor. Cărţi: „Panorama teatrului folcloric”; „Dramaturgie folclorică ilustrată”.
Constantin TOMŞA