* octombrie 1936, în Revista „Preocupări didactice” din Piatra-Neamţ, a apărut articolul „Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate” semnat de savantul sociolog Dimitrie Gusti.
* octombrie 1936, în Revista „Apostolul”, a fost prezentată elogios Revista „Calendarul ostaşului” editată de Regimentul 15 Războieni din Piatra-Neamţ.
* Între 1 octombrie 1881 – 28 februarie 1882, a fost revizor şcolar de Neamţ I. L. Caragiale. A locuit la Piatra-Neamţ.
* Între 1 octombrie 1896 – 15 octombrie 1899, a apărut, la Piatra-Neamţ, „Revista Societăţii Corpului Didactic din Judeţul Neamţ”.
* 5 octombrie, Ziua Mondială a Educaţiei.
* 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Ruseni, Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar. A condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut în 40 de numere, în satul lui I. I. Mironescu şi, în jurul căreia, inimosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. A publicat în: „Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Neamţ” „Realitatea”) şi alte periodice din ţară.
* 23/1947 – n. Dumitru Bezem, la Tarcău, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi (1972). Membru al U. A. P.
A participat permanent la expoziţiile judeţene şi de grup organizate de Filiala Neamţ a UAP.
A expus la Strasbourg (1992), Martel – Ungaria (1996). A participat la expoziţii din Japonia, Germania, Italia, SUA, Canada, Spania ş. a. Este recunoscut prin ciclurile: „Porţi”, „Arlechini”, „Schituri”, „Cascade”. În 1998, participă în cadrul expoziţiei „Comori spirituale din Neamţ” (peisaje mănăstireşti), la Epenay – Champagne (Franţa), unde îi sunt selectate câteva lucrări pentru Expoziţia „Focus Europe”. La mulţi ani, maestre!
* 26/1882 – n. Olimpia-Oltea Teodoru, la Roman (d. martie 1961, Mănăstirea Văratic). Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Specializare în Franţa. Institutor (Piatra-Neamţ), profesor şi director la Şcoala Medie de Gospodărie, Bicireşti, soră de caritate (1916-1918, Bucureşti şi Roman), profesor şi director la Liceul „Iulia Hasdeu” şi la Şcoala Normală de Fete (Lugoj). Apreciere şi prietenie din partea lui George Coşbuc, O. Goga, N. Iorga, Al. Vlahuţă ş. a. Scrieri: „Tapae. Câmpii bănăţene” (poezii), 1922; „Cununa tinereţii”; „Suprema jertfă”, 1938. Colaborări la numeroase ziare şi reviste.
* 28/1872 – n. I. Teodorescu-Broşteni, la Cotârgaşi, Broşteni, Judeţul Neamţ (d. 6. 11, 1958, Bucureşti). Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1894). Învăţător la : Cotârgaşi, din 1898, la Broşteni. Inspector şcolar în Basarabia (1920-1927), apoi, până la pensionare (1929), la Şcoala Primară „Vasile Conta” din Iaşi. A publicat, în colaborare. manuale şcolare. A elaborat Statutul Societăţii Culturale „Bistriţa” din Broşteni. A organizat Banca Populară. A colaborat la: „Şezătoarea”, „Gazeta săteanului”, „Făt-Frumos”, „Însemnări ieşene”, „Junimea literară”, „Ion Creangă”, „Tudor Pamfile” ş. a. Este autorul volumului „Testamentul călăuză”, Bucureşti, „Cartea Românească!, 1930.
* 28/1937 – n. Virgiliu Gh. Bârliba, la Roman. Fiul profesorului Har. Mihăilescu. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti (1961). Profesor la Sărmăşag (Sălaj), Borca (Neamţ), muzeograf şi director la Muzeul de Arheologie din Piatra-Neamţ (1964-1974), cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi (din 1980). Specializat în arhivistică, apoi în domenii ale arheologiei geto-dacice, a epocii migraţiei şi a numismaticii antice. Doctor în istorie (1975). A condus săpături arheologice la Bâtca Doamnei (Piatra-Neamţ), Calu-Iapa, Târzia, Gura Secului şi Branişte, toate în Neamţ. Din 1991, profesor la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Iaşi. Între 1969-1975, a înfiinţat şi a condus Revista „Memoria Antiquitatis”.Din 1991, redactor responsabil al Revistei „Arheologia Moldovei”. Lucrări: „Tezaurul de la Măgura” (în colab.); „La monnaie romaine chez les Daces Orientaux”, 1980; „Dacia răsăriteană în secolele VI-I î.e.n. Economie şi monedă”, 1990 (Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei). A îngrijit „Istoria românilor din Dacia Traiană”, de A. D. Xenopol; „Istoria Românilor, I-II”, de Nicolae Iorga şi „Sistemul bănesc al leului”, de C.C. Kiriţescu. La mulţi ani, domnule doctor!
* 30/1932, a avut loc Festivitatea Naţională, la Mănăstirea Bistriţa, de sărbătorire a 500 de ani de la moartea lui Alexandru cel Bun. Au participat: Regele Carol al II-lea, membri ai Guvernului României (primul ministru Iuliu Maniu, ministrul Învăţământului Dimitrie Gusti), numeroşi oameni de cultură, între care Nicolae Iorga, cel care a condus lucrările de deschidere a mormântului marelui voievod. A impresionat corul elevilor din Piatra-Neamţ condus de muzicologul George Breazul, rectorul Conservatorului din Bucureşti şi Gheorghe Dimitrie, profesor la Şcoala Normală „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ. (C.T)