Cea de-a şasea ediţie a Târgului Naţional al Covorului, cu genericul „Covorul Dorului”, s-a desfăşurat la 15 decembrie 2019, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Elementul central al târgului l-a constituit expoziţia „Scoarţa de Căuşeni – tezaur de culoare şi simbol”.
„Este o expoziţie formidabilă, prezentată pentru Târgul Naţional al Covorului. Este un succes al colegilor mei, talentaţi şi temerari, care va permite să înţelegem mai altfel limbajul minunatelor scoarţe de Căuşeni”, a apreciat Varvara Buzilă, secretar ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie.
Totodată, expoziţia a oferit vizitatorilor prilejul de a cunoaşte piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeului raional de Istorie şi Etnografie Căuşeni, Muzeului de Etnografie din satul Cania, Cantemir, Casei-Muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim, Căuşeni.
De asemenea, Târgul a expus scoarţe ţesute recent de Complexul de meşteşuguri „Artă Rustică”, din Clişova Nouă, Orhei, condus de ţesătoarea Ecaterina Popescu şi Muzeul „Casa Părintească”, din Palanca, Călăraşi, director Tatiana Popa. Publicul a avut posibilitatea să admire şi să cumpere covoare ţesute de meşterii populari: Parascovia Pasat, satul Ustia, Glodeni, dinastia de ţesătoare specializată în ţesutul covoarelor miţoase, condusă de Ludmila Scutaru din satul Mihăileni, Râşcani, ţesătoarea Raisa Lungu de la Centrul de meşteşuguri „Cu iţe şi suveică” din satul Crişcăuţi, Donduşeni.
Curtea Muzeului a găzduit Iarmarocul Meşterilor Populari, care a oferit vizitatorilor posibilitatea să achiziţioneze obiecte meşteşugăreşti, confecţionate de ţesători, cojocari, olari, lemnari, meşteri în arta pieselor de port popular, produselor de artizanat etc. Iarmarocul a fost însoţit şi de un program artistic, dedicat tradiţiilor din ajunul Crăciunului şi al Anului Nou, prin evocarea elementelor Teatrului popular de iarnă. Un interes deosebit au prezentat colindele de ceată bărbătească – element înscris, în anul 2013, în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii de către Republica Moldova şi România.
Scoarţa este un covor cu urzeală de lână sau bumbac şi băteală din lână. Mai mulţi experţi afirmă că „scoarţele basarabene au un stil inconfundabil, determinat de tematica, expresia artistică, stilistica motivelor ornamentale, de înscrierea lor în registre decorative şi de cromatica în care au fost realizate”.
Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova, la 1 decembrie 2016, au fost înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
A. BEGU