GHEORGHE A. M. CIOBANU


(25.03.1925-30.08.2020)

A plecat dintre noi decanul de vârstă al oamenilor de cultură din judeţul Neamţ, Profesorul GHEORGHE A. M. CIOBANU, cel care s-a născut la Roman şi a rămas pentru totdeauna în oraşul natal, predând la mai multe instituţii şcolare, inclusiv la Liceul „Roman Vodă”, Seminarul Teologic Ortodox şi Institutul Franciscan.

Înzestrat cu calităţi deosebite, concomitent cu activitatea la catedră, a publicat numeroase eseuri abordând o tematică impresionantă şi bucurându-se de aprecieri elogioase din partea unor personalităţi culturale precum Ion Irimescu – mare artist născut la Fălticeni: Eseistul [Gheorghe A. M.] Ciobanu se bazează pe un volum impresionant de cunoştinţe, în care ideile despre artă se îmbină firesc cu cele de istorie culturală şi de ştiinţă, rezultând legături îndrăzneţe noi. Am apreciat la el, întotdeauna, viziunea cuprinzătoare pe care o are asupra lumii şi umanităţii, oprindu-se mai puţin la amănunte şi căutând să găsească înţelesurile artei viitorului.

Opera lăsată moştenire este una atotcuprinzătoare: poezie, teatru, proză, scrieri filosofice, compoziţii muzicale, articole de atitudine socială şi nu în ultimul rând prezenţa sa la diferite manifestări culturale, prezenţă înregistrată audio şi video.

Editorial a debutat cu Monografia Liceului «Roman-Vodă» II, 1972, urmată de: Locul şi Spiritul – Valori artistice din Roman, 1998, Irimescu. Statornicie şi zbor, 2000; * Scrieri I-V, 2004; Primii fiori (scrieri din adolescenţă), 2005; * Mileniul Trei pe portativ I (Ontifonismul. Constelaţii), 2006; * Modelarea Normativului Juridic, 2007; * «Mioriţa» – mit triadic, 2007; * Portrete printre rame, 2012; * Mecena, medic, misionar, Teodorescu, 2012.

Trecerea Profesorului „în lumea umbrelor” constituie o pierdere pentru viaţa culturală a Romanului, dar amintirea sa va dăinui în memoria celor care l-au cunoscut ca pe o mare personalitate: un mare specialist, bun cunoscător al celor şapte arte – creator şi analist subtil în aceste domenii, dar şi ale scriitorului, mânuitor priceput şi plin de har al condeiului, posesor al instrumentelor necesare şi potrivite pentru turnarea discursului mintal în forme, în structuri adecvate, cu acea ştiinţă a echilibrului de a fi mereu median între austeritate şi preaplin, strecurând la momentul potrivit elementele ce ţin de picanterie, totul îmbrăcat într-o impecabilă limbă română, ale cărei cuvinte sunt obligate să se ordoneze în asocieri inedite născătoare de tropi surprinzători, mai ales când este vorba despre metaforă.

Colectivul de redacţie al publicaţiei noastre regretă profund pierderea prestigiosului colaborator care a fost GHEORGHE A. M. CIOBANU.

Odihnească-se în pace!

REDACŢIA