• 1900, Hariclea Darclée a interpretat în premieră mondială rolul Floriei Tosca în opera Tosca de Giacomo Puccini
Venită pe lume în Brăila, într-o familie bogată – Haricli, din Turnu Măgurele, înrudită cu Mavrocordaţii, şi-a petrecut copilăria în conacul părintesc din Teleorman. Anii de şcoală şi de formare muzicală i-a trăit la Viena. La Paris, începând din anul 1886, a urmat cursuri de canto şi, doi ani mai târziu, este recomandată de directorul Operei lui Charles Gounod, marele compozitor francez. Încântat de vocea ei, a distribuit-o în Faust, în rolul Margaretei. Tot el i-a găsit pseudonimul Darclée. La finele anului 1890 a debutat pe scena Scalei din Milano în rolul Violetei din Traviata, fiind aplaudată îndelung de însuşi Giuseppe Verdi. Impresionaţi de succes, românii au declarat-o „privighetoarea Carpaţilor”. Va reveni pe scena Scalei de 100 de ori! În anul 1900, pe scena Teatro Constanzi din Roma, la premiera mondială a operei Tosca, a obţinut un succes imens în rolul Floriei Tosca. Celebra arie „Vissi d’arte” a fost compusă de Puccini la cererea extraordinarei soprane române. În semn de omagiere, Regele Carol I i-a acordat Ordinul Bene Merenti Clasa I. Darclée a interpretat 58 de roluri, vreme de un sfert de secol fiind considerată cea mai mare cântăreaţă a lumii. A contribuit, alături de George Stephănescu şi de George Enescu, la înfiinţarea Operei Române în anul 1921. La aniver- sarea a 135 de ani de la naşterea Haricleei Darclée, în 1995, oraşul său natal, Brăila, i-a adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Naţional de Canto ce-i poartă numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco şi aşezat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
• 1905, Clara Haskil a dat primul recital public
Primele noţiuni de pian le-a primit de la mama ei, Bertha, rămasă văduvă cu trei fete. La vârsta de 5 ani cânta în faţa reginei Elisabeta, care, încântată, i-a oferit o bursă de studii. La vârsta de 7 ani pleacă la Viena, unde ia lecţii de pian. În 1905, când abia împlinise 10 ani, acest copil minune a dat primul recital public cu lucrări executate fără partitură. Degetele neobişnuit de lungi cât şi memoria prodigioasă vor determina înscrierea la Conservatorul din Paris, unde a devenit eleva renumitului pianist Alfred Cortot. O vreme şi-a întrerupt activitatea concertistică, fiind imobilizată în ghips din cauza unei boli a coloanei vertebrale. Cu greu, în 1921 va reapărea în public, fie ca solistă în recitaluri de pian, fie însoţind muzicieni prestigioşi ca George Enescu, Pablo Casals, Eugene Ysaye, ori pe tânărul Dinu Lipatti, de care o va lega o strânsă amiciţie. A spus despre el că „dă impresia că se jenează de propriul său geniu”. În anul 1938 cei doi vor interpreta Concertul la două piane de Mozart. De altfel, până în prezent este considerată cea mai bună interpretă a lucrărilor pentru pian mozartiene. Situaţia nesigură din ţară şi din majoritatea ţărilor europene a obligat-o, în anul 1942, să se stabilească în Elveţia. După al Doilea Război Mondial, va concerta sub bagheta unor dirijori vestiţi, ca Leopold Stokowski, Sergiu Celibidache sau Thomas Beecham. Au rămas în istoria muzicii recitalurile ei susţinute la Festivalul de la Salzburg, când s-au aniversat 200 de ani de la naşterea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Numele ei este păstrat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul Internaţional de Pian Clara Haskil, din Vevey, Elveţia. Charlie Chaplin: „În viaţa mea am întâlnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein şi pe Winston Churchill.”
• 1906, Traian Vuia a realizat primul zbor autopropulsat cu aeroplanul în localitatea Montesson
Atras din copilărie de zborul zmeielor, după terminarea liceului s-a înscris la Politehnica din Budapesta şi, după un an, la Facultatea de Drept. Deşi la 6 mai 1901 îşi va da doctoratul în Ştiinţe Juridice, totuşi zborul va fi preocuparea de căpătâi. La Lugoj a conceput primul aeroplan-automobil, rămas, însă, în stadiu de proiect din lipsa resurselor financiare. Pentru realizarea lui se va decide să plece la Paris şi să-l atragă de partea sa pe inginerul Victor Tatin, care construise cu un sfert de secol înainte un prim model de aeroplan. În ziua de 16 februarie 1903 Traian Vuia va prezenta Academiei de Ştiinţe din Paris proiectul aeroplanului autopropulsat, respins cu superioritate ştiinţifică de „nemuritori”, pe motiv că „problema zborului cu un aparat mai greu decât aerul nu poate fi rezolvată”! Fără a fi dezarmat de obtuzitatea înaltului for ştiinţific, şi-a brevetat invenţia, aeroplanul automobil. Atunci va breveta în Anglia şi motorul necesar şi va începe construirea primului aparat de zbor autopropulsat, căruia i-a spus Liliacul. Cu acest aparat va realiza, primul în lume, zborul la o înălţime de un metru pe o distanţa de 12 m pe câmpul de la Montesson, lângă Paris. Principiile tehnice ale acestui prim zbor autopropulsat au stat la temelia întregii industrii aeronautice mondiale! În 1907, după obţinerea diplomei de inginer, va fi preocupat de construirea unui elicopter, numit de el ciclopter, realizând două aparate. Pentru invenţiile sale în 27 mai 1946 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. (Red.)