• Interviu cu doamna profesor Diana-Cristina Bejan – Colegiul Naţional de Informatică, Piatra-Neamţ
– Încep prin a reaminti publicului că sunteţi o veche prietenă a noastră, fiind răsplătită cu premiul revistei Apostolul în anul 2017. Vă evocă această întâmplare nişte amintiri speciale?
– Premiul primit din partea revistei Apostolul, în 2017, a reprezentat pentru mine o recunoaştere a unei activităţi profesorale bine făcută şi îmi evocă multe amintiri legate de: • o perioadă cu multe competiţii naţionale şi internaţionale în care am implicat elevii pasionaţi de fizică ai colegiului nostru şi realizarea unor proiecte care au fost apreciate prin obţinerea de premii şi menţiuni; • încurajarea, aprecierea şi susţinerea pe care am simţit-o din partea colegilor mei şi din partea reprezentanţilor Sindicatului, ai Asociaţiei Învăţătorilor şi revistei Apostolul, prin nominalizarea mea la Premiile revistei Apostolul; • activităţile ştiinţifice complexe şi diverse pe care le organizam cu elevii colegiului nostru înainte de pandemie şi atmosfera efervescentă a acestora. Mă gândesc acum la proiectul internaţional „Noaptea Cercetătorilor Europeni” care implica sute de elevi şi zeci de profesori din oraşul nostru, în fiecare an, într-un eveniment ştiinţific şi social inedit.
– Se împlinesc aproape 20 de ani de când sunteţi profesor la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ, cu o dăruire exemplară. De unde provine această puternică motivaţie de a lupta pentru creşterea acestei şcoli?
– Drumul meu ca profesor, până la a ajunge la Colegiul Naţional de Informatică, a fost întortocheat. Am fost profesor de fizică în mai multe şcoli, mi-am făcut orele cu pasiune şi de fiecare dată mi-am dorit mai mult. La Colegiul Naţional de Informatică am întâlnit un colectiv puternic şi echilibrat de elevi şi profesori, care s-a potrivit căutărilor mele de realizare profesională. Am continuat să îmi fac orele cu aceeaşi pasiune, iar profilul colegiului mi-a permis abordarea inovativă a învăţării la Fizică, în context STEM – ŞTIM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Matematică), folosind învăţarea bazată pe proiecte (PBL – Project Based Learning) şi pe cercetare (IBL – Inquiry Based Learning), aplicată în grupuri mici sau cu întreaga clasă de elevi.
– Încă din timpul studiilor universitare de fizică aţi obţinut burse în străinătate. A fost o conjunctură favorabilă sau a fost doar meritul muncii şi pasiunii dvs.?
– Bursele de studiu, pe care le-am primit în timpul facultăţii, au fost obţinute prin concurs şi au constituit o recunoaştere a activităţii mele ca student al secţiei de Fizică Nucleară a Facultăţii de Fizică a Universităţii din Bucureşti. Participarea la acestea mi-a creat o imagine a lumii ştiinţifice pe care am încercat, la rândul meu, să o prezint elevilor mei şi m-a motivat în căutarea unor proiecte care să le arate importanţa cercetării ştiinţifice şi aplicaţiile descoperirilor ştiinţifice, care să îi îndrume apoi în alegerea viitoarelor cariere.
– Preocuparea dvs. de formare ca profesor de fizică după terminarea studiilor universitare este de-a dreptul impresionantă. Vă rog să punctaţi activităţile de perfecţionare care consideraţi că v-au marcat cel mai mult.
– Caut permanent modalităţi diverse şi provocatoare de a deveni un profesor mai bun. Am găsit, în timpul carierei mele, multe oportunităţi de perfecţionare: de la pregătirea din fiecare zi a orelor de curs, căutarea abordării potrivite a fiecărei teme şi documentarea fiecărei lecţii, specifică fiecărui colectiv de elevi, urmărind progresul acestora, până la participarea la proiecte şi conferinţe naţionale şi internaţionale.
Activităţile de coordonator al echipelor de elevi participanţi în proiecte ştiinţifice internaţionale le-au creat acestora oportunităţi de învăţare şi de îmbunătăţire a performanţelor şcolare şi au constituit pentru mine perioade intense de perfecţionare ca profesor.
Am creat contexte de aplicare în practică a cunoştinţelor de fizică prin aplicarea la clasă a pachetelor educaţionale din cadrul proiectului Erasmus+ ERIS – Exploration of Research Resources in School Practice – Exploatarea rezultatelor din cercetare în educaţia elevilor, dezvoltat de Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti în parteneriat cu institute de cercetare din Polonia şi Franţa, prin participarea cu elevii la activităţile din cadrul programului „Şcoala Altfel la Măgurele” şi la Conferinţele Naţionale ale Comunităţii Educaţie pentru Ştiinţe organizate de Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti.
În luna noiembrie 2021 am însoţit grupul de elevi români participanţi la Romanian High-School Students Internship Programme 2021, organizat de CERN, la Geneva. Cei 23 de elevi selectaţi din toată ţara au participat la cursuri de fizica particulelor elementare şi au lucrat în echipe la proiecte de cercetare, dezvoltate de CERN. Toate activităţile din cadrul acestui program au constituit pentru mine noi oportunităţi de perfecţionare şi proiectare a unor abordări inovative ale activităţii mele ca profesor de fizică.
– Cum se poate caracteriza efortul depus pentru obţinerea premiilor la competiţiile STEM de ştiinţa şi tehnologia spaţiului – la nivel naţional şi internaţional?
– Nu percep implicarea în aceste proiecte ca pe un efort ci ca pe o dorinţă de a ajuta elevii să îşi atingă potenţialul, de a-i încuraja să exploreze noi oportunităţi de dezvoltare şi de a le arăta că abordarea serioasă şi perseverentă a unei provocări te poate conduce la atingerea excelenţei în învăţare. Aceste proiecte constituie pentru elevi ocazii unice de învăţare, de aprofundare a cunoştinţelor şi aplicare a acestora în practică. De asemenea, le permit elevilor să îşi aplice pasiunile şi hobby-urile dar şi să îşi descopere talente şi abilităţi noi, care le testează creativitatea şi capacităţile de înţelegere, de inovare şi de rezolvare de probleme.
– Sunteţi cunoscută mai ales pentru povestea de succes a elevilor dvs cu NASA şi alte organizaţii de anvergură internaţională. Despre ce este vorba?
– Este vorba despre coordonarea unor grupuri de elevi ai colegiului care au devenit apoi ECHIPE performante, în mai multe competiţii cu teme centrate pe ştiinţa şi tehnologia spaţiului cosmic, în care fiecare elev are propriul rol şi propriile responsabilităţi, iar întreaga echipă trebuie să funcţioneze perfect. Vorbim despre: Competiţia Europeană IRISS Space Robotics 2015 organizată de ESA (Agenţia Spaţială Europeană), la care echipa RO-Sat One Junior a obţinut locul al doilea; Competiţia Internaţională Zero Robotics 2013, 2014, 2015, 2016, organizate de de NASA, ESA şi MIT – la care echipele CODE::SPACE şi IT ACE au obţinut locul al II lea la etapa finală în 2014 şi 2016; Competiţia Europeană de Cansat 2014, 2015 organizate de ESA – echipa RO-Sat One a obţinut premiul I în 2015; Competiţia Europeană AstroPi organizată de ESA; Proiectul educaţional al NASA Sally Ride Earthkam.
Activităţile acestor proiecte au fost extinse prin organizarea altor proiecte: C4TS in Space – lansarea cu succes a unui balon cu heliu, colectarea de date despre atmosferă până la aproximativ 30 km altitudine şi trimiterea acestora la sol în timp real. Proiectul s-a finalizat prin recuperarea balonului şi analizarea datelor suplimentare achiziţionate de senzorii de la bordul acestuia şi a imaginilor înregistrate pe durata întregului zbor. Din câte cunosc, a fost primul proiect educaţional din România, cu asemenea temă, finalizat cu succes. Se adaugă ARISS – Amateur Radio on the International Space Station la care au participat elevi ai colegiului nostru şi de la alte şcoli gimnaziale din Piatra-Neamţ. Chiar dacă acesta nu a putut fi finalizat din cauza pandemiei, a fost un prilej de realizare de activităţi ştiinţifice pe aceleaşi teme.
– Care este contribuţia dvs. la apariţia şi continuitatea Revistei de Ştiinţe TNT?
– Revista TNT a fost iniţiată acum foarte mulţi ani de către un grup de elevi ai colegiului nostru, coordonaţi de doamna profesor Mariana Fronea şi foarte repede a devenit revista de Ştiinţe a elevilor colegiului nostru. O parte din activităţile şi proiectele pe care le-am realizat împreună cu elevii, apar descrise în articole din apariţiile anuale ale acestei reviste.
– Ce ar mai trebui adăugat pentru a ne putea forma o imagine completă asupra dvs.?
– Le mulţumesc tuturor elevilor mei, de la începutul carierei mele de profesor şi până acum, pentru profesorul care am devenit! I-am motivat să înveţe şi m-au motivat în tot ceea ce am realizat, mi-au arătat că apreciază ceea ce fac la orele de curs, mi-au oferit oportunitatea de a le arăta că Fizica este frumoasă şi o pot folosi dincolo de activităţile şcolare, în viaţa lor personală sau profesională. Îmi face o mare plăcere şi îmi trezeşte un sentiment de împlinire atunci când unii dintre foştii mei elevi îmi povestesc că abordări deosebite de la orele de fizică sau din proiectele la care au participat, au avut impact asupra dezvoltării lor profesionale. Am participat împreună în călătoria lor ca liceeni, încercând permanent să le trezesc dorinţa de cunoaştere.
A consemnat Gianina BURUIANĂ