Parteneriatul dintre Republica Moldova şi România în domeniul educaţiei şi cercetării este unul durabil şi în beneficiul ambelor ţări. Împreună reuşesc constant să crească nivelul domeniului educaţiei şi cercetării şi să acceadă mai uşor în familia statelor europene prin cercetare şi inovare. Declaraţii în acest sens au fost făcute de participanţii la dezbaterea publică cu genericul „Integrare prin instruire şi cercetare, proiecte educaţionale moldo-române”, organizată de Agenţia de presă IPN, Chişinău, pe data de 14 iulie 2023.
Rodica Cujbă, şefa direcţiei management cercetări ştiinţifice a Universităţii Tehnice a Moldovei:
„Mobilitatea studenţilor şi cercetătorilor trebuie privită prin prisma oportunităţilor ce se deschid. Doar în anul de studii 2022-2023 peste 25 de profesori din România au predat la UTM, acesta fiind un exemplu de transmitere a celor mai bune practici europene studenţilor din Republica Moldova.”
Referindu-se la mobilitatea cercetătorilor de la UTM în România, ea spune că aceştia revin entuziasmaţi de infrastructura de cercetare de dincolo de Prut, care le permite să obţină rezultate la un nivel înalt şi pot concura cu cercetătorii din Europa.
„Într-adevăr, pe de o parte, mobilitatea oferă posibilităţi frumoase, pe de altă parte, tinerii văzând că poţi face o cercetare frumoasă acolo, deseori nu se mai întorc în ţară. Deci, există şi riscul emigrării, dar acei tineri care se află acolo, de fapt sunt diaspora ştiinţifică a Republicii Moldova care participă, de cele mai dese ori, în proiecte de cercetare comune cu alte ţări. Deci, acest risc, de fapt, devine o oportunitate nouă, de colaborare cu acele universităţi şi acele centre de cercetare unde sunt încadraţi tinerii din Republica Moldova”.
Rodica Cujbă apreciază relaţia şi parteneriatul dintre Republica Moldova şi România în domeniul educaţiei şi cercetării, menţionând deschiderea de care dau dovadă colegii cercetători de peste Prut. „Ei sunt foarte deschişi, ne orientează în direcţii corecte, ne fac să ne simţim mai siguri în ceea ce facem”, spune ea.
Referindu-se la vârsta medie a cercetătorilor din Republica Moldova, Rodica Cujbă spune că aceasta se apropie de 50 de ani ceea ce constituie un fapt foarte îngrijorător. „Din cauza finanţării foarte proaste, tinerii nu sunt atraşi de cercetare. În septembrie 2022 a fost realizat un sondaj între tineri despre cât de atractivă este cercetarea pentru ei. Majoritatea au spus că este foarte interesantă şi atractivă, dar nu rămân în ţară şi pleacă în alte domenii din cauza finanţării proaste”.
Cât priveşte aşteptările pe care le au cercetătorii din Republica Moldova, şefa direcţiei management cercetări ştiinţifice a Universităţii Tehnice a Moldovei susţine că acum toată comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova aşteaptă cu sufletul la gură să fie anunţată procedura de finanţare a cercetării în următorii ani. „Desigur că ne aşteptăm cu toţii să crească finanţarea nu doar la salarii, dar şi la investiţii în infrastructură pentru a oferi posibilitate cercetătorilor să facă cercetare aici, acasă”, a declarat Rodica Cujbă.
Igor Şarov, rectorul Universităţii de Stat din Moldova:
„Legăturile dintre cercetătorii din Republica Moldova şi România au fost mereu puternice, indiferent de guvernele care s-au perindat în cele două state, sau ideologiile promovate în anumite perioade.
La nivel de ministere au existat fie relaţii mai puternice, fie relaţii mai slabe, dar, indiferent de acestea, legăturile între cercetători s-au păstrat pe parcursul anilor. Dacă vreţi, universităţile au fost bastioane de promovare a ştiinţei, a literaturii, a limbii române”, a declarat Igor Şarov.
Întrebat fiind ce s-a ratat în relaţia dintre Republica Moldova şi România pe parcursul anilor şi unde se putea depune mai mult efort în domeniul discutat, Igor Şarov a declarat că doar „timpul poate arăta acest lucru”.
Rectorul USM este de părere că economia unei ţări şi sistemul educaţional, domeniul cercetării sunt interconectate, iar investiţiile ce se fac astăzi, inclusiv cu suportul României, vor da roade peste ani, nu imediat. „Trebuie să înţelegem că rezultatele nu vin imediat. Rezultatele din investiţii vin într-o lungă perioadă de timp. Suntem un stat independent şi suveran. Problemele de limbă, istorie şi patrimoniu trebuie să fie o predilecţie pentru oricare din guvernări. Concluzia este una: fără finanţare adecvată, să nu ne aşteptăm la rezultate şi să nu ne întrebăm de ce nu vin tinerii în ştiinţă”, a declarat Igor Şarov.
Fostul ministru al educaţiei declară că fără finanţare adecvată, rezultate nu vor veni, deoarece entuziaştii sunt deja epuizaţi. „Dacă vorbim despre interesul tinerilor, trebuie să spunem că este o generaţie mult mai pragmatică, care vrea să vadă rezultatele astăzi. Aici, este necesar un complex întreg de idei, altfel vom ajunge la chestiuni declarative: de ce nu vin tinerii şi să încercăm să căutăm vinovaţii”, a declarat Igor Şarov.
Igor Şarov spune că nu ar trebui să existe o abordare populistă în acest sens şi să se caute mereu vinovaţii printre miniştri sau în guverne. Este nevoie de o viziune mai largă, dar care să se bazeze pe ideea că succesele într-un sistem educaţional bine gândit sunt şi succesele din domeniul economiei. „Trebuie să fim conştienţi că trebuie să întărim economia. Unde vedem noi această economie? Doar în Uniunea Europeană”, a adăugat Igor Şarov.
Ludmila Armaşu-Canţâr, prorector pentru activitatea ştiinţifică şi relaţii internaţionale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău:
„Republica Moldova şi România fac echipă bună în domeniul educaţiei şi cercetării, se ajută reciproc, preiau şi transmit bune practici.
Parteneriatul cu România înseamnă nu doar preluarea de bune practici, dar şi transmiterea de bune practici. De exemplu, pe segmentul doctoral, în România, baza modulului psihopedagogic este formată un pic altfel. Neavând universităţi de profil pedagogic, s-a constatat că 70% din doctoranzii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, sunt din România – în programe de psihologie, psihopedagogie specială, asistenţă socială, logopedie sau ştiinţe ale educaţiei. Pentru că aici au găsit o experienţă diferită şi mai aprofundată deoarece, din 1993, când s-au fondat doctorate în Republica Moldova, au acces la aceste studii şi au devenit doctori în ştiinţe foarte mulţi colegi din România, şi din universităţi, dar şi din direcţii generale de învăţământ”, a declarat Ludmila Armaşu-Canţâr.
Ea susţine că Republica Moldova şi România fac echipă bună în domeniul cercetării şi educaţiei, ajutându-se reciproc. „Când vorbim despre cercetare, chiar şi acum se lucrează pentru depunerea proiectelor împreună cu universităţi din România. Se ţin prelegeri comune, se fac proiecte comune, seminare şi practic nu avem niciun eveniment ştiinţific, academic important în universităţi fără participarea colegilor din România. Sunt omniprezenţi la fel cum facem noi, pentru că deschiderea nu este doar un moft, ci o necesitate stringentă”, a adăugat Ludmila Armaşu-Canţâr.
Ludmila Armaşu-Canţâr spune că în parteneriatele cu România din domeniul educaţiei se încearcă a face hotarele mai invizibile, în sensul în care se creează nişte relaţii de prietenie „aşa cum se cere într-o mare familie europeană, într-un proces de integrare foarte important, fără a avea pretenţia de a pierde din specificul instituţional sau naţional. Evident că în marea familie internaţională cercetătorii trebuie să vină şi cu ceva specific, iar specificul ştiinţei educaţionale din Republica Moldova este vizibil. Cred că în continuare vor fi şi mai importante relaţiile pentru că de la nivelul de metode de predare, tehnologii, ajungem deja la metode de cercetare, la schimbarea structurii tezelor de cercetare, după standarde internaţionale. Publicaţiile internaţionale, la fel, sunt foarte importante, accederea la baze importante de date se face şi prin parteneriatele, şi publicaţiile comune, coordonări de proiecte comune împreună cu colegii din România. De fapt, cei mai fideli parteneri sunt în toate proiectele colegii din România, pentru care le mulţumim”, a punctat Ludmila Armaşu-Canţâr.
Red.