Premiului naţional de proză „Mihail Sadoveanu”
Cea de a 47-a ediţie a manifestării SADOVENIANA şi acordarea Premiului Naţional pentru Proză „Mihail Sadoveanu” s-au desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Neamţ, având ca organizatori Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, Reprezentanţa Neamţ din Filiala Iaşi a USR şi Revista „Antiteze”.
Cu acest prilej, sâmbătă 28 octombrie 2017, la Muzeul „Calistrat Hogaş” a avut loc simpozionul „Mihail Sadoveanu – clasicitate şi canon literar. 137 ani de la naşterea marelui scriitor”, cu participarea prof. univ. dr. Constantin Dram, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, care a susţinut conferinţa cu tema „Sadoveanu – PreVestitorul”. În continuare a fost lansat nr. 48 (2/ 2017) al revistei ANTITEZE, şi a avut loc decernarea Premiului Naţional pentru proză „M. Sadoveanu”, ediţia a III-a, 2017 – acordat de juriul format din criticii literari Raluca Naclad, Constantin Tomşa şi Cristian Livescu (preşedinte), din cadrul redacţiei revistei „Antiteze”. Nominalizările din acest an s-au referit la nemţenii: Adrian G. Romila, Virgil Savin şi Bică Nelu Căciuleanu, ultimul adjudecându-şi premiul pentru romanul „Mahalaua Precista”, apărut la editura Crigarux. Peste o săptămână, manifestările SADOVENIENEI au continuat la Centrul cultural „M. Sadoveanu” din Tupilaţi.
Mihail Sadoveanu, comemorat la Biblioteca „G.T. Kirileanu”
Biblioteca Judeţeană „GT Kirileanu” Neamţ a marcat 56 de ani de la trecerea „dincolo de negură” a scriitorului Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961), printr-o serie de manifestări desfăşurate joi, 19 octombrie.
Începând cu ora 11:00, în Sala Tezaur, a debutat un colocviu sadovenian cu audiţii, vizionare de secvenţe de pe DVD şi expoziţie de publicaţii, în parteneriat cu Fundaţia „Crizantema”.
În continuare, de la ora 13:30, în Sala Expo-Club „Victor Brauner”, a avut loc un simpozion având ca temă opera lui Mihail Sadoveanu. Invitat special a fost arhimandritul Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ, custode al Casei Memoriale Visarion Puiu şi Muzeului Mihail Sadoveanu, cadru didactic la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ. Totodată, o conferinţă despre geografia spirituală sadoveniană a susţinut Cristian Livescu, preşedintele Reprezentanţei Neamţ a Uniunii Scriitorilor din România, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ.
Au participat elevi de la Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ şi de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ. (sursa: Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ)
În memoriam Rozina Cambos
Pe 25 octombrie, în Sinagoga Catedrală „Baal Shem Tov” din Piatra-Neamţ a avut loc o evocare a Rozinei Cambos, actriţă a scenei nemţene, în anii ’70 ai secolului trecut. Actriţa s-a născut la Bacău (17 decembrie 1951), într-o familie de oameni ai scenei, a terminat IATC „I. L. Caragiale”, în 1975, şi a fost angajată la Teatrul Tineretului, împreună cu doi colegi de excepţie: Gheorghe Dănilă şi Horaţiu Mălăele. După ce se lansează aici sub bagheta unor mari regizori – Cătălina Buzoianu (Tinereţe fără bătrâneţe), Emil Mandric (Muntele), Iulian Vişa (Slugă la doi stăpâni), se transferă după doi ani la Teatrul Giuleşti (actualul Odeon), apoi în 1983, emigrează în Israel, unde se impune ca actriţă de teatru, de cinematograf şi televiziune. Joacă la Teatrul din Beer Sheva (1984-1987), la Teatrul naţional Habima din Tel Aviv (1987 – 1999) şi apoi face parte din ansamblul Teatrului Kameri din aceeaşi localitate, până, când părăseşte scena răpusă de o boală necruţătoare (4 decembrie 2012). A obţinut numeroase premii de interpretare în Israel şi a fost nominalizată în Statele Unite pentru premiul Helen Hayes la categoria cea mai bună actriţă de teatru.
Cu ocazia evocării nemţene a fost proiectat filmul documentar care i s-a dedicat – „Să fii parte din roşul acesta”, o peliculă care a adunat într-un tot coerent şi emoţionant imagini de arhivă, fotografii, documente, mărturii ale colegilor de scenă şi ale membrilor familiei etc., plus un comentariu sensibil dar lucid al realizatorilor.
De remarcat prezenţa unui public numeros, intervenţia scriitorului Adrian Alui Gheorghe (care a citit un poem dedicat actriţei de scriitorul Mihai Ursachi) şi demersul sensibil al actorului Cornel Nicoară: Rozina nu s-a jucat cu teatrul, ci a trăit pentru teatru!
Premii la Festivalul „Neghiniţă”
Tinerii actori pietreni, elevi ai actriţei Gina Gulai (Teatrul Tineretului), au cucerit premii importante la Festivalul Internaţional de Teatru, Muzică şi Dans „Neghiniţă”. Manifestarea a avut loc, în perioada 26-29 octombrie, la Bacău, în organizarea Fundaţiei Teatrale „Neghiniţă”. Claudiu Ladan a obţinut Trofeul Teatru pentru secţiunea individual, iar Ilinca Tapalaga şi Ioana Bizu au obţinut Trofeul Teatru pentru secţiunea grup.
„Clasa noastră de teatru a participat la secţiunea TEATRU, grup şi individual. La palmaresul foarte bogat, de peste 100 şi ceva de premii şi trofee obţinute la festivaluri naţionale şi internaţionale, s-au adăugat, la acest final de săptămână, încă două trofee. Oraşul Piatra-Neamţ se poate mândri cu aceşti copii şi tineri talentaţi, care ne reprezintă cu succes. Bravo, dragilor! Sunt mândră de voi! La cât mai multe reuşite”, a declarat actriţa Gina Gulai.
Din juriul pentru secţiunea teatru au făcut parte: Gabriela Ioniţă – actriţă, masterandă în scenaristică TV şi dramaturgie cinematografică, director la Şcoala de Teatru „Corifeu”, Bucureşti; Florina Găzdaru – actriţă la Teatrul „Bacovia” Bacău şi Ionel Tanasă – actor, regizor, preşedinte Fundaţia Teatrală „Neghiniţă” Bacău.
Agatul – cristale şi bijuterii
În perioada 9-12 noiembrie 2017, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, a avut loc o nouă expoziţie din seria „Mineralia”, o expoziţie ce a avut ca protagonist, de această dată, agatul. Expozitia Mineralia propune, de regulă, o incursiune în lumea pietrelor fine şi preţioase, prezentând minunăţii ale naturii în toate formele, de la piatra brută la bijuterie: pietre brute – cristale şi minerale de colecţie; fosile, meteoriţi; pietre tăiate şi şlefuite pentru montură (geme); bijuterii originale, numai din pietre naturale; ornamente din piatră şlefuită.
Între pietrele folosite în podoabe, bijuterii sau ornamente, agatul ocupă un loc special. Este o piatră fascinantă prin infinitatea de modele, texturi şi culori pe care le prezintă.
A fost folosit de oameni încă din preistorie, iar în Grecia Antică şi în Imperiul Roman a fost cea mai cunoscută piatră de podoabă, şlefuită sau sculptată în camee.
Zone faimoase cu exploatări de agat au existat în Italia, Germania şi India, dar acum sunt secătuite. Dar există depozite enorme în Brazilia, Uruguay, Mexic sau Madagascar. Ocurenţe mici se găsesc mai peste tot în lume. Cele mai cunoscute şi mai frumoase agate din România se găsesc în Munţii Apuseni, la Brad şi Techereu.
La TT, Visătorul, un eveniment semnat de Ada Milea
Reluând buna tradiţie a spectacolelor pentru copii (Afară-i vopsit garduꞌ înăuntru-i leoparduꞌ, Vrăjitorul din Oz, Inimă rece, Harap Alb ş. a.) Teatrul Tineretului ne-a propus, la sfârşitul lunii trecute (27-28 octombrie), o nouă premieră – Visătorul, un spectacolul-concert de Ada Milea, după romanul lui Ian McEwan (dramatizare de Antoaneta Zaharia). Reprezentaţia, „o veselie cântătoare” (Ada Milea), se adresează – din motive diferite, desigur – tuturor categoriilor de spectatori, dar, cu precădere, copiilor. „Într-o lume în care suntem învăţaţi de mici că trebuie să fim mereu „numărul 1”, că trebuie să respectăm regulile rutinei zilnice, un copil îndrăzneşte să îmbogăţească această realitate cu vise năstruşnice, cu personaje fabuloase şi întâmplări neaşteptate. În aventurile sale fantastice, zecile de păpuşi ale surorii sale mai mici iau în stăpânire spaţiul casei, iar motanul bătrân al familiei are ascuns în blană un fermoar fermecat, prin care se deschide o altă lume. Un spectacol – concert, în care orice sunet poate deveni muzică, iar visele devin la fel de importante ca faptele reale.” (Raluca Naclad)
Expoziţia „MixAge” la Galeriile „Lascăr Vorel”
O expoziţie de grafică intitulată „MixAge” a putut fi vizionată în luna aceasta la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ. Lucrările aparţin artiştilor plastici Oana Cătălina Gavriliu (Piatra-Neamţ) şi Mihai Voicu (Paşcani). Vernisajul a avut loc pe data de 6 noiembrie şi s-a bucurat de prezenţa unui public numeros. Au vorbit despre personalitatea, inspiraţia, sensibilitatea şi talentul artiştilor criticii de artă Emil Nicolae şi Lucian Strochi.
Emil Nicolae: „MixAge”, adică două promoţii, două vârste, două viziuni, două şcoli. Asamblajul expoziţiei e foarte bun, e rezistent, cu toate diferenţele tehnice, cromatice cuprinse în acest „mixaj”.
Mihai Voicu: „ Este o plăcere să revin la Piatra-Neamţ pentru că aici am debutat. Sunt amintiri plăcute. Mie îmi plac spaţiile mai intime aşa cum este şi cel de la Galeriile „Lascăr Vorel”. Nu sunt nici consacrat, nici impecabil, consider că mai am multe de învăţat”.
Oana Cătălina Gavriliu: „Am încercat, de fapt, să fac o singură lucrare. O lucrare modulară. Nu ştiu cât se citeşte, am lăsat ca fiecare privitor să aibă o interpretare proprie. Lucrarea am intitulat-o: „Sacru şi profan”. Am încercat să fac un taur stilizat care reprezintă materialitatea lumii în care trăim pe care am grefat tot felul de subiecte antropomorfe”. (Violeta MOŞU)
Moment aniversar la Teatrul Tineretului
Pe 9 noiembrie Teatrul Tineretului a sărbătorit, printr-o reprezentaţie de gală, 50 de ani de când fiinţează sub acest nume.
Spectacolul dedicat jubileului, a fost o incursiune aleatorie prin istoria Teatrului Tineretului, fiind prezentat ca un scenariu-colaj, de actualii actori ai instituţiei. Atmosfera uşor nostalgică a fost întregită de momentele muzicale compuse de Bobo Burlăcianu, dar şi cu fragmente de film documentar realizate de regizorul Andrei Dăscălescu, confesiuni ale celor care au lăsat o parte din sufletul lor acestui teatru – Coca Bloos, Ana Ciontea, Constantin Cojocaru, Paul Chiribuţă, Alexandru Dabija, Gheorghe Bunghez, Maia Morgenstern ş. a. Nu au fost uitaţi nici spectatorii fideli (care au trimis scrisori în cadrul concursului „Arhiva spectatorilor”), foşti colaboratori, angajaţi, oameni care au marcat existenţa Teatrului Tineretului.
De asemenea, publicul prezent în foaierele teatrului a putut viziona şi expoziţia de fotografii „Artişti şi spectatori”, semnată de Mihaela Jipa, dar a lipsit o eventuală expoziţie a celor mai bune materiale publicitare realizate la TT, de-a lungul vremii.
Seara a fost încheiată într-o notă tonică şi amuzantă de trupa „Fără zahăr”. Bobo Burlăcianu şi Bobi Dumitraş (membri trupei „Fără zahăr”) au fost aplaudaţi la scenă deschisă, de admiratorii genului.
S-a râs, pe alocuri s-au vărsat lacrimi şi s-au rememorat amintiri. La mulţi ani, Teatrul Tineretului!
Premiile Bienalei de Artă plastică „Lascăr Vorel”
Vernisajul expoziţiei celei de a XV-a ediţii a Bienalei Naţionale de Artă plastică „Lascăr Vorel” a avut loc la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, vineri 10 noiembrie 2017. Au expus/concurat cu acest prilej 139 de artişti (32 din Iaşi, 27 din Neamţ, 14 din Bucureşti, 10 din Timişoara şi alţii din Cluj, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Suceava, Constanţa), care au etalat în sălile Muzeului de Artă Piatra-Neamţ 177 de lucrări (134 de pictură, 24 de grafică şi 19 de sculptură).
„Se împlinesc anul acesta două decenii de la relansarea Bienalei Naţionale de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de gen din România. Faptul că, în prezent, sute de artişti de primă valoare şi-au înscris în CV-urile lor participarea şi / sau premierea la Bienala de la Piatra-Neamţ este o dovadă a importanţei pe care a dobândit-o. Meritul este în primul rând al organizatorului – Fundaţia Vorel Piatra-Neamţ – şi al partenerilor – în 2017, la a XV-a ediţie, aceştia fiind Complexul Muzeal Judeţean şi Filiala Neamţ a UAP din România”, a declarat Maria Huminiuc, coordonatoarea proiectului.
Juriul, adică prof. univ. dr. Liviu Suhar, prof. univ. dr. Ilie Bostan, prof. univ. dr. Suzana Fântânariu, prof. Vasile Duda şi muzeograf Violeta Dinu, a decis următoarele premii: Simion Cristea – Marele Premiu; Mihai Pamfil – pictură; Dinu Huminiuc – grafică şi Lucian Tudorache – sculptură.
Red.