Biblioteca Academiei Române a organizat pe 3 iunie 2021, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, simpozionul „Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere”.
Au rostit alocuţiuni acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, dr. Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Naţional Peleş, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române.
Simpozionul a fost urmat de vernisarea expoziţiei cu acelaşi nume, organizată în sala „Theodor Pallady” de Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară şi de Cabinetul de Stampe, Fotografie, Hărţi, fiind expuse colecţii de documente şi fotografii din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române.
Organizat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu, evenimentul aduce un omagiu unuia dintre cei mai importanţi oameni de stat români, membru de onoare al Academiei Române, şi doreşte să pună în evidenţă puternica vocaţie a patriotismului politic care i-a marcat destinul. Născut la 2 iunie 1821, la Piteşti, Ion C. Brătianu s-a format în atmosfera revoluţionară a Parisului de la mijlocul secolului al XIX-lea, care i-a furnizat atât entuziasmul, cât şi cunoştinţele diplomatice şi politice necesare unei viitoare construcţii naţionale. Fondator al Partidului Naţional Liberal, în 1875, şi primul său preşedinte, Ion C. Brătianu îşi leagă numele de cele mai importante momente din istoria statului român modern: negocierea şi aducerea pe tronul Principatelor Române unite, în 1866, a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, câştigarea independenţei de stat la 1877, înfiinţarea unor instituţii fundamentale pentru modernizarea ţării, iniţierea unor ample proiecte liberale de emancipare economică şi culturală. Prim-ministru timp de 12 ani, în repetate rânduri ministru al economiei, al apărării naţionale sau al afacerilor externe, Ion C. Brătianu a avut priceperea politică de a identifica şi pune în aplicare acele măsuri care să constituie temelia unei construcţii naţionale şi să deschidă calea către actul Marii Uniri, la care o contribuţie decisivă urma să aibă fiului său, Ion I. C. Brătianu.
Expoziţia organizată cu prilejul simpozionului „Ion C. Brătianu – 200 de ani de la naştere” a reunit documente de arhivă, corespondenţă cu oameni politici ai vremii sau cu familia, fotografii, diplome, medalii, antologii de discursuri, volume monografice şi este însoţită de un elegant catalog de peste 120 de pagini. (Red.)