Muzician, compozitor, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Artist al Poporului din Republica Moldova.
Portofoliul de creaţie a lui Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor român în viaţă, a cărui muzică a răsunat în importante săli de concerte din lume, impresionează, mai ales că dezvoltă un stil divers, acoperind atât domeniul muzicii clasice, cât şi cel al muzicii de estradă.
S-a născut la 1 martie 1937, în satul Mocra, raionul Râbniţa (Transnistria), Republica Moldova, în familia Elizavetei şi a lui Dumitru Doga, căzut în cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit mărturisirilor şi amintirilor compozitorului, a fost încă din fragedă copilărie atras de magia muzicii. După absolvirea şcolii de şapte ani din satul natal, studiază violoncelul (Şcoala de Muzică din Chişinău, Conservatorul de Stat din Chişinău) şi, la Institutul de Artă „Gavriil Musicescu” (azi, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice), urmează clasa de compoziţie şi teorie a muzicii, cursuri de dirijat simfonic (1960-1965).
Îşi începe activitatea profesională încă din anii studenţiei, în calitate de violoncelist în orchestra Radiodifuziunii de la Chişinău (1957-1962). A fost profesor la Şcoala Medie Specială de Muzică „Eugen Coca” (1962-1963) şi la Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga”, din Chişinău (1963-1967). Concomitent, ocupă postul de redactor muzical la Editura „Cartea Moldovenească”. Între anii 1967-1971 activează la Ministerul Culturii, fiind responsabil de viaţa muzicală din RSSM.
Domeniul în care se afirmă de la bun început şi care îi aduce notorietate internaţională este arta componistică. A debutat în calitate de compozitor în 1957 cu un cvintet de coarde. Prima piesă de compoziţie proprie este „Floare dalbă de livadă”, scrisă pentru colega sa de televiziune Maria Bieşu, într-o singură zi.
A scris şi muzică de estradă, în colaborare cu poeţi valoroşi, precum Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi, cu piesele sale lansându-se în scena mare Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc ş. a.
Din 1971 până în prezent este liber-profesionist, dedicându-se totalmente creaţiei.
A semnat muzica pentru spectacolele de teatru: „Radu Ştefan, întâiul şi ultimul”, „Păsările tinereţii noastre”, „Sfânta sfintelor”; pentru baletele „Luceafărul” şi „Venansia” ş. a.
A scris muzică pentru mai bine de 200 de filme (artistice, documentare, de animaţie, televizate), debutând în această calitate în anul 1967, când a semnat coloana sonoră a lung-metrajului „Se caută un paznic”, regizat de Gheorghe Vodă. Din 1967 până în 1970, Eugen Doga a făcut muzica pentru aproape o jumătate din filmele de lung-metraj produse pe atunci de studioul Moldova- Film. Adevăratul test de maturitate artistică a Maestrului a fost filmul „Lăutarii” (1971), în care muzica s-a bazat pe minunate creaţii populare, folclorice şi unde s-a sudat tandemul de creaţie Loteanu – Doga. „Lăutarii” a primit premiul „Scoica de Argint” la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian (Spania, 1972). Şi nu trebuie uitată aici generozitatea maestrului faţă de prieteni, faţă de cei cu care a conlucrat la „Maria Mirabela” – Ion Popescu-Gopo, Grigore Vieru, Emil Loteanu.
„Şatra” (1976), a fost lung-metrajul de debut al lui Eugen Doga la studioul „Mosfilm”, pentru care a primit Marele Premiu „Scoica de Aur” la San Sebastian (Spania, 1977). În acelaşi timp, Eugen Doga a lucrat la documentarul „Chişinău… Chişinău”, pentru care a scris „Cântecul despre oraşul meu”, pe versuri de Gheorghe Vodă. Mai târziu acest cântec a devenit imnul oraşului Chişinău. Iar celebrul vals al lui Eugen Doga, compus pentru filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară” (1978), după nuvela „O dramă la vânătoare” de A. P. Cehov, a fost inclus în patrimoniul UNESCO, – „una dintre cele mai frumoase patru creaţii muzicale ale secolului XX”, supranumit „cel mai frumos vals de dragoste al lumii”, „valsul sufletului” sau „valsul-spirală al iubirii”, acest simbol sonor inconfundabil a cucerit mapamondul, ajungând să fie una dintre cele mai cântate melodii din istoria contemporană a muzicii universale. Impactul emoţional al acestei muzici o recomandă chiar şi pentru cele mai atipice circumstanţe, cum ar fi, de exemplu, festivităţile de deschidere/închidere oficială a Jocurilor Olimpice de la Moscova (1980) şi Soci (2014).
Un loc aparte în creaţia lui Eugen Doga îl ocupă creaţiile inspirate din opera lui Mihai Eminescu şi Veronica Micle. „Dialogurile dragostei”, o suită de cântece şi romanţe pe versurile acestora, este un proiect care s-a cristalizat de-a lungul anilor şi la care compozitorul ţine foarte mult. Astfel, la Chişinău şi la Iaşi au avut loc concerte (2017), iar la Editura „Cartier” din Chişinău, apare în două volume cartea „Dialogurile dragostei” (prima ediţie în 2017, a doua ediţie în 2020), care cuprinde toate creaţiile maestrului Doga pe versurile celor doi mari poeţi.
Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (1961) şi URSS (1974); membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova (1968) şi URSS (1975), membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1991); membru al Academiei Internaţionale de Creaţie din Moscova (1997); membru de onoare al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (Academia Scientiarum Et Artium Europaea), la secţiunea Arte (2017) etc.
Drept recunoaştere a meritelor sale în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte distincţii de stat ale Republicii Moldova, precum şi ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit în Artă al RSSM (1974); Artist al Poporului din RSSM (1984); Artist al Poporului din URSS (1987); Laureat al Premiului de Stat al RSSM (1980) şi al Premiului de Stat al URSS (1984).
În România, compozitorului i s-au decernat „Steaua României” în Grad de Comandor (2004) şi Ordinul Naţional al României „Serviciul Credincios” (2014); Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România CALLATIS, pentru contribuţie la dezvoltarea muzicii (2009); steaua personală pe Aleea Stelelor, în Mangalia, 2009 şi multe altele. În 2017, Eugen Doga a fost decorat cu Medalia de aur şi Premiul Eminescu, la Botoşani, unul dintre cele mai prestigioase din întregul spaţiu cultural românesc. De asemenea, i s-au conferit titlurile de Cetăţean de Onoare al municipiului Bucureşti (2019), al municipiului Iaşi (2020) şi al municipiului Vaslui (2021).
Anii 2007, 2017 şi 2022 au fost declaraţi de către autorităţile Republicii Moldova „Anul Eugen Doga”.
În 2021, cu prilejul marcării celei de-a 85-a aniversări de la naşterea compozitorului (1 martie 2022), primăria municipiului Chişinău a dispus crearea Centrului Cultural „Eugen Doga”. Tot la sfârşitul anului trecut, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc, la 28 decembrie 2021, lansarea cărţii autobiografice a academicianului compozitor Eugen Doga „Viaţa mea aşa cum a fost să fie”, după cum aveau să spună vorbitorii prezenţi la eveniment (vezi link-ul https://youtu.be/R4EPLoh9woQ), o carte, scrisă cu o mână astrală, o carte cu simţul detaliului artistic, o carte în care s-au conturat fragmente ale unei biografii extraordinare, îngemănate de fapt cu istoria neamului, cu toate ascensiunile şi dificultăţile prin care a trecut, ca să ajungă să fie personalitatea ei exponenţială, de referinţă, de mândrie.
(N. R. – Prelucrare după „Calendar Naţional 2022”, editat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Chişinău, 2021. Titlul şi actualizările aparţin Redacţiei.)
Elena BARBOS-BALINSCHI