Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 19 februarie 2013, cu 312 voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri, un proiect de lege, prin care se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.
Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.
În proiect se arată că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române.
De asemenea, proiectul de lege prevedea ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor lor, manifestările dedicate acestei zile.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după ce, pe fundalul „perestroikăi” din fosta URSS şi în urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989, fostul Soviet Suprem a decretat limba română ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină.
În timpul perioadei sovietice, populaţiei i se impusese să vorbească în „limba moldovenească” şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, însă, în Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă de stat „limba moldovenească”.
Anul acesta, cu prilejul Zilei Limbii Române, sărbătorită de românii de pretutindeni, Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a precizat la Academia de Ştiinţe din Chişinău că este român, aşa cum sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova. „În discuţiile mele cu preşedinţii altor ţări am spus mereu că sunt de origine română, aşa cum au fost părinţii, buneii mei şi toţi cei care trăiesc pe acest pământ. Îndemnul meu este să nu ne abatem din drum şi să urmăm vectorul european de dezvoltare”. De asemenea, Preşedintele Nicolae Timofti, a solicitat Parlamentului modificarea Articolului 13 din Constituţia ţării astfel încât limba de stat să fie limba română, în baza unei decizii a Curţii Constituţionale din 2013, subliniind că moldovenii sunt etnici români.
În 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ziua de 31 august ca Zi a Limbi Române urmând ca, începând cu anul 2012, aceasta să fie sărbătoare naţională. De asemenea, au cerut autorităţilor române decretarea Zilei Limbii Române pentru românii de pretutindeni. (RED.)