La cea de-a 70-a aniversare a Institutului Internaţional de Teatru (ITI), pentru a sublinia aspectul transcultural şi internaţional al teatrului şi al ITI, Consiliul Executiv ITI a selectat cinci personalităţi (câte unul pentru fiecare regiune UNESCO: Africa, America, ţările arabe, Asia şi Europa) pentru a scrie un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului – 27 martie. Mesajele au fost preluate de către Uniunea Oamenilor de Teatru din România (UNITER) şi retransmise presei şi teatrelor, pentru a fi prezentate în prefaţa spectacolelor jucate în această zi festivă.
Redăm fragmente din câteva mesaje:
„(…) Ce paradox! Azi, pe ultima treaptă a Umanismului – epoca numită Antropocen – era în care omul este forţa naturală care a schimbat şi schimbă cel mai mult planeta– misiunea teatrului este exact opusul a ceea ce a strâns împreună tribul atunci când teatrul se juca în adâncul peşterii: azi trebuie să ne salvăm legătura cu lumea naturală (…)”.
Sabina Berman, Mexic – scriitoare, jurnalistă (America)
„(…) Mulţi sunt cei care spun că teatrul nu schimbă sau nu poate schimba nimic din toate acestea. Dar teatrul nu va pleca. Pentru că teatrul e un loc, sunt tentat să spun un refugiu. Unde oamenii se adună şi formează instantaneu comunităţi. Aşa cum am făcut dintotdeauna. Toate teatrele sunt de mărimea primelor comunităţi umane, de la 50 până la 14.000 de suflete. De la o caravană nomadă la o treime din Atena antică (…)”.
Simon McBurney, Marea Britanie – actor, scriitor, regizor de teatru (Europa)
„(…) Azi, viteza informaţiei este mai importantă decât cunoaşterea, sloganurile sunt mai preţioase decât cuvintele, iar imaginile cadavrelor sunt mai venerate decât corpurile umane vii, adevărate. Teatrul are menirea de a ne aminti că suntem făcuţi din carne şi sânge, iar corpurile noastre au greutate. Rolul lui este acela de a ne trezi toate simţurile şi de a ne spune că nu trebuie să luăm şi să consumăm numai cu privirea. Teatrul este aici pentru a ne restitui puterea şi sensul cuvintelor, pentru a le fura discursul politicienilor şi de a-l repune la locul lui… în arena ideilor şi a dezbaterilor, spaţiul viziunii colective (…)”.
Maya Zbib, Liban – regizoare de teatru, interpretă, scriitoare (Ţările Arabe)
„(…) Mass media, ştiinţa şi tehnologia, ne-au făcut puternici precum nişte demoni. De aceea, azi nu forma teatrului se află în criză, ci conţinutul, ceea ce transmite. Trebuie să atragem omul de azi, pentru a salva planeta şi, implicit, „teatrul”. La nivel pragmatic, arta actorului şi spectacolele live trebuie să fie accesibile încă de la vârste mici, să fie incluse în educaţia primară. Astfel, generaţiile viitoare vor fi mai sensibile, mai generoase cu viaţa şi cu natura. Folosind limba în acest mod, prin teatru, putem educa oamenii să fie mai respectuoşi cu Pământul şi cu alte planete. Mai mult, teatrul va deveni foarte important pentru viaţă şi supravieţuire; el va da putere atât actorului, cât şi spectatorului, fără ca aceştia să se ameninţe reciproc, în această eră cosmică aşezată sub semnul apropierii, al vieţuirii împreună (…)”.
Ram Gopal Bajaj, India – regizor de teatru, actor de teatru şi film, academician (Asia Pacific)
Red.