Conferințele CMNN: Instantanee ale exilului românesc parizian surprinse în arhivele franceze şi Radio Europa Liberă (1970-1980)

Complexul Muzeal Naţional Neamţ a reluat pe 29 februarie 2024, la sediul Muzeul de Artă, seria conferinţelor din cadrul proiectului cultural-ştiinţific „Conferinţele CMNN”, un proiect care îşi propune să aducă în faţa publicului nemţean excelenţa, pasiunea şi valoarea prin intermediul unor reprezentanţi de marcă din varii domenii ale vieţii cultural-ştiinţifice.

Prima conferinţă a anului 2024 ne-a oferit prilejul întâlnirii cu istoria recentă, având-o ca invitată pe doamna Dr. Ana-Maria Cătănuş, cercetător ştiinţific II în cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului/Academia Română. Istoric, cercetător, distinsa invitată este specializată în istoria contemporană a României şi universală, studiind cu precădere istoria regimurilor totalitare în România, Europa de Est şi URSS, precum şi istoria opoziţiei anticomuniste. Este organizatoare a unor manifestări ştiinţifice de prestigiu. Deţine Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (2016).

Tema conferinţei pune în valoare rezultatele studiului iniţiat în anul 2022 cu ocazia unui stagiu de documentare la Paris, obţinut în urma câştigării unei burse de cercetare în cadrul programului „Directeurs d’études associés”, cel mai vechi program de mobilităţi internaţionale, creat în 1975 de Fernand Braudel, al Fondation Maison des Sciences de l’Homme (1963).

Alături de postul de radio Europa Liberă, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din România a fost organizaţia care s-a bucurat de cea mai mare credibilitate în exilul parizian. De ce am ales instantanee? Pentru că n-am putea să realizăm într-o conferinţă o istorie exhaustivă a exilului românesc de la Paris. Aşadar, pentru că nu mi-am propus această tratare exhaustivă, am mers pe ideea de instantanee. Sunt lucruri importante legate de momente ale exilului şi, mai mult decât atât, de oameni exilului – Mihnea Berindei, Maria Brătianu, Monica Lovinescu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Sanda Stolojan –, pentru că ei au fost cei care au coagulat aceste acţiuni. Ei sunt cei care, în ultimă instanţă, pentru o perioadă, şi-au pus viaţa între paranteze, după cum spunea Monica Lovinescu, în slujba unui ideal care poate pentru mulţi la acel moment părea un pic rupt de realitate, a argumentat dr. Ana-Maria Cătănuş.

Lucian UȚĂ