Ianuarie 2017
* 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
* 1/1942 – n. Ecaterina Mihăilă (n. Mocanu), la Roman, poetă, teoretician literar, doctor în filologie. După absolvirea Liceului „Otilia Cazimir” din Roman (1959) şi a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1967), a devenit cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. A debutat cu studiul „Metode matematice în analiza operei literare”, în volumul colectiv „Analiză şi interpretare” (1972). Colaborări: „Cahiers de linguistique theorique et appliqué”, „Limba română”, „Limbă şi literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Studii şi cercetări lingvistice” ş. a
* 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
* 8/1931 – n. Victor Pată, la Galaţi, jurist, doctor în drept cu teza „Mijloace de prevenire şi combatere a infracţiunilor săvârşite de minori” (1983). Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri” din localitatea natală şi al Facultăţii de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A fost judecător la Tribunalul din Suceava (1953-1967), preşedinte al Tribunalului din Botoşani (1968-1978), vicepreşedinte (1979-1989) şi preşedinte (1990-1994) al Tribunalului Neamţ, judecător la Tribunalul Neamţ; conferenţiar universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Particulare „Mihai Eminescu” din Botoşani. Membru al Societăţii Ştiinţifice de Drept din România. A elaborat peste 30 de lucrări şi a participat cu comunicări la reuniuni de specialitate din ţară şi la Geneva, Elveţia.
* 8/1940, n. Virgil Savin, în Ghindăoani, Neamţ, inginer, a absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Institutul Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” din Iaşi. Este autor a patru cărţi despre ţinutul natal („Râuri albe”; „Călător în timp”, „Dealuri ghindăuane I-II” şi s-a îngrijit de editarea lucrării monografice „Viaţa filosofului Vasile Conta”, de Mihai David-Ghindăoani.
* 11/1947 – n. Viorel Grimalschi, la Podoleni, Neamţ, pictor, grafician şi monumentalist, profesor la secţia de artă murală a Universităţii de Arte din Bucureşti (din 1990). A absolvit Liceul de Muzică i Arte Plastice din Iaşi şi Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” (1971). A participat la toate expoziţiile de pictură municipale şi republi- cane deschise în Bucureşti (1970-1990). Membru al U. A. P., din 1975. Personale (1975-2002),: Galeria „Orizont” „Simeza”, Primăria sectorului 3, Centrul Cultural Mogoşoaia; expoziţii colective în ţară (1979-2008): Alba-Iulia, Bacău, Buzău, Craiova, Timişoara şi peste hotare (1976-2007): Atena, Belgrad, Glasgow, Helsinki, Londra, Moscova, St. Petersburg, Roma, Veneţia, Franţa. Premii (1979-2005): Premiul I la Cagnes-sur-Mer, Franţa; Premiul „Le Mention speciale du jury” pentru pictură; Premiul „Pământul Salonului de Artă, Bucureşti; Premiul U. A. P pentru artă monumentală.
* 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ- Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
* 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale (2003-2007): Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi, Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria „Apollo”. Roanne – Franţa, Castelul Bealieu – Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse – Franţa, Club Conti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
* 16/1961 Vichentie (Vasile) Amariei, în Hangu, stareţ la mănăstirea Secu. Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1990) teza de licenţă cu tema: „Păcatul şi epitimia în actul Spovedaniei”). La începutul anului 1983, intră în obştea Mânăstirii Bistriţa – rasofor, primind numele de Vichentie (1983), tuns în monahism sub acelaşi nume (1984). În toamna anului 1985 a fost hirotonit ierodiacon, transferat ca diacon slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi (1990) şi, după un an de zile, stareţ la Sfânta Mânăstire Secu. Hirotonit ieromonah, i se acordă rangul de protosinghel şi, din 18 august 1998, devine arhimandrit.
Organizează, în fiecare toamnă din ultimii cinci ani, un simpozion naţional despre rolul lăcaşului de cult în viaţa religioasă a Ţării Moldovei, făcând cunoscută istoria Mănăstirii Secu şi în special cea a schitului Nifon. A editat două numere ale Buletinului Informativ al Simpozionului, precum şi cartea: „Istoria sfintelor mănăstiri Neamţ şi Secu” a arhimandritului Andronic Popovici.
* 24/1991 – d. Iulian Antonescu, la Bucureşti (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neamţ, v. fişa lunii iulie.)
* 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
* 26/1912 – n. Ion Rotaru, la Slobozia, Roznov, Neamţ (d. 1971, Bucureşti), profesor, publicist. A urmat şcoala primară în sat, Şcoala Normală „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, Liceul de Băieţi din Deva, apoi, licenţiat în filozofie, intră în gazetărie (director al cotidianului „Naţionalul nou” Bucureşti. Colaborări: „Adevărul literar şi artistic”, „Universul”, „Curentul”. Publică literatură pentru copii („Ursulică”, „Urechilă”, „Moara piticilor”, „Povestea lui Ursulică şi Năică” ş. a. Autor de manuale şcolare pentru clasele I-IV, unele în colaborare.
* 28/1932 – n. Ermil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ.
* 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere de pictură.
* 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ). Profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă, Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
Constantin TOMŞA