SEPTEMBRIE 2019
■ 7/8?/1919 – n. Tereza Gogu-Ungureanu, la Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), profesoară, artist plastic, absolventă a Academiei de Arte Frumoase, Iaşi. A debutat la „Saloanele Moldovei”, Iaşi (1941) – Premiul pentru acuarela „Victorie” şi portretul „Moşul”. A expus, în acelaşi cadru, până în 1943. Prima expoziţie personală, la Piatra-Neamţ (1950), urmată de alte 30. Profesoară, la Roznov, Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ. Lucrarea religioasă „Schimbarea la Faţă”, se află la Biserica Domnească, Piatra-Neamţ, reluată pentru Palatul Culturii Feroviarilor, Chişinău. După 1990, este prezentă la expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ. A donat tabloul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Muzeului Naţional Militar, iar portretul Sidoniei Hogaş Muzeului „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ. Alte donaţii: Bibliotecii „G. T. Kirileanu” şi Liceului de Artă „Victor Brauner”, Piatra-Neamţ.
■ 8/1943 – n. Gogu Gheorghiţă, la Cândeşti, Vrancea, cercetător ştiinţific, publicist, absolvent al Facultăţii de Biologie, Iaşi, doctor în biologie (1976). Biolog şi director la Staţiunea „Stejarul”, Neamţ, profesor la Universitatea, Bacău (din 1996). A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, în presa de specialitate şi mai multe volume: „Aploidia experimentală la plante, în contextul biotehnologiilor moderne”, „Radiobiologie vegetală”; „Din enigmele evoluţiei”; „Bazele geneticii”; Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei (1980). Organizator de simpozioane la Piatra-Neamţ: „Plantele medicinale – realizări şi perspective”. „Genetica în sprijinul progresului social-economic”‚ Preşedinte al Filialei Neamţ a A. O. Ş.
■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic I în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale, evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la cursuri, seminarii şi programe de formare europene: „Prohibition of Discrimination to Promotinng Equality” organizat de ILO-ITUC, „Dialog social în România şi în Uniunea Europeană. Locul şi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutul de Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010).
Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşedinte al FSLI, coordonează Departamentul pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamentul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU şi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).
■ 11/1924 – n. Ion Rotaru, la Valea lui Ion, Neamţ (azi, Bacău) (d. 18/21. 12. 2006, Bucureşti), profesor universitar, critic şi istoric literar, a absolvit Şcoala Normală (1944), Liceul „Principele Ferdinand”, Bacău (1947), învăţător, în diferite localităţi din ţară, în şcolile din Cândeşti şi Vădurele din Neamţ. A absolvit Facultatea de Filologie Bucureşti (1952), cercetător extern la Institutul de Lingvistică al Academiei, doctor (1964), lector de limba română la Universitatea din Lyon (1968-19771) şi la instituţii de învăţământ particular din ţară, după 1995. A debutat cu un studiu referitor la graiul din valea Bistriţei din Moldova (1952), iar editorial cu „Ion Creangă. Bibliografie de recomandare” (1959). Opera sa principală este „O istorie a literaturii române”, I-III (1971-1987), ediţie, revăzută (I-VI, 1994-2001). Alte lucrări: „Forme ale clasicismului în poezia românească, până la Vasile Alecsandri”; „Literatură română veche”; „Valori expresive în literatura română veche” ş. a. Membru al U. S. (1966).
■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantiere de construcţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: «Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea junglei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangă sau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâneţe», «Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pitici». Membru al U. S.
■ 17/1869 – n. V. A. Trifu, la Făget, Jidoveni, Târnava Mică (d. 2. 05. 1927, Piatra-Neamţ), profesor, traducător. Liceul din Blaj. Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, profesor la Giurgiu şi Călăraşi. Studii „speciale de limbă şi literatură germană” (Leipzig). Numit profesor de limba germană la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1904), director (1911-1912 şi 1922-1927). Cu ajutorul deputatului Leon Mrejeriu a extins spaţiul liceului prin supraetajare. A realizat cea mai bună traducere din germană (până la el) a cărţii „Nibelungii – Gudruna”. Alte scrieri: „Întoarceri pe meleagurile copilăriei”; „Din trecutul Liceului „Petru Rareş” Piatra-Neamţ”. La a 60-a aniversare a Gimnaziului „Petru Rareş” (1929) a fost dezvelit bustul său, lucrare a lui V. A. Gheorghiţă.
■ 18/1960 – n. Ada Popovici, la Iaşi, profesoară, eseistă, publicistă. Studii de filologie, regie de teatru, film şi tv., jurnalistică. Doctor, magna cum laudae, în ştiinţe filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” din Piatra-Neamţ. Numeroase participări la simpozioane, conferinţe si colocvii naţionale şi internaţionale. Colaborări: „Apostolul”; „Monitorul cultural si artistic de Neamţ”; „Convorbiri literare”, „Revista noastră” (ASTRA) ş. a. Cărţi: „Poezia românească. Studiu teoretic şi aplicativ”; „Limbajul dramatic şi orizontul de aşteptare estetică”; „Rugăciuni pentru cei mici”, „Limbă şi literatură română. Comunicare. Proză. Dramaturgie”; „Alfabetul din poveşti”.
■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile din Neamţ.
■ 22/1926 – n. Benedict Dabija, la Piatra-Neamţ (d. 29. 05. 1962, Bucureşti), actor, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din oraşul natal şi al Institutului de Teatru din Bucureşti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucureşti. Filme: „Moara cu Noroc”, „Ciulinii Bărăganului”, „Erupţia”, „Aproape de soare”, „Setea”, „Celebrul 702”, „Porto-Franco”, „Tudor”. A fost remarcabil şi în teatrul radiofonic.
■ 22/1974 – n. Mihai Floroaia, profesor la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ. Licenţiat al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997). Doctor în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca cu teza Inchiziţia între mit şi realitate. Cărţi: Inchiziţia între mit şi realitate, Cluj-Napoca (2016), Inchiziţia în Europa, Piatra-Neamţ (2001), Rolul metodei didactice în învăţământul religios, Piatra-Neamţ (2004). Numeroase studii şi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi la Institut de Recherche Religions, Spiritualités, Cultures, Sociétés al Universităţii din Louvain-la-Neuve. Stagiul de cercetare postdoctorală Identitate etnică şi confesională în Transilvania habsburgică, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (2011-2013). Formator-consilier ARACIP, evaluator naţional în Agenţia de Credite şi Burse de Studii (MENCS). Colaborator al revistei Apostolul (din 2004) redactor al acesteia (din 2010, în prezent).
■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia)
■ 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni, Bacău, medic, animator sportiv şi cultural, a absolvit Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” din Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Membru al A. O. Ş. din România şi preşedinte al Filialei Neamţ. Distins cu numeroase diplome şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.
■ 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de omoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.
■ 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1. 000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului”, „Timpuri interesante”, „Trif”, „Chetronia”, „Stenogramele unui ataşat militar”, „Hăituirea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”, „Hronicul hergheliilor hoinare”, „Gilberti”, „Infernul de ceară”, „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”, „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.
■ 29. 09. 1919, – d. Constantin D. Gheorghiu, la Piatra-Neamţ (n. 1866, Iaşi), profesor, folclorist, publicist. Cursurile primare, liceale şi universitare în Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ, predă geografia şi educaţia fizică la Liceul „Petru Rareş”. Membru al Societăţii de Geografie din România, a elaborat „Dicţionarul geografic al Judeţului Neamţ” (1895). A scos, la Piatra-Neamţ, primul volum al „Revistei de geografie a României”. A fondat editura ce i-a purtat numele. Alte volume: „Calendarul femeilor superstiţioase. Credinţe, superstiţii şi obiceiuri din ţară”, „Datine poporane”, „Ape minerale. Locuri istorice. Mănăstiri. Staţiuni balneare şi climaterice din Judeţul Neamţ”; „Jocul Oina şi regulamentul pentru concursuri generale”; „Manualul complex de gimnastică”; „Jocuri copilăreşti”.
Constantin TOMŞA