■ Dec. 1907 – d. Manuel Halunga, la Piatra-Neamţ (n. 1825, Botoşani), institutor, publicist. Absolvent al Academiei Mihăilene din Iaşi, a predat la Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Piatra-Neamţ timp de patru decenii, fiind un militant activ pentru Unirea Principatelor şi cucerirea Independenţei de Stat a României. A fost membru în „colegiul diriginte” (casier) al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi”, al „comitetului de redacţiune” (1. 02. 1882-1. 11. 1884) şi colaborator al revistei omonime şi chiar a scos „pe spesele sale” nr. 3. A mai colaborat la: „Corespondenţia provincială”, „Mişcarea” şi „Propăşirea”.
■ 3/1835 – n. Narcis Creţulescu (pseud. lui Nicolae Creţu), la Costeşti, Botoşani (d. 1. 03. 1913, Târgu-Neamţ), a absolvit Seminarele de la Mănăstirea Neamţ şi Iaşi, Facultatea de Ştiinţe a Universităţii ieşene; în 1859 s-a călugărit la Mănăstirea Neamţ. Arhiereu al Mitropoliei, devine membru al Sinodului, egumen al Mănăstirii „Sf. Sava”, profesor la Seminarul din Iaşi, director la Seminarul din Huşi, revine la Mănăstirea Neamţ, unde va fi stareţ (1902-1909) şi va rămânea până la moarte. A intenţionat să scrie o istorie a mănăstirilor româneşti, dar nu a reuşit decât despre 120 de lăcaşuri. Cărţi: „Istoria Sfintei Mănăstiri Gorovei din Judeţul Dorohoi”; „Mănăstirea Bistriţa”; „Istoria Cetăţii Neamţ”; „Istoria Sfintelor Mănăstiri Neamţ şi Secu” (10 vol. manuscris, aflate la Academia Română).
■ 3/1874 – n. Vincenzo Puschiasis, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ), sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Văleni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echipă de muncitori care, după Primul Război Mondial, va alcătui prima antrepriză de construcţii. Căsătorit şi naturalizat în România. De numele lui se leagă construirea de monumente ale eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare ş. a., în Neamţ, Bacău, Vaslui şi Suceava (Complexul Funerar din Cimitirul „Eternitatea” din Piatra-Neamţ, împreună cu Gh. Iconaru).
■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XII-a”.
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău, Fondator al seriei noi a revistei Apostolul – mart. 1999 – v. fişa lunii aprilie.)
■ 7/1894 – n. Ion Luca, la Roman (d. 30. 01. 1972, Bucureşti), scriitor. Primele două clase primare la Roman, apoi la Bacău, licenţiat în Drept, se înscrie la Facultatea de Teologie; doctor în filozofie şi teologie (1919); se stabileşte la Bacău, e hirotonisit diacon, va demisiona în 1922. Cariera didactică: profesor: şcolile normale de învăţători (şi director) şi de învăţătoare. Deputat, 1927. Scos din teatru, se retrage la Vatra-Dornei (1952). Membru al U. S. (1948). Autor a 48 piese de teatru, inspirate din legende („Iuda din Cariot”. „Icarii de pe Argeş”), din istoria Egiptului Antic („Amon-Ra”) şi a Bizanţului („Femeia Cezarului”, „Năframa iubitei”), din istoria poporului român: „Alb şi Negru”; „Leana Vrăjitoarea”; „Rachieriţa”; „Cele patru Mării”; „Dumitra” ş. a.
■ 9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1969). După mai multe cărţi de poezie, a publicat o carte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”. A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie literară în: „Apostolul”, „Asachi”, „Convorbiri literare”. „Cronica”; „Luceafărul”; „Poezia”; „La Tazlău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”; „Poemul din călcâi”; „Catrenul şi umbra”; „Gabion”; „Azil pentru melci”; „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale”.
■ 12/1904 – n. Victor Andrei, la Bahna, Neamţ (d. 20. 08. 1996, Bucureşti), profesor doctor (1946). A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Profesor la: Fălticeni, Piatra-Neamţ, Odesa, Craiova, Caracal, Cluj şi Bucureşti. Câteva luni, primar al Oraşului Piatra-Neamţ (1940), conduce Inspectoratul Şcolar al Ţinutului Prut. Scos din învăţământ pe motive politice (1959-1962), reîncadrat la Şcoala din Şimon, Braşov, de unde s-a pensionat (1965). În conducerea revistei „Apostolul” (1935); cu Vasile Gaboreanu şi Constantin Luchian, elaborează Statutul Cercului Didactic Neamţ. „Încercare asupra climatologiei Oraşului Piatra-Neamţ” este căutată şi astăzi pentru conţinutul ştiinţific. Colaborări: „Preocupări didactice”, „Revista Geografică Română”, „Moldova de Sud”, „Buletinul Societăţii Române de Geografie «Danubius»”, „Natura”, „Terra”, „Reformatorul”. Cetăţean de Onoare post-mortem al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 13/1859 – n. Gheorghe Nicolau, la Români, Neamţ (d. 1924, Piatra-Neamţ), institutor, revizor şcolar, publicist, deputat. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1880). A predat la: Dăneşti, Români, Piatra-Neamţ (şcolile nr. 1, 2 şi 3); a sprijinit construirea a peste 40 de localuri de şcoală (Şcoala Nr. 3, inaugurată în prezenţa lui Spiru Haret, 20. 09. 1898; şcoala din Români, azi, îi poartă numele); a înfiinţat: internatul Liceului „Petru Rareş”; 30 de biblioteci; 33 de şcoli pentru adulţi; Corul Învăţătorilor din Neamţ (mai 1902); a activat cercurile culturale; cu Zulnia Isăcescu, a pus bazele Revistei Corpului Didactic din Judeţul Neamţ (de la nr. 10-11/1899, „Propăşirea”); a fondat băncile „Pietricica” şi „Princepele Carol”. Deputat (1914 şi 1919).
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 18/1886 – n. Vasile Ispir, la Târgu-Neamţ (d. 5. 07. 1947, Bucureşti), profesor, ecumenist, misionar. A absolvit: Seminarul din Iaşi, Facultatea de Teologie, Bucureşti, studii de specializare: Berlin, Oxford; doctor docent (1919-1920). Profesor, secretar general în M. C. A. A înfiinţat Asociaţia Misionară Ortodoxă, Institutul de Îndrumări Misionare, Cercul social-creştin „Solidaritatea”, cursuri de vară la mănăstirile Neamţ şi Cozia. Participant la congrese şi conferinţe peste hotare. Lucrări: „Introducere în studiul religiunii comparate”; „Natura şi dezvoltarea ideii de Dumnezeu în societatea popoarelor primitive din Africa centrală”; „Îndrumarea misionară a Bisericilor Ortodoxe”; „Biserica noastră şi ecumenismul contemporan”; „Sectele religioase din România” ş. a.
■ 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15. 11. 1794, Mănăstirea Neamţ), cărturar şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. La Secu şi la Neamţ, a fost rânduit stareţ (1779). El a iniţiat şi a sprijinit o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavrocordat”, lexicoane şi comentarii.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”, Galaţi, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”; „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu (d. 20.05.2024, Piatra-Neamţ), ziarist critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965). Redactor la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Distins cu medalia „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”; „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez»”. Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»”, „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 29/1903 – n. Sergiu Dan (pseud. Isidor-Sergiu Rottman), la Piatra-Neamţ (d. 13. 03. 1976, Bucureşti), prozator, publicist şi traducător, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, al Şcolii Superioare Comerciale, Bucureşti. Debut în „Cugetul românesc” (1922). Colaborări la majoritatea revistelor literare. A debutat editorial: cu „Viaţa minunată a lui Anton Pann” (colab., 1929). Alte cărţi: „Dragoste şi moarte în provincie”; „Arsenic”; „Surorile Veniamin”; „Unde începe noaptea”; „Roza şi ceilalţi”; „Taina stolnicesei”; „Tase cel Mare”; „Dintr-un jurnal de noapte”, până în 1970; „Serviciul de noapte”, 1980.
■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, doctor în istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Carpica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări de numismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.); „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”.
■ 31/1939 – n. Ioan Cărăuş, la Chişinău, biolog, cercetător, a absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii din Iaşi (1962), doctor în biologie (1973). Premiul Academiei Române (1983), pentru „Tratatul de Algologie”. Cercetător la Laboratorul de Cercetări pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică din Piatra-Neamţ. Colaborator la mai multe publicaţii de specialitate. A semnat peste 100 de lucrări ştiinţifice. Scrieri: „Influenţa trecerii apei prin turbinele Hidrocentralei de la Stejaru asupra planctonului conţinut”; „Observaţii asupra macrofitelor acvatice din lacurile de acumulare Bicaz şi Pângăraţi”; „Algele în lacurile de baraj”; „Cultura la scară mare a algei spiralina: probleme şi preocupări actuale”; „Observaţii ecologice asupra Lacului Amara” ş. a.
■ 31/1889, d. la Iaşi, Ion Creangă (V. fişa lunii martie.) (1890).
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).