■ iunie 1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mănăstirea Neamţ (n. 1839, Piatra-Neamţ), tatăl, preot la Biserica „Precista” din Piatra, l-a dus la Mănăstirea Secu pentru a învăţa carte. A fost trimis la Mănăstirea Neamţ; a participat la Războiul de Independenţă. După război, revizor al bisericilor din Dobrogea, a luptat pentru introducerea limbii române în serviciul divin; pentru organizarea învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat cu „Steaua României”. A ctitorit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ. (8. 10. 1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale din Judeţul Neamţ (condusă de inimosul Constantin I. Oancea, din 13. 06. 1948 – până la decesul său).
■ iunie 1934 – n. Constantin Avadanei la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 1994, Piatra-Neamţ), profesor. Cursurile primare şi gimnaziale la Dobreni, Şcoala Pedagogică de Băieţi din Piatra-Neamţ, Facultatea de Matematică-Fizică din Iaşi. Învăţător la Dămuc, apoi profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. A fost preşedinte al filialei Neamţ a S. Ş. M. A publicat articole în „Gazeta de matematică”. Autor (colab.): „De la matematica elementară spre matematica superioară”, 1987.
■ 1/1946 – n. Petruş Andrei, la Goşmani, Neamţ, profesor, scriitor. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie Iaşi, a predat, până la pensionare, la Liceul din Puieşti, Vaslui. Redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colaborator la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada). Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de neuitări” ş. a. Numeroase premii naţionale şi internaţionale. Cetăţean de onoare al comunei Puieşti.
■ 3. 06. 1899 – d. Constantin Gh. Şoarec (n 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi senator. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca primar a contribuit la susţinerea Războiului pentru Independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris în „Războiul” şi în „Corespondenţia provincial”, au vorbit I. C, Brătianu şi Mihail Kogălniceanu. După mandatul de primar a fost ales deputat, apoi senator.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Profesor în Bacău şi Piatra-Neamţ; fondator, director al Şcolii Populare din Piatra-Neamţ, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ Violeta-Simina MOŞU (n. 5 iunie 1974, Piatra-Neamţ). Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău (2003). Master în Cultură şi Literatură Română, Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău (2021). Membru al UZPR (Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România) din 2019. Declarată ziaristul cultural al anului 2016, la Gala Superlativele Culturii Nemţene. Bibliotecar la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ (din septembrie 2017). Administrează din noiembrie 2017 publicaţia on-line Dor de Neamţ. Redactor al revistei Apostolul (din 2017). Cărţi publicate: Piatra-Neamţ, ieri, Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, 2020; Festivalul de teatru Piatra-Neamţ, 1969-2019, Editura Nona, 2021(coautoare).
■ 12. 06. 1962 – n. Petru Vamanu, la Negreşti, Neamţ, artist plastic. A absolvit Liceul de Artă din Bacău. Între 1981 şi 2014, a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993). A pictat mai multe biserici.
■ 13/1878 – n. Petru Gheorgheasa, la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ (d. 18. 11. 1944, în refugiu, Portăreşti, Giurgiu), învăţător, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi. A fost învăţător la mai multe şcoli, revizor şi inspector şcolar. Colaborări: „Şezătoarea”, „Vremea nouă”, „Ion Creangă”, „Deşteptarea sătenilor”, „Calendarul sătenilor”, „Revista învăţătorilor”, „Almanahul învăţătorilor”. Autor de manuale şcolare în colaborare cu Mihail Sadoveanu, Constantin Stan, Simion T. Kirileanu. Volume de folclor: „Cântece populare potrivnice beţiei”, 1902, „Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou”, 1928.
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman, poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric şi criticul literar Neculai Gr. Steţcu. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente”, cu o prefaţă de Eugen Simion, urmată de „Pe vocala unui zeu”, 2005 şi „Pânza mov a obsesiei”, 2012.
■ 14/1884 – n. Ioachim Botez, la Bistricioara, Neamţ (d. 12. 06. 1956, Bucureşti), profesor, prozator. Şcoala primară în satul natal, Liceul „Dimitrie Cantemir” şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A predat la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi la o şcoală din Bucureşti. Colaborări: „Foaia populară”, „Anuarul Liceului «Petru Rareş»”, „Curentul”. Cartea sa „Însemnările unui belfer”, ce reţine atenţia lui Pompiliu Constantinescu şi Eugen Lovinescu, îl anunţă „un mare prozator în devenire”. Volumele de după 1944 plătesc tribut sistemului politic al vremii: „Schiţe şi însemnări din şcoala de ieri şi de azi”; „După o jumătate de veac”; „De azi şi de demult”; „Prin Bucureşti odinioară şi astăzi” ş. a.
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982), după unele surse, în „Ateneu” (8/1983), apoi în volumul colectiv „Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie: „Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa din care ies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”; „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, 2008.
■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra-Neamţ (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp a frecventat Şcoala de Belle Arte Bucureşti. Debut: prima expoziţie personală la Galeria „Mozart” (1924). Participă la editarea revistelor avangardiste „75 H. P.” şi „Integral”. În revista „unu” publică ilustraţii şocante. Se stabileşte la Paris, ia contact cu avangarda (1930) şi realizează „Autoportret fără un ochi”. Expune la Galeriile „Pierre”, catalog prefaţat de André Breton (1934). Membru al Partidului Comunist, în ilegalitate (un an 1935). Începe seria picturilor somnambul-erotice (1938). După un refugiu în Pirinei şi Alpi, în 1945, revine la Paris, pictează cele şapte pânze ce vor fi nucleul expoziţiei de la Galeria „Piere Loeb”, Paris. Va fi exclus din „Grupul Suprarealist”. În 1966, reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ), general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpului Primului Război Mondial în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie- Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998). A editat – singur sau în colaborare: Caietele-program ale spectacolelor TT, Revista „Zigzag” (1984-1989). A participat la realizarea unor manifestării cu public, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 21/1884 – n. Gheorghe Măcărescu, la Girov, Neamţ (d. 21 dec. 1953) numele său este legat de construirea unor clădiri: a Şcolii Normale, a Şcolii Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), a Teatrului ş. a. După 1944, persecutat, arestat (1951). A decedat în penitenciar.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se consacră muzicii. Pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Musicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
■ 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20. 08. 1977, Iaşi), profesor universitar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942, împreună cu Mihail Madgearu, scoate ziarul „Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924) va deveni învăţător (Magazia, Crăcăoani; Sărata, Dobreni şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de Filozofie, din Iaşi (1946-1950), devine asistent (1950-1957), lector, conferenţiar la Conservatorul „George Enescu” şi la Institutul Agronomic „Ion Ionescu dela Brad” (1966-1974). Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).