■ 1/1864 – n. Ermil Istrati, la Bicaz (d. 14. 09. 1925, Piatra-Neamţ), profesor, avocat, autor de manuale şcolare. Urmează cursurile gimnaziului clasic, la Piatra-Neamţ, apoi pe cele ale Şcolii Normale „Vasile Lupu” şi ale Facultăţii de Fizică-Chimie, la Universitatea din Iaşi. La Piatra-Neamţ, va fi director al Liceului „Petru Rareş” (1898-1905). Va lua şi diploma de avocat (1909). Ca autor de manuale şcolare, va fi remarcat de Simion Mehedinţi şi de către George Vâlsan şi va fi primit membru al Societăţii Geografice din România. Volume: „Noţiuni de chimie şi mineralogie pentru clasa a III-a gimnazială”, manual, 1895; „Uzufructul în dreptul roman şi românesc”, 1905.
■ 1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti, Bacău, profesor universitar doctor în geografie (1973), cercetător. A absolvit Facultatea de Geografie a Universităţii (1965). Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate (Marea Britanie, Japonia). Autor a peste 200 de lucrări publicate, din care 50 în străinătate. Premiul Academiei Române „Gheorghe Murgoci”.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, (d. 12. 09. 2018 la Piatra-Neamţ) profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie «azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”» (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1930 – n. Dorel Dorian la Piatra-Neamţ (d. 5. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică (1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la „Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitatea evreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încă merii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacă vei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961), urmate de alte creaţii ce vor alcătui volumele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”, „Anchetatorul SF şi forţele oculte”, „Foc în Calea Văcăreşti” ş. a.
■ 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Piatra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), matematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). A plecat în S. U. A. şi a parcurs întreaga ierarhie universitară. Societatea Americană de Matematică i-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe.
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (Iaşi,1970). Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Redactor-şef al revistei „Apostolul” (din 1999 şi în prezent).
■ 11/1905, n. Vasile-Petre Jitaru, la Drăgăneşti, Neamţ (d. 15. 07. 1989, Iaşi), biolog, profesor universitar, doctor, membru titular al Academiei Române (1974) şi membru al mai multor societăţi ştiinţifice din România, Franţa, S. U. A. A absolvit Liceul la Fălticeni, Facultatea de Ştiinţe Naturale, o specializare la Göttingen; din 1930, devine asistent universitar al Universităţii din Iaşi, unde va fi profesor titular (1947), profesor emerit (1969), decan, timp de 13 ani, al Facultăţii de Biologie-Geografie, realizând peste 120 de lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate. El este întemeietorul Staţiunii „Stejarul”, Pângăraţi, Neamţ.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”, „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, acordat de către A. O. Ş.
■ 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Piatra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profesor de matematică învăţământul liceal, întemeietor al „şcolii” de matematică din Neamţ, colaborator la: „Revista de matematică”, „Buletinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi Fizică”, „Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor fruntaş (1965), profesor emerit (1970), Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri în presa literară. Animator al Cercului Literar „Slova nouă” din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea, Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriitorilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de sonete al Revistei „Contemporanul” (1947), urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
■ 13/1918 – d. Zulnia Isăcescu la Piatra-Neamţ (n. 14 aprilie 1860, la Botoşani), institutoare, considerată cadru didactic de excepţie şi remarcată de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şi Spiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ. Membră în comitetul de conducere a Revistei „Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Moldova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru „Satul şi învăţătorul”, premiată de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1904).
■ 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor de educaţie fizică, publicist. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a predat la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Sportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţii sportive de performanţă. Colaborări: „Revista de educaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista de pedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al cărţii „Traversarea deşertului” (1991), un document preţios despre lagărele sovietice.
■ 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman (pseud. Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bucureşti), critic şi teoretician literar. A absolvit Liceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor în filologie (1969). Cărţi: „Cronici”, „Ibrăileanu, omul”, „Mihail Sadoveanu”, „O biografie a operei. Ion Creangă”, „Fundamentele criticii literare. De la Sainte-Beuve la noua critică” ş. a.
■ 17/1906 – n. Constantin Romanescu, la Grinţieş, Neamţ (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului, Neamţ), publicist şi învăţător de excepţie, apreciat de Mihail Sadoveanu („Patriotism. Opera unui modest învăţător”, în „Dimineaţa”, 2. 01. 1937). Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1924). A construit şcoala, a amenajat un muzeu de ştiinţe naturale, un atelier, un laborator de fizică la Dreptu, Poiana Teiului. Colaborator la „Revista de pedagogie”.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău (d. 22.02.2016, Piatra-Neamţ). Ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Şef de secţie la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1974), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor-şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (,,Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima şcoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejarul, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1887 – n. Vasile Petrovanu, la Trifeşti, Roman (d. 26. 11. 1941, Iaşi), pedagog, publicist. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie, secţia istorie (1910). Profesor şi director (1938-1941) la Şcoala Normală „Vasile Lupu” şi la Liceul Militar din Iaşi. Autor de manuale de istorie pentru clasele I-a, a II-a şi a V-a secundare. Susţine apariţia Anuarului Şcolii Normale „Vasile Lupu” din 1926, în care publică „Istoricul şcolii de la 1855 la 1893”. A colaborat la revista cadrelor didactice „Şcoala normală”.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 30/1893 – n. Gheorghe V. Butnaru, la Siliştea, Neamţ (d. 1960), preot, poet şi prozator. Absolvent al Facultăţii de Teologie. Când era paroh la Porceşti, azi Miron Costin (1917-1919), începe să publice încercări literare. Consilier la Episcopia Romanului; preot paroh la Biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti. După 1948, nu i se va mai da voie să publice. A colaborat cu versuri, proză în: „Vestea nouă”, „Izvorul” (şi redactor), „Ramuri”, „Cronica Romanului”, „Neamul românesc literar”, „Drum nou”, „Cuget clar”, „Calendarul”, „Fântâna darurilor”, „Izvorul Tămăduirii”, „Porunca vremii” ş. a. Scoate publicaţia „Credinţa ortodoxă” (1931-1935). Opera: povestiri pentru copii, nuvele, romane, predici şi diverse articole.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Red.