■ 7/1929 – n. Costache Teşu, la Brusturi-Drăgăneşti, Neamţ (d. 5. 04. 1993, Iaşi), pedolog, profesor universitar, absolvent al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ, şi al Facultăţii de Agronomie, Iaşi, a urcat toate treptele ierarhiei universitare, doctor în ştiinţe (1967), decan al Facultăţii de Agricultură (1976-1981), rector al Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” (1981-1984), membru al Societăţii Naţionale pentru Ştiinţele Solului din România, membru al A. O. Ş., întemeietor al şcolii de pedologie ieşene. Autor a peste 120 de lucrări ştiinţifice (7 manuale de pedologie, „Studiul apelor freatice şi de suprafaţă din Lunca Jijiei”; „Flora şi vegetaţia pajiştilor Valea lui David”; „Solurile României” ş. a.).
■ 8/1858 – n. Petru Th. Missir, la Roman (d. 10. 06. 1929, Bucureşti), a absolvit Liceul Naţional din Iaşi, Facultatea de Drept din Viena. A fost membru, secretar al Societăţii „România jună”; continuă studiile la Berlin. Doctor (1879), membru al „Junimii” (1890), profesor la universităţile din Iaşi şi Bucureşti. Redactează Revista „Era nouă” (1889-1990), în comitetul de redacţie al „Revistei române”, membru onorific al Academiei Române (1926). A polemizat cu C. Dobrogeanu-Gherea, combătând ideile socialiste. Scrieri: „Ştiinţe şi arte. România viitoare”; „Foarte puţine cuvinte d-lui Al. A. Macedonski”; „Din literatura periodică”; „Fenomenul social. Omagiul lui Titu Maiorescu”, „Coarde sparte”, versuri de T. G. Djuvara;
■ 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Borleşti, Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar, publicist. A pus bazele Fundaţiei „I. I. Mironescu”, a iniţiat şi condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut, sub auspiciile acestei Fundaţii, în satul lui I. I. Mironescu, în 45 de numere, şi în jurul căreia, inimosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. A colaborat la publicaţii din Neamţ („Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea”) şi din ţară.
■ 15/1908 – n. Dragoş Vitencu, la Cernăuţi (d. Bucureşti,1984), avocat, scriitor, a făcut parte din Societatea Academică „Junimea”, continuatoarea „Arboroasei”. Debut (1926) în „Junimea literară”. Colaborări: „Făt-Frumos”, „Floarea Soarelui”. Se refugiază la Piatra-Neamţ (1939), se reîntoarce la Cernăuţi (1942), unde va fi membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucovina şi secretar de redacţie al Revistei „Bucovina”, secretar al Societăţii pentru Cultură, până în 1944, când se stabileşte definitiv la Piatra-Neamţ, cu soţia sa, Oltea Vitencu (n. Iliuţ, originară din Vatra Dornei), profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş”. A fost condamnat şi a executat 5 ani de închisoare (1953-1958), acuzat că „a ajutat familiile legionarilor”. La Piatra-Neamţ a scris „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu” (1974). Alte cărţi: „Cernăuţiul meu”; „Permanenţe româneşti, la Miazănoapte şi la Răsărit”.
■ 15/1928 – n. Simona Chintilă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 05. 05. 2009, Bucureşti). A absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu, apoi a devenit cadru didactic. Membru U. A. P. A participat la numeroase expoziţii anuale, bienale, municipale, republicane din ţară şi la expoziţii româneşti organizate peste hotare (1958-1997): Moscova, Atena, Sofia, Beijing, Washington şi Chicago, Milano, Praga, Köln, Mexic, Alexandria, Leipzig, Paris, Torino, Roma, Helsinki, Varşovia, Belgrad, Tokio, Lagos, Manila, Rabat, Plovdiv, Bratislava ş. a. A participat cu lucrări în expoziţii internaţionale (1957-1966): Moscova, bienala de la Paris, Sao Paulo, la trienala de la Delhi ş. a. Premiul I. U. A. P. pentru artă decorativă, Premiul II la Festivalul Tineretului de la Moscova. Premiul special al Juriului la Bienala de la Sao Paulo, Premiul „Lascăr Vorel”.
■ 17/2009, d. Georgeta Pralea-Buzilă (n. 24. 06. 1924, la Piatra-Neamţ,).
■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, la Rucăr, Argeş, profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1967). Cariera didactică la: Borca, Neamţ (şi director adjunct), inspector şcolar în Neamţ. Debut în „Ateneu” (1985); editorial: „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000), urmată de un manual, o monografie a Liceului din Borca şi de două cărţi, în care a valorificat folclor din Judeţul Neamţ: „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şi din împrejurimi” şi „La fântână, la izvor”. Colaborări: la toate publicaţiile din Neamţ; „Tribuna învăţământului”; „Şcoala modernă” ş. a.
■ 18/1952, n. Dănuţ Dumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010, Băile Felix, Oradea), profesor, publicist şi prozator. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală (1971), Facultatea de Filozofie a Universităţii din Iaşi (1975), doctor (1993). Cariera didactică: în Piatra-Neamţ (Casa de Copii-Băieţi, Liceul Industrial Nr. 5, azi, Liceul Economic „Alexandru Ioan Cuza”, Liceul „Petru Rareş”). Distins cu Diploma de onoare – locul I pe ţară – în competiţia „Eficienţă şi creativitate în învăţământ” (1994). Membru în colectivul de redacţie al revistei „Apostolul”. Cărţi: „Introducere în filosofia lui Lucian Blaga”; romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagrama sau Ironia sorţii”, „Casă în Cer”, proză.
■ 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Câmpia Turzii, Cluj, actor, prozator. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965). Actor la T. T. (8. 07. 1965, până la pensionare), a deţinut funcţiile: director adjunct şi director, consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ, conferenţiar universitar şi a interpretat peste 100 de roluri. Amintim câteva spectacole: „Femeia Mării”, „Arden din Kent”, „Răzvan şi Vidra”, „Act veneţian”, „Britannicus”, „Matca”, „Muntele”, „Mihai Viteazul”, „Muştele”, „O scrisoare pierdută”, „Apus de Soare”, „Bădăranii” ş. a., precum şi câteva filme: „Pintea”, „Buzduganul cu trei peceţi”, „Fiul munţilor”, „Dumbrava Minunată”, „Adevărata poveste” (ultimul, în Germania). S-a implicat în marile manifestări desfăşurate la Neamţ: Festivalul de Teatru, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani”, „Sadoveniana”, Stagiunile de Muzică Simfonică, „Vacanţe Muzicale” ş. a.). Cărţi: „Memoria măştilor”, „Album de suflet”.
■ 21/1939 – n. Dumitru Irimia, la Roman (d. 2009, Iaşi). Absolvent al Şcolii Medii din oraşul natal şi al Facultăţii de Filologie, Iaşi, doctor (1976). A urcat treptele ierarhiei universitare, remarcându-se ca lingvist şi filolog. A predat la universităţi din Italia. Funcţii: director adjunct al Centrului Român de Cultură şi Cercetări Umaniste, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice, membru în Consiliul de conducere al Societăţii „Limba noastră cea română”, Republica Moldova, coordonator al programului „Studii eminesciene” la Centrul Naţional „Mihai Eminescu”, Ipoteşti, în colective de redacţie: „Analele” Universităţii ieşene şi „Limba Română”, Chişinău. Scrieri: „Limbajul poetic eminescian”; „Curs de lingvistică generală”; „Lingvistica, poetica, stilistica”; „Structura stilistică a limbii române contemporane”; „Introducere în stilistică”; „Dicţionarul limbajului poetic eminescian” (coord.), „Gramatica limbii române” ş. a.
■ 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist. După absolvirea liceului în Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, până în februarie 1990, când începe să lucreze ca redactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ, unde publică ştiri, note, tablete, semnale editoriale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai ales din viaţa culturală. A debutat cu versuri, în Revista „Tomis” (1969). Anii ’80 ai secolului XX sunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Cartea de poeme „Fericit precum mirele” a fost primită favorabil de critica literară. Alte volume: „Despre prietenie”; „Privighetoarea”; „Viaţă publică”; „Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.
■ 26/1624 – n. Dosoftei (d. 13. 12. 1693). Istoriile, dicţionarele, exegezele literare conţin tot felul de presupuneri în ce priveşte originea cărturarului, dar în toate se precizează că acesta, pe numele de mirean Dimitrie, este fiul Mariei (zisă şi Misira) şi al lui Leontie Barila, neam de mazili de prin părţile Sucevei. Cu certitudine, pe la 1649, era ieromonah la Probota, în 1658, era episcop de Huşi şi, peste un an, conducea Episcopia de Roman (1659). Înainte de a ajunge mitropolit al Moldovei (1671), va începe să versifice psaltirea, la care, după propriile mărturisiri, a lucrat vreo „cinci ani foarte cu osârdie”. Se va refugia în Polonia (ianuarie 1674), împreună cu domnitorul Ştefan Petriceicu, iar la începutul anului următor, va fi reinstalat în scaunul de mitropolit, până la sfârşitul vieţii.
■ 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene. Director al Teatrului Tineretului Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Sărbătoarea Eroilor de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale”, saloane de carte, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000”, cicluri de emisiuni la Tele M Plus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monumente istorice din Judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Dragonul» şi «Piaţeta» (1981-1986)”, „DEMNITATEA SUPRAVIEŢUIRII prin CULTURĂ”.
■ 26/1945 – n. Constantin Munteanu, la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi, scriitor. A absolvit Facultatea de Fizică din Bucureşti. Fizician la C. F. S. S. şi S. C. Fibrex. director al Bibliotecii Judeţene Neamţ, preşedinte CPUN al Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în „Amfiteatru”, 1969; editorial, cu „Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. (1976), membru al U. C. (1993). Cărţi: „Zaruri de cretă”; „Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodia bâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”, „Lacrimile tăcerii” ş. a. Teatru: „Valea râsului”, la T. T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov. Film: „Sezonul pescăruşilor”.
■ 28/1880 – n. Aetiu Hogaş, Piatra-Neamţ (d. 26. 10. 1941, Bucureşti), profesor, publicist, fiul scriitorului Calistrat Hogaş. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi licenţiat (1904) al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii Bucureşti. Profesor de limba şi literatura română la licee din Roman, Bacău şi Galaţi. Autor de studii lingvistice şi literare. Colaborări la: „Convorbiri literare”, „Lauri”, „Orizonturi”, „Adevărul literar”.
■ 31/1938 – n. Radu Dănăilă, la Podeni-Bosanci, Suceava, poet (d. 2019). A absolvit Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi din Piatra-Neamţ, a fost secretar al Şcolii din Tazlău şi bibliotecar la Biblioteca Comunală din Tazlău. Membru în colegiul de redacţie al Revistei „La Tazlău”. A citit la Cenaclul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Distins cu premii la diferite concursuri de creaţie literară. Membru al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Volume: „Leagănul de vise”; „Umbrele luminii”; „Valenţe ancestrale”; „Spiritua- litate şi divin”; „Stropi de cristal”; „Florile inimii”; „Poezii cu formă fixă”; „Omul între pământ şi cer”; „Rondeluri, sonete, glosse”; „Pasărea de pradă”; „Printre raze diafane”; „Printre stele şi luceferi” ş. a.
Constantin TOMŞA