Erasmus+ este programul UE în domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027.
Obiectivul general al programului este de a sprijini, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea educaţională, personală şi profesională a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, formării, tineretului şi sportului, contribuind astfel la o creştere economică durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziunea socială, la stimularea inovării şi la consolidarea identităţii europene şi a cetăţeniei active.
Erasmus+ are următoarele obiective specifice:
• să promoveze mobilitatea persoanelor şi a grupurilor în scopul învăţării, precum şi cooperarea, calitatea, incluziunea şi echitatea, excelenţa, creativitatea şi inovarea la nivelul organizaţiilor şi al politicilor din domeniul educaţiei şi formării;
• să promoveze mobilitatea în scopul învăţării nonformale şi informale, participarea activă a tinerilor, precum şi cooperarea, calitatea, incluziunea, creativitatea şi inovarea la nivelul organizaţiilor şi a politicilor din domeniul tineretului;
• să promoveze mobilitatea personalului din domeniul sportului în scopul învăţării, precum şi cooperarea, calitatea, incluziunea, creativitatea şi inovarea la nivelul organizaţiilor sportive şi a politicilor din domeniul sportului.
Pentru ca aplicaţiile depuse de şcoli să aibă şanse cât mai mari de a fi declarate admise şi de a obţine finanţarea trebuie cunoscute priorităţie programului.
Prioritatea 1 – Incluziune şi diversitate
Programul urmăreşte să promoveze, în toate acţiunile sale, egalitatea de şanse şi de acces, incluziunea, diversitatea şi echitatea. Organizaţiile şi participanţii cu mai puţine oportunităţi se află în centrul acestor obiective şi, în vederea atingerii acestora, programul le pune la dispoziţie mecanisme şi resurse. Pentru a înţelege incluziunea trebuie identificate mai întâi principalele bariere care pot împiedica participarea unor potenţiali beneficiari la programul Erasmus+:
– Dizabilităţile: acestea includ deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale care pot împiedica participarea deplină şi efectivă a unei persoane la viaţa socială la acelaşi nivel cu alte persoane;
– Problemele de sănătate;
– Barierele legate de sistemele de educaţie şi formare: pot întâmpina astfel de bariere persoanele care, din diverse motive înregistrează performanţe slabe în sistemele de educaţie şi formare, persoanele care părăsesc timpuriu şcoala, persoanele care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare şi adulţii cu un nivel redus de calificare;
– Diferenţele culturale: deşi acestea pot fi percepute ca bariere de către persoanele din orice mediu, ele pot afecta în special persoanele cu mai puţine oportunităţi. Astfel de diferenţe pot reprezenta bariere semnificative în calea învăţării în general şi cu atât mai mult pentru migranţi sau refugiaţi, în special pentru migranţii nou-sosiţi, pentru persoanele care aparţin unei minorităţi naţionale sau etnice, pentru utilizatorii limbajului prin semne, pentru persoanele cu dificultăţi de adaptare lingvistică şi de incluziune culturală etc;
– Barierele sociale: dificultăţile de adaptare socială, cum ar fi cele determinate de competenţele sociale limitate, de comportamentele antisociale sau cu risc ridicat, de delincvenţa din prezent sau din trecut, de consumul excesiv de droguri sau alcool din prezent sau din trecut ori de marginalizarea socială;
– Barierele economice: dezavantajul economic, cum ar fi un nivel scăzut de trai, venituri mici, necesitatea de a lucra pentru a se întreţine, dependenţa de sistemul de protecţie socială, în cazul şomajului de lungă durată, situaţiile de precaritate sau sărăcia, lipsa adăpostului, datoriile sau problemele financiare;
– Bariere legate de discriminare pot apărea ca urmare a discriminărilor legate de gen, de vârstă, de etnie, de religie, de convingeri, de orientare sexuală, de dizabilităţi sau de factori intersecţionali (o combinaţie a uneia sau mai multora dintre barierele legate de discriminare menţionate);
– Barierele geografice: traiul în zone îndepărtate sau rurale, în zone mai puţin deservite cu transport.
Prioritatea 2 – Transformarea digitală
Pandemia de COVID-19 a scos şi mai mult în evidenţă importanţa educaţiei digitale pentru transformarea digitală de care are nevoie Europa. În special, aceasta a subliniat necesitatea tot mai mare de a valorifica potenţialul tehnologiilor digitale pentru predare şi învăţare şi de a dezvolta competenţe digitale pentru toţi. În concordanţă cu priorităţile strategice ale Planului de acţiune pentru educaţia digitală (2021-2027), programul urmăreşte să sprijine acest demers de implicare a cursanţilor, a cadrelor didactice, a lucrătorilor de tineret, a tinerilor şi a organizaţiilor în procesul de transformare digitală.
Programul Erasmus+ va sprijini prima prioritate strategică a planului de acţiune, şi anume dezvoltarea unui ecosistem de educaţie digitală de înaltă performanţă, prin consolidarea, în toate tipurile de instituţii de educaţie şi formare, a capacităţilor şi a înţelegerii critice cu privire la modul în care pot fi exploatate oportunităţile oferite de tehnologiile digitale pentru predare şi învăţare la toate nivelurile şi pentru toate sectoarele, precum şi cu privire la modul de elaborare şi de punere în aplicare a planurilor de transformare digitală ale instituţiilor de învăţământ.
Programul va sprijini şi cea de-a doua prioritate strategică a planului de acţiune, prin sprijinirea acţiunilor care vizează îmbunătăţirea dezvoltării competenţelor şi aptitudinilor digitale la toate nivelurile societăţii şi pentru toţi (inclusiv tinerii cu mai puţine oportunităţi, studenţii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi lucrătorii). Se va pune accentul pe promovarea atât a competenţelor digitale de bază şi avansate, cât şi a alfabetizării digitale, care au devenit esenţiale pentru viaţa de zi cu zi, permiţându-le oamenilor să navigheze într-o lume plină de algoritmi şi să participe pe deplin la societatea civilă şi la democraţie.
În concordanţă cu cele mai sus menţionate va fi înfiinţat un Centru european pentru educaţia digitală, cu scopul de a consolida cooperarea în domeniul educaţiei digitale la nivelul UE şi de a contribui la schimbul de bune practici. Scopul acestui centru va fi să sprijine statele membre printr-o cooperare intersectorială mai strânsă, abordând educaţia digitală din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
Prioritatea 3 – Mediul şi combaterea schimbărilor climatice
Mediul şi acţiunile climatice sunt şi vor rămâne priorităţi esenţiale ale UE. Comunicarea privind Pactul verde european recunoaşte rolul esenţial al şcolilor, al instituţiilor de formare şi al universităţilor în colaborarea cu elevii, părinţii şi întreaga comunitate în scopul impulsionării schimbărilor necesare pentru realizarea cu succes a tranziţiei către neutralitatea climatică până în 2050.
Programul Erasmus+ va fi un instrument cheie pentru consolidarea cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor privind schimbările climatice şi pentru sprijinirea dezvoltării durabile. Programul va spori numărul oportunităţilor de mobilitate în domenii ecologice orientate spre viitor care promovează dezvoltarea competenţelor, îmbunătăţesc perspectivele de carieră şi implică participanţii în domenii care au o importanţă strategică pentru creşterea economică durabilă, acordând o atenţie deosebită dezvoltării rurale (agricultura durabilă, gestionarea resurselor naturale, protecţia solului, bioagricultura). Mai mult decât atât, programul Erasmus+, al cărui element central este mobilitatea, trebuie să depună eforturi în vederea atingerii neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon, prin promovarea modurilor de transport sustenabile şi a unui comportament mai responsabil faţă de mediu.
Prioritatea 4 – Participarea la viaţa democratică, valorile comune şi angajamentul civic
Programul Erasmus+ abordează participarea limitată a cetăţenilor la procesele democratice ale Uniunii Europene şi lipsa lor de cunoştinţe despre aceasta şi încearcă să îi ajute să depăşească dificultăţile legate de implicarea şi de participarea activă la viaţa comunităţilor lor sau la viaţa politică şi socială a Uniunii Europene. O mai bună înţelegere de către cetăţeni a Uniunii Europene, de la o vârstă fragedă, este esenţială pentru viitorul Uniunii. Pe lângă educaţia formală, învăţarea nonformală poate îmbunătăţi înţelegerea de către cetăţeni a Uniunii Europene şi poate promova un sentiment de apartenenţă la aceasta.
Programul sprijină cetăţenia activă şi etica în învăţarea pe tot parcursul vieţii; încurajează dezvoltarea de competenţe sociale şi interculturale, gândirea critică şi educaţia în domeniul mass-media. Se va acorda prioritate şi proiectelor care oferă oportunităţi de participare a cetăţenilor la viaţa democratică şi de implicare socială şi civică, prin activităţi de învăţare formale şi nonformale. Se va pune accent şi pe sensibilizarea şi înţelegerea contextului Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte valorile comune ale UE, principiul unităţii şi al diversităţii, dar şi moştenirea socială, culturală şi istorică.
Prof. Gianina BURUIANĂ